Joc naiv

Ciudata nostalgie ne cheamă, în sfârşit,
În jocul nostru de cifre şi cuvinte
Şi nici nu observăm, în voluptatea clipei,
Că-n jocul nostru ninge hedonic şi cuminte.

Sari prima oară linia tăcută
Aproape ireală, trasată, pe pământ,
Aşteaptă-mă, te rog, curând se face toamnă!
Şi aud cum se desparte cifra de cuvânt.

Jucăm şotron sub felinarul lunii,
Sărind prin geometria primului pătrar
Şi socotim, în doi, cuvintele rămase
Pe gurile statuilor de var.

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de Constantin Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul de cuvinte

Ţi-am spus că doar ne jucăm.
Eu îƫi promit ţie orice,
Apoi ne jucăm...
Tu fiind exagerat de curioasă
Ai spus odată DA, la fel ca mine.
De atunci nu ne mai oprim,
Din jocul de-a cuvintele...

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

X2

Se caută, dar nu se regăsesc,
Se văd, dar nu se pot atinge,
Încearcă tot ce e ceresc
Pe timp şi clipa ce se stinge.
Trăiesc ca să reflecte timpul,
Cum corpurile lor o cer
Şi schimbă ritmic anotimpul
În jocul nostru auster.
Renasc din apă şi pământ
La margine de azimut
Şi se revarsă în cuvânt
Cu jocul lor frumos şi mut.
Sunt doi copii cu ochi de miri,
Ce veşnic stau în colţ opus
Şi se ating doar din priviri
În răsărit sau în apus.

poezie de Liviu Crinel Reti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama în literatură

Îşi merită locul,
Dacă-şi face jocul
Prin poanta cuminte,
Alese cuvinte.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea şi jocul

Dragostea începe cu schimburi de emoţii şi cu jocul
Nicioadată nu vom uita clipa revederii
Nici atunci când în bătrâneţe, dureri vom îndura
Dacă şi dragostea doare... ce va trebui să facem?
Să ne lăsăm duşi spre visul nostru...
Oferind şi primind cu pathos iubirea?

poezie de Ileana Nana Filip din Zbuciumul unui suflet însetat de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă-mă toamnă

Aşteaptă-mă toamnă
Te rog nu pleca
Nu vreau iarna rece
Cu viscol si nea
Din frunze fă-mi haine
Pantofi din tăceri
Aşteaptă-mă toamnă
Doar azi n-a fost ieri
In umbrele tale
Mai pot să trăiesc
In iarna cea rece
Simt ca ingheţ
Aşteaptă-mă toamnă
Te rog nu pleca
Alungă-mi din păr
Fulgul de nea
Cu tine fac casă
Deşi e târziu..
Dar iarna mă-ngheaţă
Si nici nu mai ştiu
De-i ziuă sau noapte
Albită de tot
Mă ia vântul rece
Nu pot sa inot
Pe drumuri pustii..
In casă ingheţ
Aşteaptă-mă toamnă
Te rog doar o zi.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul nostru se-ntrerupea brusc

Jocul nostru se-ntrerupea brusc
În zilele ploioase ca o
Veveriţă când ieşeam să-mi usc
labele. Iar tu strigai: Makao!

Îngheţase-n baltă pipirigul
Eu aveam o teamă de scaieţi
Tu fugeai să nu te prindă frigul
Să întâmpini alte dimineţi

Nu iubito, munţii nu-s de vină
Dacă tu nu mai citeşti jurnalul
Trage storul, fă lumină,
Clovnul a fugit cu carnavalul

Murgul necheza. Săreau scântei
Ca dintr-o brăţară de bazalt
Câte vorbe fără de temei
Îngropăm cu ziua în asfalt

Hai să ne-ntâlnim pe internet
Şi să ne-mpuşcăm de la distanţă
Codul nostru a rămas secret
Cifratorul, fără circumstanţă

poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a v-aţi ascuns

Dragii mei, o să mă joc odată
Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu ştiu când o sa fie asta, tată,
Dar, hotărât, o să ne jucăm odată,
Odată, poate, după scăpătat.

E un joc viclean de bătrâni
Cu copii, ca voi, cu fetiţe ca tine,
Joc de slugi şi joc de stăpâni,
Joc de păsări, de flori, de câni,
Şi fiecare îl joacă bine.

Ne vom iubi, negreşit, mereu
Strânşi bucuroşi la masă,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Într-o zi piciorul va rămâne greu,
Mâna stângace, ochiul sleit, limba scămoasă.

Jocul începe încet, ca un vânt,
Eu o să râd şi o să tac,
O să mă culc la pământ.
O să stau fară cuvânt,
De pildă, lângă copac.

E jocul sfintelor Scripturi.
Aşa s-a jucat şi Domnul nostru Isus Hristos
Şi alţii, prinşi de friguri şi de călduri,
Care din câteva sfinte tremurături
Au ispravit jocul, frumos.

Voi să nu vă mâhniţi tare
Când mă vor lua şi duce departe
Şi-mi vor face un fel de înmormântare
În lutul afânat sau tare.
Aşa e jocul, începe cu moarte.

Ştiind că şi Lazăr a-nviat
Voi să nu vă mâhniţi, s-aşteptaţi,
Ca şi cum nu s-a întâmplat
Nimic prea nou şi prea ciudat.
Acolo, voi gândi la jocul nostru, printre fraţi.

Tata s-a îngrijit de voi,
V-a lăsat vite, hambare,
Păşune, bordeie şi oi,
Pentru tot soiul de nevoi
Şi pentru mâncare.

Toţi vor învia, toţi se vor întoarce
Într-o zi acasă, la copii,
La nevasta, care plange şi toarce,
La văcuţe, la mioare,
Ca oamenii gospodari şi vii.

Voi creşteţi, dragii mei, sănătoşi,
Voinici, zglobii, cu voie bună,
Cum am apucat din moşi-strămoşi.
Deocamdată, feţii mei frumoşi,
O să lipsească tata vreo lună.

Apoi, o să fie o întârziere,
Şi alta, şi pe urmă alta.
Tata nu o să mai aibă putere
Să vie pe jos, în timpul cât se cere,
Din lumea ceealaltă.

Şi, voi aţi crescut mari,
V-aţi căpătuit,
V-aţi făcut cărturari,
Mama-mpleteşte ciorapi şi pieptari,
Şi tata nu a mai venit...

Puii mei, bobocii mei, copiii mei!
Aşa este jocul.
Îl joci în doi, în trei,
Îl joci în câte, câţi vrei.
Arde-l-ar focul.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul prim este jocul lui Dumnezeu care, prin creaţa Sa, a făcut pe artist să rămână uimit de măreţia şi desăvârşirea acesteia şi, la rându-i, să încerce să devină şi el creator!... Jocul secund este, aşadar, jocul celui care, imitând pe Dumnezeu, vrea şi el să creeze, manifestându-se în diverse domenii ale spiritualităţii.

Ion Barbu în conversaţie cu Mihai Moşandrei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunul nostru Tată...

Bunul nostru Tată Sfânt
eu pun astăzi legământ,
toată viaţa-mi pe pământ
să-Ţi păzesc al Tău Cuvânt.

Eu Te rog să mă primeşti
prin Isus să mă sfinţeşti
şi prin Duhul să mă creşti
fiu al Tău cum Tu doreşti...

Bunul nostru Tată Bun,
Ţie inima-mi supun
Ţie vina mea o spun
viaţa-n slujba Ta mi-o pun.

Bunul nostru Tată, vin
pentru slujba Ta deplin
vreau Cuvântul Tău să-L ţin
rob al Tău pe veci, amin.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desen pe zăpadă

Suntem condamnaţi la înserări trucate
Învinşi de-un anotimp ce ne-a trădat,
Pe scena improvizată, dramatica poveste
O jucăm chiar dacă, cortina s-a lăsat.

Am renunţat la ultima ninsoare
Pe care am simţito sîngerând,
Tăcută ca o clipă de mirare
Că singuri ne-am ucis, iubirea prea curând.

Mi sa părut aseară că te văd
Lovindu-mi în fereastră, stingheră şi cuminte,
Cu degetul subţire ca un fum
Să umpli golul dintre necuvinte.

Dar n-ai fost tu, ci doar himeră
Trecând prin gând ca o şaradă
Ce şi-a lăsat sub geamul meu
Desenul urmei pe zăpadă.

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2016)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Download

Doamne
am primit mesaj de la tine
în timp ce mă spovedeam pe hârtie
s-a înfiripat un link între cer şi pământ
prin care mă hrăneam prin care te downloadam
poezie

am învăţat să iau totul de la început
primul cuvânt a fost
amintire

nu trebuia să construiesc
un alt turn babilon din metafore
pentru a-ţi arăta cât de deştept sunt
am aşteptat cuminte
ca picăturile de ploaie
să culeagă cuvintele din vânt
mi-am întins palma
pe linia vieţii a apărut
o floodă
o iubire
care m-a făcut mai Om
decât sfânt

prefer să rămân toiagul tău Doamne
pe care să-ţi sprijini sufletul
şi să mă doară dragostea ta
decât să mă dărâme
cuvinte de dragul cuvintelor

pentru că-n lumea asta chioară
nu tot ce zboară se numeşte înger

poezie de Ionuţ Caragea din M-am născut pe Google (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o livadă de vis

Nu mă grăbi să te iubesc,
ştiu că timpul trece şi nu mă îndemnă să aştept,
dar fructul e în pârgă, nu-i încă copt
şi drumul nostru trebuie să fie acelaşi
fără meandre şi ocolişuri
care nu duc acasă.

Cred că dragostea numai încape în cuvinte,
e capricioasă ca prima lună de primăvară
care ne murmură frumos verdele în ochi.

Nu vreau să cad pradă crudului luminos
şi să mă prind în jocul ispitei
sfârşit în poemul pe care îl scriu
până vine vara şi pe ramuri se coc fructele
într-o livadă de vis.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Wichita: Hai să jucăm jocul tăcerii.
Columbus: De fapt, chiar voiam să te întreb, ai fost vreodată în Columbus? Pentru că am tot încercat să...
Wichita: N-ai jucat niciodată jocul tăcerii?

replici din filmul artistic Bun venit în Zombieland
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem copii atâta timp cât încă ne jucăm. Începem să imbătrânim când începem să reluăm jocul, de la sfârşit spre început.

Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul ţine şi de oameni, şi de animale. Jocul nu poate fi fundamentat pe un context raţional, nu este legat de nici o treaptă a civilizaţiei, de nici o concepţie despre lume. Jocul nu poate fi contestat, în vreme ce tot ceea ce este abstract poate fi contestat: dreptatea, frumuseţea, adevărul, bunătatea, spiritul, Dumnezeu.

citat din Johan Huizinga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halouri

poate că singurătatea
nici nu există
de asta şi sar uneori linia
lăsând gândurile să zboare
nor de fluturi fluorescenţi
traiectorii haihui
arcuite
ca semnele de întrebare
dansând jocul ielelor
sub razele celte ale lunii
şi totuşi
plecările pun alte hotare
universului intrinsec
culminând ironic cu datul otravii

şi ninge cu cenuşa cuvintelor
în sfera de gheaţă şi lut
eu şi umbra ta
într-o veşnicie cu iz de mucegai
alegem cioburi din amintiri
pentru muzeul unde vom fi
deopotrivă
custode şi vizitator

libertatea e doar o iluzie
sau iluzia
unica libertate

poezie de Gabriel Crăciunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea îţi ascult

Vrei să ai o viaţă tăcută
Vorbeşte -i lui gândului
El trece şi tăcerea-ţi ascultă
Învolburat prin apa pârâului

Scrie-mi din pana ruptă
Şi pana căzută din cer
A vântului ce-a fost furtună
Ce suflă în preajmă lejer

Prin foşnetul pădurii te aud
Cum gândul tău mă cheamă
Pentru mine ecoul nu e surd
El îmi ia cuvintele în seamă

Şi eu te strig şi tu mă cheamă
Şi stiu c-ai vrea tu să mă vezi
Tot ce a fost lăsă în urmă
Vântul nu trebuie să -l crezi

Ne unim gândurile amândoi
Putere gând prin cuvânt
Cerul picură iubirea în noi
Aud vânt la capăt de pământ

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place jocul seducţiei. Cel mai important în dragoste este preludiul, iar jocul erotic face toţi banii.

citat din Cătălin Botezatu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc şi acum cu emoţie clipa în care am văzut pentru prima oară o hartă a ţării. Ştiu că la început nu înţelegeam cum tot pământul ţării despre care mi se spunea că este mare poate să încapă desenat pe hârtia aceea care acoperea mai puţin decât un perete. Apoi, când ni s-a explicat că şesurile sunt verzi şi dealurile galbene, că munţii sunt bruni şi apele albastre, că oraşul nostru este un punct roşu şi hotarele sunt liniile acelea punctate de jur împrejur, am descoperit geografia ca pe un joc minunat, cel mai frumos dintre toate. Şi pentru ca jocul să fie şi mai frumos, şi mai captivant, învăţătoarea ne-a spus să privim harta cu atenţie şi să observăm că ţara noastră are forma unui buchet de flori. Un buchet de flori aşezat într-o vază: Marea Neagră.

Ana Blandiana în Buchetul de flori
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare avem cerul nostru

În zborul tău, către înalt, poete,
Salcâmii-şi scutur lacrima de ceară
Pe groapa despărţirii-n prag de vară,
În vremuri de război, vremuri nedrepte.

Ţi-ai ucis singur pământeana teamă
Fără să vezi cum semenul te plânge,
Că-n vene, răsculat e-al nostru sânge...
Doar mama ţi-ai simţit-o cum te chiamă.

Dar fiecare avem cerul nostru
Cu iazuri ce răsar în colţul lunii
Unde poeme scriu numai nebunii
Nemuritori. Acolo-şi găsesc rostul.

Acolo-n Edenul închipuirii,
Spaţii selenare fără de sfârşit,
Vei fi poetul-rege, pe pământ un mit,
Că-i legea noastră-a tuturor, a firii.

Drum lin către stele, poete!
Drum lin, Ionel Aradoaie!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!