Îndreaptă-ţi faţa către soare şi lasă umbra în spatele tău.

proverbe maure
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împlinire

Îndreaptă-ţi ochii către mine
pătrunzători să intru-n ei,
închide pleoape şi mă ţine
în noaptea lor să-mi fie zei

Şi nu-i deschide prea curând
lumina lor să mă încânte,
să mor înecăcios plângând
cu lacrimi ei să mă sărute.

Îndreaptă-ţi ochii, nu pleca,
nu sta cu spatele la mine!
Nu vreau să calci pe urma ta
pe care mi-ai adus suspine.

Întoarce-te, te rog, aşa!
Şi luminează-mă plăcută,
eşti pentru mâne ca o stea
şi ştiu că vrei să fii văzută.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipul din faţa tipului din spatele meu

Cine este chemat să rezolve problemele-n Marină?
Tipul din faţa tipului din spatele meu.
Cine este mitraliat cu toate muncile grele-n Marină?
Tipul din faţa tipului din spatele meu.
La naiba, Căpitanul are sub comanda lui amar
De oameni şi mai toţi vor să obţină mâna fetei lui, dar
Pe cine credeţi că sărută fata Căpitanului meu?
Pe tipul din stânga tipului din dreapta mea,
Pe tipul din dreapta tipului din stânga mea
Şi pe tipul din faţa tipului din spatele meu.

poezie din Trusă de cântece pentru oamenii din Maritime Service Training Station de la Sheepshead Bay, N.Y, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-ţi faţa la soare şi umbrele cad în spatele tău.

citat din Charlotte Whitton
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este o carte unică. Nu se lasă prinsă în mână şi răsfoită de către oricine. El este autorul care se deschide şi se lasă citit în faţa cui doreşte, arată paginile pe care le doreşte, când doreşte. El spune şi se auto-comentează. Iar aceste cărţi, se ştie, sunt toate diverse, fiecare scrise într-un singur exemplar. Aceste documente umane îşi arată secretul lor doar în faţa acelora care stau în faţa lor în linişte şi cu modestie.

citat din Giuseppe Colombero
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bând singur sub lumina lunii

Eu aici printre flori – cu o singură cupă de vin;
Fără prieteni apropiaţi, îmi torn singur.
Ridic cupa către luna plină, îi implor compania,
Apoi mă întorc cu faţa către umbra mea – şi deja suntem trei.
Luna nu ştie cum să bea,
Iar umbra mea nu poate decât să-mi urmeze trupul.
Totuşi, pentru o vreme fac luna şi umbra tovarăşii mei;
Pentru a avea bucuria întreagă, ea trebuie să ţină până în zori.
Cânt – luna se leagănă încoace şi încolo.
Dansez – umbra se răsfiră şi tremură.
Cât sunt treaz, ne bucurăm împreună;
Când mă îmbăt, fiecare o apucă pe drumurile lui.
Fac legământ să călătoresc întotdeuna liber de sentimente,
Dându-le întâlnire departe, în Calea Lactee.

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndreaptă-ţi paşii către tine! Cunoaşte-ţi mersul, doar al tău! Tot ce gândeşti poate fi bine prin simplul fapt de-a nu fi rău.

aforism de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-ţi faţa către Soare şi umbrele se vor muta în spate.

proverbe thailandeze
Adăugat de Mercas Florin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-ţi faţa către soare şi umbrele vor rămâne în urma ta.

proverbe neozeelandeze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea iubirii

Îndreaptă-ţi, iubito,
privirea către mine,
cu ochii tăi albaştri ca marea
şi lasă-te dusă de vânt
în zări neştiute de nimeni.
De ce îmi opreşti tic-tacul inimii,
când vreau să-ţi dăruiesc o rază de soare?
Priveşte câmpul înverzit
şi albul florilor de peste tot,
vino, iubito şi strâge-mă în braţe
să-ţi simt sufletul candid.
Nu părăsi iubirea, că-i păcat,
este un dar divin
ce trebuie păstrat.

poezie de Ion Răduţ din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb cu lumina

Cu faţa la răsărit şi spatele către apus
îmi vedeam memoriile în tragic învelite,
din coincidenţe puse pe un fulger am compus
iubirile cu semne de întrebare împletite.

Şi am ţinut în bancă anii mei de tinereţe,
în conturile legănate în eternitate,
ca să-i am dobândă la zilele de bătrâneţe
presărate peste trotuarele asfaltate.

Şi nu am înţeles cântecul ciocârliei triste,
deşi săruturile fredonau doar o romanţă.
Fereastră mi-a fost iubirea ce-o doream să existe
şi albit de gânduri n-am căutat nici o vacanţă.

Dar vine timpul gândului spre albul de mireasă,
chiar şi pentru strălucirea sclipirii de zăpadă.
Imaculatul alb de lună, a nopţii crăiasă,
îşi caută lumina pe a cerului estradă.

În viaţă emoţiile se scaldă-n amorţire,
spre lumină o albă rugăciune avem de spus
când am ajuns pe albele cărări de despărţire
cu spatele la răsărit şi faţa către apus.

poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi tu poţi fi un om extraordinar, tot ce ai nevoie este deja în interiorul tău. Îndreaptă-ţi atenţia de la lucrurile exterioare către cele din interiorul tău şi vei descoperi lucruri uimitoare.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când viaţa îţi întoarce spatele şi te târâie dupa ea, nu-ţi mai rămâne decât să speri că i se va face milă şi se va întoarce cu faţa către tine să te îmbrăţişeze şi să-ţi mângâie rănile.

Bianca Crăciun (6 februarie 2014)
Adăugat de Bianca Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conversaţie mondenă

m-am aplecat mult către ea peste cristalele impure
ale paharelor arzând liniştit, sp-i spun – "rochia ta"
(dar nu-i priveam faţa, nu o vedeam) – "abia
acum văd, ai o rochie violetă". (acele dâre

ale alcoolului îmi zgâriau faţa, ca atunci
când mergi prin zăpadă, în soare.) "ai o rochie
violetă", îi spuneam surprins. (şi e
ca o flacără aderentă care te consumă. pe brânci

mp târăsc către ea – aş fi putut să-i spun,
dar minţeam – văzusem demult cum gulerul întunecat
al rochiei îi urca spre gât cu jocul ei de curcubeu degradat.)
şi mereu îmi spuneam: - dacă-i privesc faţa acum,

am să înţeleg – am s-o văd pentru întâia dată
cu adevărat. şi mi-am ridicat ochii spre faţa ei nemişcată.

poezie clasică de Mircea Ivănescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În umbra dorului

Ajung deodat' cu spatele la soare,
Iar umbra mea apare, şi-i doar ea,
Mă dau în stânga şi în dreapta, nu dispare,
S-a atasat de mine de parcă ştie ea ceva.

Pare că -i doar nuanţa ei predominantă,
Nimic să nu răsară de sub ea,
Eu stau şi plâng, şi nu se simte importantă,
De un' să ştie ea durerea mea?

O amintire mă sufocă, o amintire sumbră,
Tânjesc la ce-am iubit cândva în viaţa mea,
Şi parcă nu mai înţeleg nimic din umbră,
Când dorul se aşează peste ea.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare iarnă, când măritul soare îşi întoarce faţa, pământul cade într-o vale a durerii şi posteşte, şi plânge, şi se învăluie în haine negre, lăsându-şi ghirlandele de nuntă să putrezească - apoi face un salt către primăvară şi către sărutările pe care soarele i le întoarce.

citat din Charles Kingsley
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te sparge, malule-n simţiri
Şi lasă cale undei clare
Către tărâmul de iubiri,
Scăldat în pulbere de soare...

catren de Pavel Coruţ din romanul Să vii ca o părere...
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa sorţii

În faţa sorţii... să stai dreaptă,
Să nu te-nchini la întâmplare
Şi vei urca treaptă cu treaptă
Pe scara vieţii... către soare.

Nu te-apleca, nu te supune,
Din lacrimă să nu faci râu,
Tu ai ca trandafirul, nume
Şi eşti ca macul roşu-n grâu.

În faţa sorţii... să fii tare,
Nu poţi să plângi un păcătos,
Durerea cât ar fi de mare
Tu, umărul, să nu-l pui jos.

Păstrează câteva cuvinte,
La rău nu te-nchina nicicând,
Fereşte-te de cel ce minte
Şi-n veci... păstrează-mă în gând.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra dorului

Umbra dorului străbate
Faptul zilei, miezul nopţii,
Scoate din singurătate
Sensul vieţii, rostul morţii.

Umbra dorului apasă
Peste cugetul fierbinte
Şi ne scaldă-n ceaţa deasă
A şoptitelor cuvinte.

Umbra dorului se-nalţă
Către cerul necuprins.
Din senin, aprinde-n viaţă
Flacăra, de vis nestins.

Umbra dorului, etrnă,
Mă-nsoţeşte zi şi noapte.
Mă învăluie în şoapte
Cu iubirea ei maternă.

poezie de Ştefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mult ca perfectul

Pe spatele aripei este notat
Mai mult ca perfectul
Zborului.

Pe spatele peştelui e desenat
Înotul viitorului.

Acolo unde credeam că se termină,
Lucrurile revin asupra lor;
Faţa văzută e doar o ciornă.
De ce să fim pesimişti
În legătură cu stingerea ochilor?
Pe spatele lor
Natura şi-a notat
O idee şi mai îndrăzneaţă
Despre orbire.

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau cu spatele la soare şi-mi contemplu umbra, atât de fidelă mie, până la identitatea supremei îndârjiri. Şi după o îndelungă voroavă cu mine cel de vis-a-vis, spun: Ia uite de unde începe transcendentul; de la picioarele mele! Exact unde a şi pogorât prin Întrupare.

citat din Ion Buga
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!