
Ploaia turcească
1
Priveam acea ploaie turcească
Stând într-o cafenea
Cu oameni necunoscuți,
Dar foarte simpatici.
Uitându-mă la vechiul obelisc
Și la trecătorii fără umbrelă care alergau,
Mângâi continuu un pisicuț care miaună,
Care își așteaptă porția de fericire carnală.
Ce-ar fi dacă aș întârzia la avion
Și m-aș întoarce la această cafenea
Pentru a privi din nou
La ploaia turcească
În așteptarea următoarei curse.
2
Sunt puțini câini pe-aici,
Iar pisicile îndrăznețe
Se freacă de tine.
Nimeni nu se întreabă aici
Cum să trăiești.
Timpul se topește ca o baclava în gură
Parcă în ciudă,
Sau poate spre bine
Nu se poate suna
În Rusia
Mă simt piatră
La poalele muntelui.
Soarta mea
Și obligațiile față de cei apropiați
Sunt puțin importante.
Fără speranță și ușoară
E viața la Istanbul.
3
Scriu pe șervețele
Stând în cafeneaua de lângă bastionul Sultanului Ahmed.
Altă hârtie nu există.
Cine-a mai văzut,
Ca cineva să vrea
Să mâzgălească cu litere cilirice
Hârtie turcească.
Mă întreb
Pentru ce toate acestea?
Pentru noua mea fericire
Trecătoare?
4
Cunosc cele nouă trepte ale Istanbulului.
Ultima duce la banca mea preferată,
Poate cea mai discretă,
Cea mai scumpă.
Mă așez pe ea seara
Și privesc Bosforul...
Ce vreau să văd acolo?
Mă uit la luna plină,
La trecătorii întâmplători
Și încep să înțeleg
Esența celor nouă trepte ale Istanbulului
care m-au condus, nu la bancă,
Dar pur și simplu mi-a căzut în mâini o nouă carte
Despre viața pe pământ străin.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre pisici
- poezii despre cafea
- poezii despre Istanbul
- poezii despre seară
- poezii despre mâini
- poezii despre munți
Citate similare

Casa fără trepte
Casa fără trepte
sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu știu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
și
ochii sticlați
îmi place așa cum sunt cu
umerii apropiați și
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
și
privirea cât o rază
nu-i bai
privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea și
acum se duc...
nu pot să le mai țin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înțelege nimic
dar cine știe...
azi am învățat să-mi fac o cafea
și să îmi strig nepotul
mai am și câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
și-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...
despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
și totuși
nu mă pot desprinde de voi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre anotimpuri, poezii despre învățătură, poezii despre vorbire, poezii despre trecut, poezii despre somn, poezii despre religie sau poezii despre păr

Casa fără trepte
sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu știu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
și
ochii sticlați
îmi place așa cum sunt cu
umerii apropiați și
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
și
privirea cât o rază
nu-i bai
privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea și
acum se duc...
nu pot să le mai țin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înțelege nimic
dar cine știe...
azi am învățat să-mi fac o cafea
și să îmi strig nepotul
mai am și câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
și-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...
despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
și totuși
nu mă pot desprinde de voi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
"Spune-mi cum gândești și îți spun cum arată viața ta." Cred că nu mai este nouă pentru tine ideea că gândurile îți creează viața. Gândurile pe care le hrănești în mintea ta determină cât de departe și cât de sus poți să ajungi, ele îți condiționează emoțiile, atitudinea, comportamentele, acțiunea, pasivitatea s. a. m. d. Credințele tale se reflectă în felul în care trăiești, în compromisurile pe care le accepți sau nu și în visurile pe care îți dai voie să le urmărești. Omul cu gândurile sale își construiește viața. Deciziile și alegerile pe care le facem în fiecare zi sunt date de gândurile noastre, iar fiecare alegere ne determină cursul vieții. Gândurile tale descriu felul în care trăiești: liber, limitat, în suferință sau în împlinire și bucurie. Este simplu să îți schimbi viața dacă alegi alte gânduri pe care să le hrănești. Dificultatea constă în a accepta că se poate să gândești și să trăiești altfel și apoi, clipă de clipă, în a-ți monitoriza gândurile pentru ca să poți să le identifici pe cele care nu îți fac bine și să le înlocuiești cu altele care te conduc către împlinire și fericire. Tu cum gândești? Observi corelația dintre gândurile tale și viața pe care o trăiești?
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre gânduri
- citate despre visare
- citate despre suferință
- citate despre schimbare
- citate despre limite
- citate despre fericire
- citate despre bucurie
Aripi
cineva îmi spunea să nu te cred
râdeam ca de spaimele acelea care ne făceau
zilele fericite
precum o împreunare de mâini
cineva îmi spunea să nu te iei după cuvinte
după rândurile scrise pe marginea unei hotărâri despre care
nimeni nu poate semna
cu vibrația cea mai înaltă
cineva mi-a spus nu muri
viața se va transforma într-o înfrângere
și nu va fi de ajuns
graba miliardelor de lumini spre punctul nostru de întâlnire
să le spunem că pentru oameni stelele
sunt cele mai sigure locuri
cineva mi-a spus nu-ți opri privirea și nici inima
asupra unei singure femei
te va duce ca pe-un neputincios până la groapa săpată
de ninsoarea căzută pe ziduri
amprentele unor mâini ce s-au ținut una de alta
vor fi de azi înainte
chemarea la războiul morții
curajul dragostei
și-al unui păcat pentru care nimeni nu poate să facă
vărsare de sânge
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre înălțime, poezii despre înfrângere, poezii despre zile, poezii despre sânge, poezii despre superlative, poezii despre stele sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ann: Azi-noapte am fugit de la școală.
Joe: Ce s-a întâmplat? Ai avut probleme cu profesorii?
Ann: Nu, n-a fost vorba de așa ceva.
Joe: Dar nu poți fugi de la școală fără niciun motiv.
Ann: Trebuia să fie numai pentru o oră-două. Aseară mi-au dat ceva pentru a putea dormi.
Joe: O, înțeleg.
Ann: Acum ar fi bine să iau un taxi și să mă întorc.
Joe: Uite ce e, înainte să faci asta, ce-ai zice dacă ți-ai lua puțin timp liber doar pentru tine?
Ann: Poate încă o oră.
Joe: Trăiește periculos. Ia-ți o zi întreagă.
Ann: Aș putea să fac câteva din lucrurile pe care mi-am dorit întotdeauna să le fac.
Joe: Ce anume?
Ann: O, nici nu-ți imaginezi. Aș face ce vreau cât e ziua de lungă.
Joe: Cum ar fi să te tunzi, să mănânci înghețată...
Ann: Da, și aș sta la o cafenea de pe trotuar și m-aș uita la vitrinele magazinelor. M-aș plimba prin ploaie, m-aș amuza, aș face ceva cu adevărat distractiv. Pentru tine nu e mare lucru, nu-i așa?
Joe: Uite ce îți propun. Ce zici dacă am face toate astea împreună?
Ann: Dar tu nu trebuie să lucrezi?
Joe: Să lucrez? Nu. Astăzi suntem în vacanță.
Ann: Chiar vrei să faci toate aceste lucruri mărunte?
Joe (o ia de mână): Prima dorință? Să mergi la o cafenea de pe trotuar, s-a făcut. Știu și locul perfect. La Rocca.
replici din filmul artistic Vacanță la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre dorințe, citate despre școală, citate despre vacanță, citate despre tuns, citate despre timpul liber, citate despre timp, citate despre taxi sau citate despre somn

Poalele muntelui
Pe poalele muntelui,
Stă un înger.
Cu câteva trepte
Mai sus,
Stă un alt înger...
Și tot așa,
Până-n vârful muntelui,
Unde este așezat
Împăratul Cerurilor,
Prea-măritul Părinte,
Care își rotește privirea
Peste pământeni
Și spune:
"Aici am pus viață!
Cei ce au primit-o,
Nu știu s-o prețuiască,
Așa cum pe mine nu mă respectă!
Este timpul socotelilor!
Voi, viețuitoare negrăitoare,
Compensați pe cele grăitoare!
Faceți pace pe Pământ,
Toate cele ce cunoașteți viața,
Căci eu vă voi ferici!"
poezie de Constantina Gina Dumitrescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre pace, poezii despre cunoaștere, poezii despre compensații sau poezii despre animale
Realitatea este relativă (poem postmodernist)
Văd cum pașii mei de zăpadă dispar în
zăpadă. Frigul îi înghite. Umezeala tresare
pe nea, mai umedă decât orice tresărire.
Sunt cu mult mai mult implicată într-o întindere
ascuțită dată de absența zăpezii decât am fost
vreodată. Am uitat că exist. Încerc să-mi amintesc.
Un nor își clatină albul a ploaie. Nimic nu plouă
exteriorul, universul, sensul ploii este întotdeauna
spre interior. Trebuie să se claine mai întâi,
ca să devină ploaie. Copacii simt, cu exactitate,
acest lucru, pentru că ei, cu siguranță, sunt existenți.
Mai mult decât atât, copacii înțeleg de ce sunt existenți.
Ei așteaptă ploaia, chiar dacă grindina le poate rupe
crengile. Când îi bate frigul după ploaie, ramurile lor
lucioase îngheață. Vreau pașii mei înapoi, așa precum
vreau să aud, din nou, cântecul care se cânta odinioară
în aceeași cafenea, chiar dacă mai am și acum o pată
de cafea pe pantof. Iau acel taxi, care nu mă poate duce
niciunde, dar șoferul știe să conducă în prima ploaie,
care cade peste stratul de zăpadă. De fapt, această
zăpadă este existentă, până când este dizolvată de
ploaie. Eu pot fi existentă atâta timp cât nu mi-e frig
și această ploaie nu este nicidecum una tropicală,
iar eu n-am fost niciodată mai indiferentă ca acum.
Cineva sau ceva merge nestingherit drept înainte.
E corpul meu. E ceva, care nu are nici început și nici
sfârșit. Este mișcarea, care pierde caracteristica timpului.
Ploaia și zăpada au nevoie de timp pentru a dovedi că
au personalitați similare și aparențe diferite. Timpul este
existent. Eu nu pot fi existentă într-un timp diferit. Eu nu pot
deveni existentă a doua oară.
poezie de Marieta Măglaș din Antologie de poezii
Adăugat de Marieta Măglaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre muzică, poezii despre devenire, poezii despre crengi, poezii despre încălțăminte sau poezii despre început
Lângă tine dragul meu...
Lângă tine am învățat ce-nseamnă să iubești
Căci tu ești totul pentru mine și nimic mai mult
Și vreau mereu să-ți spun cât de drag imi ești
Căci tu ești unicul meu sprijin pe acest pământ,
Lângă tine am învățat prin ploaie să alerg
Să fug de tot ce-nseamnă rău în viața mea,
Când toți mă evitau pentru că te iubesc,
Eu am crezut în tine și în iubirea ta.
Lângă tine am învățat cu lacrimi reci, să plâng
Să scriu cuvinte pe care mulți nu le-nțeleg,
Pe tine te-am păstrat mereu în al meu gând,
Căci tu ești fericirea ce nu vreau s-o pierd.
Lângă tine am renăscut ținându-ne de mână
Descoperind mereu noi taine ale iubirii,
Cu tine am trecut prin ploi și prin furtună
Și nimic nu poate sta, în calea fericirii.
Lângă tine sunt mereu plină de fericire,
Căci tu ești talisman ce viața-mi ocrotești
Sunt cea mai fericită de pe această lume,
Când văd câtă iubire poți să-mi dăruiești.
Lângă tine sunt alt om, mă simt mai specială
Căci tu-mi aduci lumina fericirii în viață,
Când necazuri grele apar în calea mea socială
Tu-mi redai mereu visul și zămbetul pe față.
poezie de Eugenia Calancea (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre fericire, poezii despre lumină, poezii despre visare, poezii despre protecție sau poezii despre plâns
Îndrăgostirea este despre sex. Relații de cuplu sunt despre iubire și dăruire. În sex, am o nevoie uriașă pe care o vreau satisfăcută. În iubire, am de dat timp, energie, resurse și tot ce am, pentru a-l ajuta pe celălalt să elimine suferința din viața lui, și să pot să contribui măcar un pic la starea lui de bine și fericire. Iubirea nu există când este pretinsă și cerută. Nu avem control asupra iubirii pe care o primim, avem doar control asupra iubirii pe care o dăruim. De aceea, îndrăgostirea este egoism, pentru că urmărește interesul individului. Mulți se vor revolta și vor spune "dar eu când sunt îndrăgostit fac orice pentru cel de care m-am îndrăgostit". Ok, și când celălalt îți întoarce spatele și nu apreciază ce faci și nu îți răspunde cu aceeași monedă, cum te simți? Cum te simți când ești îndrăgostit de cineva care nu este îndrăgostit înapoi de tine, ci de altcineva? UPS! Iubirea nu este pentru oricine pentru că nu oricine poate să dăruiască fără să spere la răsplată. Însă oricine își poate descoperi și dezvolta capacitatea de a iubi.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre revoltă, citate despre cadouri, citate despre răsplată sau citate despre numismatică
Arta vieții
Adevarata fericire se afla in lucrurile marunte si simple din viata noastra. Nu trece-ti pe langa ele fara sa le observati. Fericirea se afla in noi si langa noi. Pentru mulți dintre noi fericirea este o chestiune de atitudine. Iar atitudinea pe care o alegem față de viață influentează în mod direct efectul pe care îl au lucrurile asupra noastră. Credem că nu putem schimba această stare care ne cuprinde fără voia noastră, însă adesea acest lucru se întamplă numai pentru că nu am încercat nicioadata să o schimbam. De ce? Pentru că uitam ce ne face cu adevarați fericiți. Timpuri noi, oameni noi. În aceste timpuri pe care le trăim am impresia că toate principiile și valorile după care ne ghidăm s-au schimbat complet. Mândria, orgoliul, invidia și banii sunt primordiale. Puțini sunt cei care caută să întindă o mână de ajutor, să trăiască în armonie, iubire și fericire. Nu știu dacă pot vorbi despre fericire, pentru că este un termen al cărui sens nu cred că îl voi înțelege, pe deplin, niciodată. De ce afirm acest lucru? Poate pentru simplul fapt că în viața mea, de câte ori am avut impresia că "am prins fericirea ", aceasta mi-a scăpat printre degete. Și... totuși... sunt convins că în orice ființă, există, acolo undeva, în cel mai ascuns colțișor al minții și inimii sale, dorința, necesitatea de a fi fericită. Sunt conștient că fericirea deplină este foarte greu de obținut. Dar dacă vrei cu adevărat ceva în viață, atunci cu siguranță vei reuși. Fericirea este legată incontestabil de iubire.
Adăugat de Marius Călin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre valoare, poezii despre principii, poezii despre orgoliu sau poezii despre mândrie
Spune mâinilor tale să aștepte
Spune mâinilor tale să aștepte,
în jurul dumitrițelor albe,
ca soția lui Loth care strânge frunzele din grădină,
în seara împietririi,
în timp ce copiii și câinii și pisicile
sar peste ele, țipând.
Spune-mi, dacă te-aș săruta de zece ori, ar fi de-ajuns până mâine?
A rupt un bulgăr alb și a spus, dând foc și privind înainte:
Văd cum începe ea, veșnicia,
îndelung răbdătoare cu noi, să ne găsim,
în viața aceasta sau cea viitoare.
(Ce rău e să dormi singur.)
Dar dacă ar fi nouă sau opt, ar ajunge o lună?
Șapte, un an?
(Aici e doar o mână de oameni, dar răi, morți sau vii).
Focul din frunze, din piept și din cer repeta:
Nouă sau opt, șapte, un an și o lună!
(Luna în cer, ca și viața, era singură, una.)
Toate lucrurile au ajuns să îți semene
și dacă mă lipesc de copaci, de zid sau de frunze
un singur sărut îmi ajunge,
pe care îl numesc Tu.
Tu, stau într-un colț, cu gândul la tine.
Copiii se ceartă, câinii și pisicile sar peste frunze.
Pe mine nimeni nu mă întreabă ce vreau.
Loth a venit de la muncă, e flămând și nervos,
îmi povestește că Dumnezeu a murit și vrea să ne mutăm astă-seară, cu trenul de șapte.
poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre frunze, poezii despre viitor, poezii despre trenuri sau poezii despre soție
Pacea este vibrația dragostei în sufletul oamenilor, această dragoste ce poate să se amplifice printr-un exercițiu susținut. Pacea este calea înțelegerii, a încrederii, calea unei prietenii sincere între popoare, este condiția fericirii pe pământ. Viața poate să înflorească atunci când există o pace durabilă. Trebuie să luptăm pentru menținerea păcii pe Planeta albastră, pentru a oferi tinerei generații șansa de a-și trăi viața în plenitudinea tinereții, de a-și afirma personalitatea, de a-și dărui întregul lor potențial fizic și intelectual pentru progresul umanității, pentru bunăstarea societății. Pentru orice stare conflictuală trebuie găsite una sau mai multe soluții pacifiste și de fiecare dată când există, trebuie folosită calea tratativelor, pentru a le rezolva. Pacea favorizează dezvoltarea armonioasă a tinerei generații, cea care poate să găsească o cale eficace a unei comunicări favorabile între oameni. Idealul păcii este viața prosperă, căci astfel banii nu mai sunt dirijați pentru a produce moarte, distrugere, mizerie, ci pentru a face să înflorească floarea vieții. Pacea oferă energia creatoare care poate construi o lume, pacea aduce fericirea, acea fericire care vine să îmbogățească viața noastră, această fericire atât de dorită pe pământ. Pacea este șansa unei munci care poate înnobila omul, care determină progresul tehnic și cultural. Pacea este înțelegerea, armonia dintre oameni, viață fericită pe pământ, fără atrocitățile războiului.
Ecaterina Chifu în Reflecții / Reflexions (2006)
Adăugat de Ecaterina Chifu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pace, citate despre tinerețe, citate despre încredere, citate despre suflet, citate despre sinceritate sau citate despre război
Mori de vânt
Stai și lupți cu morile de vânt
Se pare că nimeni nu vrea să înțeleagă
stau citesc cugetând și ascultând
Cum toți citesc gândesc și se întreabă
Asta este viața pe care am căutat-o?
Asta este viața pe care o dorim?
Este mai bună decât pe care am lăsat-o
Este acea viață pe care am crezut că o găsim?
Răspunsul foarte probabil va fi nu.
Ne așteptam la mult mai mult decât ce am primit
Dar cat din tot ce este poți să spui că ai fost tu
Vinovat că nu ai primit ce ai găsit
Pleci într-un sistem sperând că va fi totul diferit
Dar te plângi continuu că nu este cum a fost
Spunând că totul ce a fost era greșit
Și vei găsi în altă țară al tău rost.
Acum că vezi că nu este simplu să pleci în altă țară
Ce crezi că nici înapoi nu ai unde te duce
Aici chiar ninge cat că este vară
Și nu ai umeri seduci al dorului iei cruce
Eu mă opresc să scriu deoarece sunt trist
Mai bine stau și tac al dracului din gură
Deoarece mă simt ca al tumori chist
Tot dau și dau ca baba zi de zi din gură
poezie de Robert Botsch
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre seducție, poezii despre ninsoare sau poezii despre lectură
N-am timp
Dumnezeu știe. nu am timp de fleacuri. luați dragostea din calea mea
lăsați-mă să-mi văd de treabă. atât multă treabă. aș putea să vă răspund dar nu am timp
viața asta e atât de scurtă și am atâtea de făcut.
învăț. acumulez. atât de multe de învățat. și atât de puțin timp.
viața trece pe lângă mine. nu se întreabă dacă eu văd ce e în jur, dacă am timp să observ
și sincer nu am timp nici să privesc cerul, nici ce e în jur. alerg către destinație
acum am timp. știu atât de multe și am uitat atât de multe încât mă întreb dacă a meritat
aș vrea să știu cum arată un răsărit în plină iarnă dar nu mai există o altă iarnă pentru mine.
aș vrea să strivesc un fir de iarbă între dinți să-i simt gustul, dar nu va mai fi o nouă primăvară
acum am timp și pentru mine și pentru alții. mai bine zis am timp să mor
viața a trecut pe lângă mine luând cu ea răsărituri și apusuri, gusturi, mirosuri, atingeri pierdute
am atât de multe de spus și atât de puține întrebări. acum am timp. degeaba.
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sinceritate, poezii despre primăvară sau poezii despre iarnă

O zi oarecare
e ziua în care plouă
în pământ, mâini invizibile închid ferestrele prin
interior
mușuroiul furnicilor devine buncăr pentru toți
evadații din ei înșiși
dincolo de marginea ploii, se deschide concretul
și viața are alt sens îmi îngân făcându-mi
curaj
dar pe apa căzută din cer nu se mai ivesc
corăbii cu Noe în ele
cu ferestrele-nchise ascult ecoul pașilor morții
pe ape corăbierii par deja înecați și îngropați
în propriile corăbii. apele se dezleagă de
țărmuri, de pietre, de ele însele
mă dezleg și eu
adulmec. nici pământul nu mai miroase a
trupul meu; el și-a închis toate capacele-n cuie
evadez
într-o țară de piatră, mă fac mică, alunecând ca
pe tobogane și multiplicându-mă în baloanele
apei. devin transparentă. prin mine se pot
vedea foarte ușor toți oamenii care m-au
locuit, chiar și motanul care mi-a tors în brațe
tot timpul
sunt străveche- constat- sunt de la întemeierea
lumii și țin în brațe nouă vieți. nu sunt ale
mele, dar, din când în când, se mai deschid uși
care dau în tunelurile lor și prin care alunec
făcându-mă și mai mică
atunci capăt culoarea portocalei. simt cum
crește lumina și mă aruncă din nou în mine, în
sinele din afara celor nouă vieți pe care totuși
le port ca pe niște certificate de naștere surogat.
viața nu se măsoară în zile, din moment ce
actele sale de identitate sunt false.
poezie de Daniela Varvara din Lodebar
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină, poezii despre apă sau poezii despre portocale
* * *
A scrie
e ca și cum ai dona sânge.
Poate
chiar ajută pe cineva.
Poate cuvintele mele
sunt vitale
cuiva.
Poate
cuvintele mele
restabilesc pulsul
credinței tale.
Credința într-o nouă, mai bună,
Lume a Cuvintelor.
Sau, poate,
pur și simplu...,
e nostalgia neîntoarcerii
dincoace de origini.
Să lași o parte din tine
mumifiată în pânze de hârtie.
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre puls, poezii despre hârtie, poezii despre donații sau poezii despre ajutor
Scapă de mintea îngustată de convingeri limitative. Nu există bine sau rău decât filtrat prin percepția individuală a fiecăruia. Frigul și zăpada sunt foarte rele pentru omul ce trăiește desculț pe stradă dar sunt foarte bune pentru pământul și semințele puse acolo de agricultor. Dacă eu vreau ca oamenii să fie buni și lumea în care eu trăiesc să fie formată doar din oameni buni, am să îi scot pe toți ăia răi din viața mea și chiar dacă rămân cu 2 oameni buni în viața mea, eu trăiesc într-o lume plină de oameni buni. A curs multă cerneală pe subiectul acesta iar azi fizica cuantică ne dovedește că omul modelează și își creează realitatea în fiecare clipă. Gândește lucrurile pe care le vrei în viața ta, nu cele pe care nu le vrei.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zăpadă, citate despre realitate, citate despre oameni buni, citate despre fizică, citate despre existență, citate despre agricultură sau citate despre Pământ
Poate acolo pe lună
două trepte sunt mai multe decât una
treaptă după treaptă tu dorești să te înalți întruna
crezi că vei atinge cu degetele luna
acolo poate locuiesc măgăruși manierați
care nu rag toți trăiesc ca niște frați
blocurile poate au pereții groși
sunt mulțumiți și cei sensibili simandicoși
acolo poate că sunt ușile deschise
plutesc toți ca în cele mai frumoase vise
acolo poate legile sunt date cu dreptate
acolo poate ele sunt și respectate
nimeni nu-ți înfige colții în spate
acolo poate nu e nevoie de închisori
toți măgărușii sunt binevoitori
poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măgari, poezii despre mulțumire, poezii despre legi, poezii despre frumusețe sau poezii despre dreptate
Când viața o să se stingă pe Pământ, când el o să fie pustiit de oameni și de bătrânețe, pe care n-o poate opri nimeni, atunci o să apară condiții favorabile de trai pe Venus. Omul va fi nevoit să se mute într-o altă casă nouă și aceasta va fi planeta-soră Venus, viitoarea casă vremelnică a Omenirii, Din acest motiv Omul de azi trebuie să-și perfecționeze tehnica pentru "ziua de mâine", pentru a putea zbura de aici când va veni timpul potrivit.
Mihai Cucereavii (6 ianuarie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor, citate despre viitor, citate despre bătrânețe sau citate despre Venus

Nu sunt gol
după ce mă vei găsi în mulțimea înghesuită, într-un colț
al veșnicei ignoranțe din dicționarul unei limbi
frumoase
dar scrisă pe gardurile vieții cu nepăsare
atunci să mă înțelegi de ce râd în hohote cu priviri de nebun
de aceea îți spun că
nu sunt golul celor care scriu litere pentru cei ce nu înțeleg
și încearcă să rescrie un sfert de veac cu aceași oameni
ci sunt un aruncat la margine de vânt turbat
de către cei cățărați pe gropile săpate-n mormintele
celor care așteptă a mai fi speranță, încă oameni vii
și nu uita
nimeni nu rămâne fără mormânt
după ce vei afla că întorsul poate fi sacul gol de viață
a oricui
și că cei care aleargă punând gol peste gol
atunci poate vei începe a înțelege
că trecutul este plin de rămășițele unor vieți pline de întuneric
așa că
iubește lumina din cei care nu au fost construiți
din gol
poezie de Viorel Muha (februarie 2014)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre dicționare