Universalul cerşetor

Ades îl văd cum stă cu mâna-ntinsă
În loc aglomerat, la colţ de stradă
Cerşindu-ne un ban ca pe o pradă,
Sperând la vre-o inimă deschisă.

Mă-ntreb cum a putut ca să decadă
Această lume ce-i prosper pretinsă,
De ce îi este demnitatea-nvinsă,
Iar cei care conduc nu vor să vadă?

Mereu e universalul cerşetor
O racilă adusă societăţii
Un suflet părăsit, fără ajutor.

Să facem tot, în numele dreptăţii
Uniţi în sacrificii şi eforturi,
Un loc de mare cinste demnităţii.

sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul corupţiei

Este fapta de corupţie
Plaga grea a societăţii,
Face mare rău cetăţii
Şi un vid în Constituţie.

Liber frâu să-i dea dreptăţii
S-a făcut o revoluţie,
Plaga grea a societăţii
Este fapta de corupţie.

Facem uz de intuiţie
Ca ideea demnităţii
Să troneze în justiţie,
Colapsul onestităţii

Este fapta de corupţie

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşire

Exact când nu mai speram, mi s-a acordat viza.
Se deschide-o uşă spre stradă, cum am văzut în filme,
prin care nu se vede nici om, nici pisică – dar este strada ta,
pe care tu tocmai o părăseşti. Ţi s-a acordat viza,
"temporar" – un cuvânt înfricoşător.
Ferestrele închise-n urma ta
devin rozalii, aşa cum au fost
în fiecare dimineaţă. Intervine cenuşiul. Uşa
taxi-ului este deschisă. Această valiză:
cel mai trist lucru din lume.
Well, lumea este mare. Iar acum, prin
trapă deschisă, se văd bujorii cerului,
aşa cum au fost odinioară obrajii tăi
când mama ta ţi-a spus
de ce-i nevoie pentru-a fi femeie-n această lume.

poezie de Rita Dove, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajutor

stradă şi-un colţ de stradă
în umbra colţului...
e urma tocului cui
înfipt
în smoală-piatră topită

soarele topeşte în miros greu
ea siluetă dreaptă îndrăzneaţă
rămâne timidă cu tocul înfipt
în...
asfalt de smoală în colţ de stradă
strigă rănită ajutor
apoi târziu
umbra de colţ o cuprinde
ea strigă ameţită
nimeni nu vine doar umbre se agită
ea rămâne rănită
la colţ de stradă
cu tocul înfipt în smoală topită

sirena urlă linişti ea sparge
se îndepărtează cu sonorul urlător
la colţ de stradă rămâne
un cui de pantof ca semn
înfipt în asfaltul de smoală
ce s-a întărit
atenţie în viitor!

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice om care nu s-a implicat, care nu face tot ce-i stă în putinţă, care nu joacă pe miză mare şi nu trăieşte la un standard de excelenţă este la un nivel profund un om cu spaime care trebuie vindecate. Acum, trebuie să fiu clar: nu există niciun suflet pe planetă care să nu aibă o frică, ceva care-l împiedică să trăiască la adevăratul lui potenţial. Repet, însăşi condiţia de fiinţă umană este una a imperfecţiunii şi o mare parte din această imperfecţiune apare din cauza spaimelor pe care le-am acumulat atunci când am părăsit perfecţiunea naturii noastre originare şi am intrat în lume.

Robin Sharma în Descoperă-ţi destinul (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copii orfani

Mă-ntreb de ce copii ai nimănui, sub soare,
Stau şi plângând, cerşesc la colţ de stradă,
Un trecător s-arunce-un colţ de pâine.
Ori caută o mângâiere caldă...
Haina le este petecită-n coate...
Un somn cu vise dulci dac-ar avea
Poate că n-ar mai tremura stingheri în noapte,
Lumină lămpii-n suflete ar da.
Ce dulci speranţe! Strânşi ca un ciorchine,
Frate cu frate, ori părinţi cu prunci,
De sărăcie nu le e ruşine,
Îşi poartă-n suflet rănile adânci.
Din ochi ştergându-şi urma de tristeţe,
Zâmbesc cu Maica Sfântă-n somnul lor.
Poate că n-au ce încălţa şi-i iarnă
Şi n-au în lume nici un ajutor...
În suflet li-ncolţeşte primăvara,
Adorm într-un târziu, zdrobiţi de fame.
I-acoperă cu sufletul de foc, doar mama.
În somn ei nu mai cată răzbunare,
Ci se ascund în lumea de poveste
Când îngeri vin lumină să le dea
Şi le arată căile celeste
Spre lumi de vise şi de catifea.
Ei au avere-n suflet şi în gânduri,
Noi îi împodobim cu-aceste rânduri.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul Gabriel: Merităm viaţa în măsura în care ne străduim să o protejăm, apoi, depunem eforturi şi facem sacrificii, ca să o facem mai frumoasă, pe a noastră şi pe a altora, iar în cele din urmă, ne merităm viaţa în măsura în care luptăm să o redobândim.

replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum 100 de ani, actriţe sau soprane ca Mary Garden îşi puneau numele pe parfumuri. Această tendinţă a existat în fiecare decadă a secolului XX, însă abia în ultima parte a devenit o industrie în sine, contribuind substanţial la averea, dar mai ales la imaginea vedetei, atunci când ea a părăsit treptat scena.

citat din Octavian Coifan (7 octombrie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

OARE CINE A PUTUT SĂ TE ALINTE(Rubaiat)
Oare cine a putut să te alinte
Cu îmbrăţişări şi cu alean fierbinte?
Oare cine te-a adus pe astă lume?
De icoana ei mereu adu-ţi aminte!

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet la început de an

La începutul de an eu vă doresc,
Toţi de sănătate s-aveţi parte!
Fiţi uniţi, că nimic nu vă desparte!
Fiţi zâmbitori ca pomii ce-nfloresc!

La începutul de an mai îndrăznesc,
Să vă sfătuiesc pe voi să fiţi mai buni,
S-aşterneţi muncii lauri în cununi,
Pentru anul prosper ce-ntrezăresc.

Dacă toate acestea se-mplinesc,
Copiii voştrii risipiţi prin lume,
Îşi vor clădi aici un nou renume

Şi vor fi cei mai mândrii când vor spune:
Am revenit în Ţara România,
Să muncim aici, că ne doreşte glia!

sonet de Ioan Friciu (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cerşetor: Ai nişte mărunţiş?
Fletcher: Absolut!
Un cerşetor: Şi te-ai putea lipsi de câţiva bănuţi?
Fletcher: Da, aş putea!
Un cerşetor: Şi vei face asta?
Fletcher: Nu!
Un cerşetor: Cum aşa?
Fletcher: Pentru că eu cred că îţi vei cumpăra băutură cu ei! Vreau doar să pot ieşi din maşină şi să ajung până la birou fără să mă confrunt cu decăderea societăţii occidentale!... În plus, sunt zgârcit!

replici din filmul artistic Mincinosul mincinoşilor
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocaua lui Cuza

O măsură a dreptăţii
Ancoră în viitor,
Cinste, semnul demnităţii -
Pân' la primul... vânzător.

epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul neschimbării

Pe stradă trece lume tristă
Şi-i gârbovită de nevoi;
Ea poartă lacrimi în batistă
De atâta plâns pentru eroi.

Cu dictatura comunistă
Predecesori-au dus război;
Pe stradă trece lume tristă
Şi-i gârbovită de nevoi.

Speram toţi în vremurile noi
Că-n schimbare se insistă;
Rămas-a doleanţa listă
Şi totu-i numai tărăbboi...

Pe stradă trece lume tristă.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul cerşetor

La colţul străzii e un cerşetor
Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume
Decât aceea unde, fără nume,
El ispăşeste râsul tuturor.

Adolescenţii se mai ţin de glume
Şi-i pun în palmă semne de-ale lor,
El e bătrân şi înţelegător,
Cu noi, cu toţii, dar, cu cei mici, anume.

Şi cine observă, într-o doară,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, în acest tumult,
El, cerşetorul, a uitat să moară.

Sub zdreanţa lui, minunea se-ntrupează,
În el e Dumnezeu, ce stă de paza.

poezie celebră de Adrian Păunescu (19 aprilie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul căutătorului de Dumnezeu

Îl caută pe Dumnezeu
Şi încă n-a putut să-l vadă,
Acolo sus, în apogeu
Rămâne-n spaţiu prins în nadă.

A scotocit şi-n Empireu,
De pază a-nceput să şadă,
Să-l caute pe Dumnezeu,
Dar încă n-a putut să-l vadă.

Pe gânduri a-nclinat să cadă,
Că de găsit e tare greu
Şi să-ntâlneşti un antic zeu
Pe o celestă esplanadă.

Îl caută pe Dumnezeu!

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă inimă, dragă suflet....

Am fost tăcută,
nu te-am certat niciodată.
Spiritul tău pătrat, gol, respins
de fiecare impuls, fiecare erupţie,
dar în această seară, cerul de toamnă
răsfoieşte un soare sfâşietor.
Lasă-mi vocea să-şi dea demisia,
pentru a trăda secretele noastre.
Dragă inimă fără dulceaţă,
dragă suflet insensibil şi încăpăţânat,
în această zi, mărturisesc,
tristeţea şi supărarea mea,
şi de câte ori am vrut să mor?
Aici, în inimă, parcă e o rană de cuţit,
un sentiment care este acolo.
E dureros, e undeva, în inimă...

poezie de Eugenia Calancea (14 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Multe genii merg pe stradă,
Însă fără să se vadă
Pentru că ies din ogradă
În mod sigur... după pradă.

epigramă de Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-i mai de preţ în lume

Tot ce-i mai de preţ în lume,
Eşti Tu, Doamne Dumnezeu,
Ne-ai creat şi ne-ai dat viaţă,
Preamărim Numele Tău.

Ne-nchinăm smeriţi doar Ţie,
Îţi slujim neîncetat,
Eşti a noastră bucurie,
Fie-Ţi Numele lăudat.

Tu, eşti Dumnezeul care,
Prin Isus ne-ai dăruit,
Viaţă veşnică, iertare,
Doamne, fii în veci slăvit.

Eşti puterea ce ne ţine,
Călăuză pe pământ,
Doamne, ne-ai făcut mult bine,
Mare eşti, puternic, sfânt.

Cu Tine avem biruinţă,
În această lume rea,
Doar cu Tine prin credinţă,
Vom putea înainta.
Amin

poezie de Ica Dragoi (7 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinci anotimpuri

Uneori sunt ca toamna.
Aştept să-mi cadă frunzele
Şi să uit tot ce-am pierdut,
Să uit şi toate luptele,
Să uit tot ce-am făcut.
Şi aştept să-mi iau zborul,
Să zbor în altă ţară
Până când m-apucă dorul
De-o viaţă-aşa amară.

Alteori sunt ca iarna.
Încetez să mai iubesc
Şi-ncep să văd în ceaţă,
Şi fac tot ce nu-mi doresc
Cu-o inimă de gheaţă.
Iar când regret şi mă opresc,
C-am făcut tot ce mă doare,
Acopăr tot ca să-ncălzesc
Cu-o pătură albă, mare.

Câteodată sunt ca primăvara.
Ascult cântecul unei păsări
Şi încerc să îi şoptesc
Să anunţe lumea-ntreagă
Că încep să înfloresc.
Şi încerc să dovedesc
Că am inima-n culori,
Mereu bună şi deschisă
Ca un câmp, plin de flori.

Apoi sunt ca vara.
Stau, mă uit şi mă-ntristez,
Şi-mi tot spun că îmi va trece,
Apoi mă-ntreb, oare visez?
Dacă-i cald de ce mi-e rece?
Şi stau singur într-un loc,
Având în suflet numai patimi,
N-având vise, chiar deloc,
Plângând mereu, dar fără lacrimi.

Acum sunt ca mine.
Visez, ascult, sunt iubitor,
Răspund mereu la ajutor,
Nu mai plâng, mereu zambesc,
Căci am tot ce îmi doresc.
Având în suflet doar iubire
De cum am fost, e-o deosebire.
Asta-i viaţa ce-o trăiesc,
Asta-i viaţa ce-o iubesc.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este posibil ca o persoană să fie prea spirituală? Sigur că da. Dacă stai toată ziua în camera ta şi meditezi sau te rogi să ai viaţa pe care-o visezi, nu aşa vei obţine viaţa pe care-o visezi şi a crede altceva înseamnă să te angajezi într-o gândire magică. Să te amăgeşti singur. Ţi-am spus că eu cred că există un plan general pentru destinele noastre, a fost scris înainte ca noi să ne naştem în această lume. Acestea fiind spuse, oamenilor le-a fost dat liberul arbitru cu un anume motiv: ca să facă paşii necesari pentru a da viaţă destinului propriu. Există multe spaţii libere pe care avem puterea să le umplem şi multe puncte pe care putem să le unim. Trebuie să facem eforturi şi sacrificii pentru a trăi viaţa la care visăm. Trebuie să fim disciplinaţi şi să facem alegeri înţelepte. Acţiunile au consecinţe şi, ca să culegi roadele la care visezi, trebuie să semeni seminţele.

Robin Sharma în Descoperă-ţi destinul (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerşetor la colţ de stradă – sub şapcă opul unui filozof stoic.

aforism de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!