
Când...
Când primăvara
Flutură-n stomac,
Ochii luminii vin
La tine în prag.
Când norii s-așează
Pe flori în grădină,
Un curcubeu se-nalță
Pe fruntea-ți divină.
Când ușor mă-apropii
Să te sărut în prag,
În ochi de poezie
Ne contopim cu drag.
Când tu ești supărată
Pun fluturii în foc,
Să le ardă zborul
Și lipsa de noroc.
Târzie-i primăvara,
Cântă un cuc pe gard,
În ochii amintirii
Visez mereu că ard!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Când...
Când primăvara flutură-n stomac,
Ochii luminii vin la tine în prag.
Când norii s-așează pe flori în grădină,
Un curcubeu se-nalță pe fruntea-ți divină.
Când ușor mă-apropii să te sărut în prag,
În ochi de poezie ne contopim cu drag.
Când tu ești supărată pun fluturii în foc,
Să le ardă zborul și lipsa de noroc.
Târzie-i primăvara, cântă un cuc pe gard,
În ochii amintirii visez mereu că ard!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și punct, ești primăvara mea!
Râd ochii vieții-n ochii tăi
Când florile urcă în văi
Și eu aburc să nimeresc
Stele din ochi-ți să culeg.
O clipă frământată-n fluturi
Ușor în mine tu o scuturi,
În inimă-mi devii lumină,
Vers fulgerat, poem retină.
Ești unică în versuri crude,
Clepsidra crapă în secunde,
Zâmbesc pe umărul tău fin,
Ești anotimpul meu divin,
Ești primăvara care strânge
Cartezian puncte din sânge,
Pictezi cu sânge flori și stea
Și punct, ești primăvara mea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrările din față
Cât voi fi cântec de-nchinare
Sub parfumul florilor de tei,
Vei fi zidită-n sufletul meu
Cu măiestria ce naște din condei.
Cât voi fi în pragul întomnării
Plin de cugetări și de noroc,
Voi privi mereu, mereu la stele
Să te am scânteia mea din foc.
Când timpul va orbi ușor în mine
Dorul va lucra-n grădina amintirii,
Va cimenta viața cu trecutu-i
În răsăritul veșnic al iubirii.
Voi amuți târziu sub ochii nopții,
Voi aștepta alt gong, în altă viață,
Raiul cu-ndurare, printre flori,
Ne va primi-n intrările din față!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie
așa ești tu femeie în luna lui noiembrie
ești palidă ca ceața, cuvintele ți-s reci
și te întreci cu norii și te îmbraci în umbre
și te prefaci în frunze de sălcii pe poteci
așa ești tu mâhnită în luna lui noiembrie
când vântul ne destramă în cea din urmă zi
ai aripile-ntoarse și zbori doar către tine
și mie-mi lași abisul de-a nu te mai iubi
așa ești tu femeie în prag de despărțire
ai ochii arși de brumă și buze de strigoi
când îți întorci obrazul eu te sărut pe frunze
și te-nvelesc cu mine când umerii ți-s goi
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În ochii tăi când am privit
În ochii tăi când am privit
Suflarea oftat a devenit
Inima mea bătea mai tare
Trupul fierbea de desfătare.
Clopotul soartei a bătut
Iubirea-n suflet s-a născut.
Valul iubirii s-a înălțat
Lumea în soare s-a scăldat.
Norii cei reci și cenușii
S-au spart și s-au făcut fâșii.
Iar când iubirea m-a cuprins
Un curcubeu pe cer s-a întins.
În ochii tăi când am privit
Păsări cu drag au ciripit.
În ochii tăi când am privit
Spațiul și timpul au pierit
Și într-o clipă am văzut
Un univers necunoscut.
Și simt că-n Paradis trăiesc
În ochii tăi când eu privesc.
poezie de Faith Mattke, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Au gust de tine...
Ochii mei poartă izbânda luminii
pun carmin în sângele macilor
și râd atât de albastru
când fluturii se rotesc în simfonii,
ochii mei stau primii la pândă
să prindă galbenul ce sărută albul lunii
și atunci ochii mei scriu poezii,
ochii mei sunt căprui și verzi în lumină
așa ca o dulce nehotărâre,
când vrei să pleci și nu poți,
sau ca atunci când stelele
nu știu să spună noapte bună
ochii mei poartă în sclipiri chipul tău,
așa sunt ochii mei
scriși să vadă cu tine....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pod de Cuvinte
Cât să fi trecut de când umblam desculță
Pe malurile Acheronului?
Primăvara vieții rămăsese în urmă
Cu tot cu Podul ei de Piatră sfărâmat...
Soarele dogorâtor al verii sorbise toată apa mărilor,
Iar pe nisip rămăseseră înscrisuri vagi
Și trupurile moarte ale iluziilor
Care se avântaseră, cândva, în larg.
E toamnă, Mario! Ei și?
Între ochii tăi și ochii mei, Pod de Cuvinte
Refăcut cu migală, sărut cu sărut,
Până când această poezie, iată!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot pe tine...
Când zâmbești, zâmbesc și eu.
Când ești tristă, plâng mereu.
Când greșești, te înțeleg
Și tot pe tine te aleg.
Când m-ajuți, îți mulțumesc.
Când mă cerți, înebunesc.
Când îmi ceri, eu îți ofer
Și tot pe tine te prefer.
Când ești speriată, te alint.
Când mă-ntrebi, nu te mint.
Când crezi că uit, îmi amintesc
Și tot pe tine te doresc.
Când îmi șoptești, te ascult.
Când nu-ți ajunge, aduc mai mult.
Când nu ai, eu îți fac
Și tot pe tine eu te plac.
Când lipsești, eu mă sufoc.
Când ai ghinion, îți dau noroc.
Când nu-nțelegi, îți definesc
Și tot pe tine te iubesc.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua feminității
Când primăvara bate-n prag,
Și zările sunt mai albastre,
Ea este tot ce-avem mai drag
Că e simbolul vieții noastre!
epigramă de Simion Cătău din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Înserarea dorurilor mele
Sub gândurile cu pălării de flori
Zâmbesc în rouă boabele de stele:
Doi ochi bătuți în aripă de fluturi
În primăvara încercării mele.
Tu cânți în struna unui măcelar
Ce-nvârte moartea-n limba dinspre zei,
Păianjenii din vorbe prelungesc grădina
Unde se plimbă umbra decoltând căței.
Se răsucesc în mine steaguri curcubeu
Și-aștept în spaima gândului din flori
Religia iubirii cu dragoste s-o porți
În cerul tău de îngeri cu sânii roditori.
Zâmbesc la rana pusă între miez de foi
De leacuri odihnite în prelungi istorii,
Ochii tăi se zbat ca șoimul care trece
Cu prada crudă pe statui de glorii.
E primăvara înălțării mele
Și-i primăvara ta sub boabele de stele,
Pe elipsa zborului de fluturi
Crește înserarea dorurilor mele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii sunt cu Moșu-n prag
Vine Crăciunul, se repetă
Sub crucea vieții an de an,
Ne pune-n suflet ban cu ban
Și câte-o stea inteligentă.
Simbolul ei în vârf de brad
E rod ce duce mai departe
Tradiții în oraș, în sate,
Prin adieri cu suflet cald.
E sărbătoare până-n cer,
Culori și zâmbete în ton
Îl pun pe Moș Crăciun în tron
Pe-o săniuță de mister.
Cu blițul amintirii renii
Spuzesc zăpada în copite
Și-n limpezime de cuvinte,
E forfotă în miezul iernii.
Cadouri sunt în cântec drag,
În poezii cu larg ecou,
Acum când vechiul este nou,
Copiii sunt cu Moșu-n prag!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De dor...
Când te-o cuprinde dorul
La ceas târziu în noapte
Preschimbă-te în zborul
Care te-aduce-n șoapte.
Când nu-i mai ști de mine
Și de-al meu vers pribeag
Să mă ascunzi în tine
Cu tot ce-ți este drag.
Când ochii îți vor plânge
De dor că nu-ți voi fi
Zidește-mă în sânge
Să-ți curg cu versuri mii.
Când gura se va ofili
De dor și-al meu sărut
Compune-mă în stele mii
În versul cald și mut.
Când brațele mă vor căta
Și nu mă vei găsi
Să știi că TU mă vei afla
În tine, stele mii.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara și lumina mea - fiicei mele
Curată-i ca lumina, ca primăvara
Petală de prun cu trupul ca un alb vesmânt, de înger
Te întreabă când privește cu ochii,
Iscodind o limpezime albă de lumină, din clarul de poveste
E bulgăre de aur, topită din iubire.
E poezie sacră, zbor de fluturi colorați
Inimă ce împarte vin și odihnă
Tu, micuța mea, ești sufletul tatii peste ani și pasărea ce crește
Cu ochii bogați de atâta blândețe
Limpezimea ochilor tăi de rouă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu...
Frumoasă ești în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă ești și primăvara
Odată înflorești cu ea;
Frumoasă ești pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Și toamna ești la fel, frumoasă
Pe frunza ta mă simt iubit!
Tu ești o rază a blândeții
Ce n-o găsești nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuința...
Tu ești frumoasă-n orice timp!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul iubirii
Nu te lăsa risipit printre flori,
Nu-ți fie frică de furtuni și nori,
Ascultă-ți inima, atunci, când vine
Timpul iubirii, fărâme, peste tine.
El nu aduce nori, durere si nici frică,
Aduce inimii culoare, în ceruri o ridică,
Plutești cu mii de fluturi în stomac,
Îi sorbi din ochi lumina celui drag.
Când timpul tău e copt, ca-n vis,
Lasă-ți sufletul iubirilor deschis,
Vei fi ca-n rai, un pom, plin, roditor
Și dragostea un nesecat izvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia izvorul vieții
Femeie, când mă uit în ochii tăi,
Văd cerul plin cu stele,
Femeie, când ascult cum bate inima ta,
Văd viitorul vieții mele.
Femeie, când ești departe,
Sufletul mi se aprinde de dor.
Când ești lângă mine,
Dorul mi se preschimbă în amor.
Femeie, când sărut mâinile tale
Albe ca miezul pâinii,
Atunci înțeleg că tu ești
Speranța mea în ziua de mâine.
Căci fără tine, femeie, lumea ar părea
O frunză bătută de vânt,
Dar cu tine e ca o grădină a raiului,
Unde îngerii niciodată nu plâng.
poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

În pragul dimineții
Cu soarele în suflet
În fiece moment
În pragul dimineții
Cântă un poet.
Tu îi ești aproape
Cu raze de cuvinte
Încât lumina ta
Iubirea i-o aprinde.
Izvorul care curge
În lume valuri, valuri,
Aduce-n dânsul doruri,
Virtute, idealuri.
Parfumul primăverii
Se răspândește-n voi,
Trăinicia pietrei
Râde cu buze moi.
Pătrunși de încercare
Vă-mbrățișați cu flori,
Aducând cu barza
Noi zboruri pe sub nori.
Mai vine-o dimineață
Bună peste prag,
Poetul cântă, cântă
La pieptul tău, cu drag!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua feminității
Când primăvara este-n prag
Și zările sunt mai albastre,
Ea este tot ce-avem mai drag,
Că e sorgintea vieții noastre.
madrigal de Simion Cătău din Viața Buzăului (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe
Ochii tăi, culoare-n gene,
boabe de cafea le coci,
geme sufletul în vene,
spadele, când le provoci.
Simțăminte răstignite
țipă-n liniștea din poză,
calci cu zborul pe redute,
cu pastelul tău de roză.
Râd luminile din soare,
când tabloul îți sărută,
cu privirea arzătoare
Primăvara chipu-ți cântă.
Și îți duci, mireasă,-n zare,
Anii, mărturii pe tâmplă.
sonet de Aurel Petre (29 aprilie 2018)
Adăugat de Aurel Petre

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când iubim
Când iubim, să tot iubim,
O clipă să nu-mbătrânim,
Să ardem, lavă de vulcan,
Care erupe an de an,
Să fim ca florile de mai,
Ca doinele puse pe nai,
Să fim ca norii purtători
De curcubeie și comori.
Să fim profunzi, senini și buni,
Pe fluturii din piept stăpâni,
Să le dăm drumul ca să zboare
Când în privire avem soare,
Avem virtutea în putere
S-aprindem stele efemere
Căzute-n flori, făcute pat
Într-un ascuns, flămând păcat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!