Dincolo de ceață...
O egretă
Citește într-o orezărie Les Nourritures Terrestres.
Se rotește în jurul unui anumit loc și, întinzându-se ca un brotac,
Își încearcă norocul scufundându-și capul;
Un nor de stropi se ridică la suprafața apei.
Contemplarea nu-i mai mult decât
A reflecta dacă soarele este sau nu nihilist.
Săltându-și piciorul stâng, se întreabă
Dacă trupul ei trebuie să penduleze în ceață
Sau dincolo de ceață.
Își întinde aripile și universul o urmează; plutind spre înălțimi,
Zorii sunt un cântec, scurt și luminos,
Aprinzânu-se singuri în ceață.
Dacă funia orizontului se ridică să te lege,
Ea îți poate lega doar aripile, nu și zborul.
poezie de Luo Fu din Poeme de dincolo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre zbor
- poezii despre picioare
- poezii despre orez
- poezii despre noroc
- poezii despre muzică
- poezii despre lumină
- poezii despre legi
- poezii despre lectură
Citate similare
Dincolo de ceață
O egretă
Citește într-o orezărie "Les Nourritures Terrestres".
Se rotește în jurul unui un anumit loc și, întinzându-se ca un brotac,
Își încearcă norocul scufundându-și capul;
Un un nor de stropi se ridică la suprafața apei.
Contemplarea nu-i mai mult decât
A reflecta dacă soarele este sau nu nihilist.
Săltându-și piciorul stâng, se întreabă
Dacă trupul ei trebuie să penduleze în ceață
Sau dincolo de ceață.
Își întinde aripile și universul o urmează; plutind spre înălțimi,
Zorii sunt un cântec, scurt și luminos,
Aprinzânu-se singuri în ceață.
Dacă funia orizontului se ridică să te lege,
Ea îți poate lega doar aripile, nu și zborul.
poezie de Luo Fu din Poeme de dincolo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în ceață
E ceață peste mare
Și ceață peste munți.
Tot ce regreți, se pare,
E că nu știi să cânți
La sufletu-mi decât,
Așa frumos, încât
Nu-mi pasă nici de soare
Din ceață când apare.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (19 iulie 2014)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre munți, poezii despre frumusețe sau poezii despre Soare
O ceață
Dincolo de cuvinte e o ceață
în care uneori mă cufund.
Acolo, doar cu mine mă-n frunt,
cu muntele meu ursuz, călător, de ceață.
Ca niște păsări pierdute în nori,
cuvintele zboară uneori departe de mine.
E o toamnă, atunci, câd soarele-i singur cu mine,
și aștept marii, negrii tăi nori.
Întinde doar mâna, și mă găsești.
Întinde doar mâna, fără cuvinte.
Pe cărări ce înca n-au început să se zvânte,
dincolo, la rădăcina cuvintelor mă găsești.
poezie clasică de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cuvinte, poezii despre început, poezii despre toamnă, poezii despre păsări, poezii despre nori, poezii despre negru sau poezii despre mâini
Dacă aripile-mi sunt rupte
În zborul meu bezmetic, spre lumină,
aripile s-au rupt și m-a durut.
Atât de mult m-am înalțat din tină
de am ajuns ranită, iar în lut.
Aripile s-au frânt și m-a durut.
Mi-acopăr ochii, îmi acopăr capul
de oameni neputința să-mi ascund.
Atâtea răni ce sunt deschise încă
mă dor și nu s-au vindecat.
Dacă aripile-mi sunt frânte
sunt doar un vierme într-un măr stricat!
poezie de Dorina Stoica (noiembrie 2008)
Adăugat de Dorina Stoica

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre ochi sau poezii despre aripi
Ceață albastră, ceață gri
Ceață-albastră, ceață gri
Vine noaptea, tu nu vi,
Castelul să-l cucerești,
În sân codru' să-nvelești.
Amărât, uitat de soare
Șade-un nuc lângă cărare,
În amurg jilav de zi,
Plouă-albastru pe câmpii.
Pe cer, scenă cu actori
Zboară cârduri de cocori,
Săgetând spre miază-zi,
Ceru'-albastru, cerul gri.
Cade noaptea picurată,
Din pârâu aburi s-arată
Frunza geme-n colivie,
Ceață-albastră, ceață vie.
Strigoii cu-aripi de brumă
Pe pământ la sfat s-adună,
Ceață-albastră, ceață gri,
În cer nu mai zăbovi!
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre strigoi
- poezii despre sfaturi
- poezii despre păduri
- poezii despre noapte
- poezii despre frunze
- poezii despre castele
- poezii despre brumă
- poezii despre albastru
Faci vaccinul
despre care se știe
că poți să faci tromboze
dacă vrei sau
sau
nu vrei
tot reușești
pentru prima oară în viață
să ai o durere insuportabilă
și
și să se umfle picioarele
să ai în sfârșit o durere puternică
de cap
o durere a ta originală
să vezi în ceață și când
nu este ceață în jurul tău
respiri greu conform prevederilor
da' ce-i ușor și simplu în lumea asta
te consolezi că s-ar putea
nu-i sigur
să scapi de infectarea cu sars-cov-2
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre vaccin, poezii despre sfârșit sau poezii despre durere

Dincolo de cer
Iar dacă razele ne vor cuprinde
în vraja unui cântec din eteruri,
ne vom iubi și aripi vom întinde
în zborul nostru, dincolo de ceruri.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Prea multă ceață
E ceață, genul acela intens de ceață
În care se pierde mult chiar din... speranță
Și caut, tot caut un licăr de lumină
Mă agăț de speranță... doar ea mă alină.
E ceață extinsă, la oras si la țară
E ceață în cap, e ceață și-afară
Din cauza ceții ne dăm cap în cap
E lipsă de lumină și-i mare handicap.
Rătăcim bezmetici, că-i ceață în țară
Unii rătăcesc frustrați și pe-afară
Se agață de câte-un licurici crezând că-i lumină
Uitând că aceștia au viață puțină.
Ce-i ce creează lumină.... înțelepții
Nu încap de cei ce au alte concepții
Și care, din tristă întâmplare, oare?
Formează acea clasă.... conducătoare.
Și zilnic această clasă ceață sifonează
O ceață ce pare din ce în ce mai deasă
Iar noi, noi nu mai vedem ce-i bine
Și asta face să mă cert eu și cu tine
Iată, e multă orbecăială că-i smog
Produs de-un sistem intens demagog
Și caut, tot caut un licăr de lumină
Mă agăț de speranță... doar ea mă alină.
poezie de Ionel Popa (5 decembrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre tristețe, poezii despre timp, poezii despre sat, poezii despre licurici, poezii despre handicap sau poezii despre demagogie

Rondelul dimineții
Deși rânduiala lumii pare-mbrăcată-n ceață,
Sunt cuprins de farmecul vieții, oricum ar fi,
Născându-mă câte puțin în fiecare dimineață,
Chiar dacă devin sclavul ei pentru încă o zi.
Când divina-mbrățișare de lumină-mi răsfață
Trupul predestinat veșniciei spre-a se jertfi,
Deși rânduiala lumii pare-mbrăcată-n ceață,
Sunt cuprins de farmecul vieții, oricum ar fi.
Luându-mi povara nopții de pe umerii nomazi,
Binecuvântarea dimineți-mi slujește de povață:
Cum să țin făgăduința soarelui în fiecare azi
Și cum să mă-ndrăgostesc mai abitir de viață,
Deși rânduiala lumii pare-mbrăcată-n ceață.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre sclavie, poezii despre răsfăț, poezii despre jertfă sau poezii despre devenire

Aș vrea să fiu numai rază și zi, să mă înalț în ritmuri sonore spre culmi de splendoare și adâncimile de întuneric să nu mă poarte pe aripile unei muzici sumbre. Nu știu dacă lumina se ridică în mine sau eu mă avânt în lumină; nu știu dacă sunt lumină sau devin lumină.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate de Emil Cioran despre lumină, citate despre întuneric, citate de Emil Cioran despre întuneric, citate despre ritm, citate despre muzică, citate de Emil Cioran despre muzică, citate despre devenire, citate de Emil Cioran despre devenire sau citate despre aripi

Diferența
e ceață...
tăcerea se pierde
în picuri mărunți
ce-mi umezesc sufletul
un ficus verde
privește pe geam
se aude înfundat
zgomotul străzii
tramvaiul urmează șinele
oameni și gânduri
în ceață...
trist și monoton
azi... dar mâine?
- de ce mâine?
azi... dispare ceața
se luminează cerul
și-ți văd ochii
pe sub castanii desfrunziți
clipesc veseli
zâmbesc și eu!
s-a pierdut în ceață
o mică diferență
de douăzeci de ani...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre viitor, poezii despre verde, poezii despre tăcere, poezii despre tramvaie sau poezii despre suflet
Ce dacă
Ce dacă plouă?
Zâmbesc gândindu-mă la tine.
Ce dacă-s ud?
Mie așa mi-e bine.
Ce dacă bate vântul?
Eu nu mă mișc din loc.
Ce dacă nu e soare?
Între noi arde-un foc.
Ce dacă e prea frig?
Vorbele tale mă-ncălzesc.
Ce dacă e-ntuneric?
Eu pot ca să răzbesc.
Ce dacă nu sunt oameni?
Eu te vreau doar pe tine.
Ce dacă nu sunt case?
Mie tot îmi convine.
Ce dacă nu sunt păsări?
Zburăm noi pentru ele.
Ce dacă e doar ceață?
Noi n-avem clipe grele.
Ce dacă frunze cad?
Eu încă mai resist.
Ce dacă pomi nu sunt?
Încerc și tot insist.
Ce dacă totu-i gri?
Tu-mi colorezi viața.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă ceața.
Și dacă tot o faci,
adu pe cer un soare.
Și dacă tot o faci,
vreau case colo-n zare.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă vântul.
Și dacă tot o faci,
luminează-mi pământul.
Și dacă tot o faci,
adu-mi și păsările.
Și dacă tot o faci,
redă-mi culorile.
Și dacă tot o faci,
plantează-mi câte-un pom.
Un lucru eu mai vreau -
pe om să îl faci om.
poezie de Pleșa Dragoș Florian din Poezie
Adăugat de Pleșa Dragoș Florian

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre vânt, poezii despre ploaie sau poezii despre copaci
Îndeobște, ne referim la trecut ca la "negura timpului". Viitorul nu poate fi decât luminos, în vreme ce prezentul e doar o orbecăială prin ceață.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre viitor, aforisme despre timp, aforisme despre prezent sau aforisme despre lumină
Surâsul Hiroshimei
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă
Nu mai cunoaștem drumul către casă
Suntem ușori și ceața e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde s-ascunde drumul?
Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare.
Unde-i cărarea, doamna-nvățătoare?
Sub talpă n-avem nici un drum, plutim
Vai, unde-i casa? cum să nimerim?
Și suntem goi, și ne cuprinde teama.
Unde e tata?
Unde este mama?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
Ce ceață deasă, vai ce ceață mare,
Oh, azvârliți-ne, voi, o cărare.
Nu mai cunoaștem drumul către casă
și ceața este deasă, deasă, deasă.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre mamă, citate de Eugen Jebeleanu despre mamă, poezii despre jocuri, poezii despre fum, poezii despre frică sau poezii despre cunoaștere
Corul copiilor uciși
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă...
Nu mai cunoaștem drumul către casă.
Sîntem ușori, și ceața e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul?
Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare!
Unde-i cărarea, doamnă-nvățătoare?
Sub talpă n-avem nici un drum... plutim...
Vai! Unde-i casa? cum să nimerim?
Și sîntem goi, și ne cuprinde teama.
Unde e tata? Unde este mama?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare,
Oh, azvîrliți-ne, voi, o cărare!
Nu mai cunoaștem drumul către casă,
Și ceața este deasă... deasă... deasă...
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie sau citate de Eugen Jebeleanu despre copilărie

Dacă aripile tale nu te ridică în slăvi, de ce ar face-o criticii!
aforism de N. Petrescu-Redi (2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre aripi
Dacă e să dau crezare anumitor autorități, tot ce văd în jurul meu este lipsit de realitate. Dar omenii care fac asemenea afirmații există cu adevărat? Nu sunt doar marionete ale spiritului meu așa-zis bolnav? Dar dacă sunt singur în univers? Și dacă toate percepțiile mele nu sunt decât halucinații, atunci poate că universul însuși nu există? Poate că eu sunt doar produsul imaginației mele...
Eduard Einstein în Cazul Eduard Einstein (2015)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre teatrul de păpuși, citate despre realitate, citate despre imaginație, citate despre existență, citate despre boală, citate despre autoritate sau citate despre adevăr
O ceață
... Întinde doar mâna, și mă găsești.
întinde doar mâna, fără cuvinte.
pe cărări ce înca n-au început să se zvânte,
dincolo, la rădăcina cuvintelor mă găsești...
poezie de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ne uităm spre miazăzi, vedem că sunt stele ce abia răsar, se ridică de-asupra orizontului și apun.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre stele sau citate de Victor Anestin despre stele
Privesc la două lumi
Privesc în ceață
Într-o lume incorectă,
Mă uit în jur și văd balanța
Dintre tristețe și fericire.
Mă uit într-o oglindă înnegrită de atâtea vise
Și văd sufletu-mi gol.
E poate o enigmă,
Deși, poate, destinul și-a dorit...
În jurul meu negura se întețește,
Acum este de netrecut.
Iar eu, un simplu om
Într-o lume-a nimănui,
Observ doar răutate
Oglinda mi se sparge,
Nu mă mai uit la ea!
Acum privesc doar lumea
Fără reflexia ei.
Și ce să văd?! Lumină!
Un suflet mult mai plin
Sunt două lumi distincte,
Sunt lumi fără destin.
Pe care dintre ele să o aleg acum?
Cioburile îmi sclipesc...
Privesc la ele, îmi răspund...
De ce să vezi ceea ce nu e bun?
De ce să nu privim lumina?
De ce te uiți în ceață?
Mă uit în jurul meu,
E-o lume ce dispare,
Ce are-un singur loc
Mă uit în întuneric,
Mă uit și în lumină...
O barieră le desparte,
Cioburile le îmbină.
Unde să stau? Unde mă duc?
În negura fără trecut?
Nu!
E o lume rece-acolo
O lume-n care sufletul mi-e gol
Dar nici în lumea cu căldură
Nu m-aș duce e prea mult!
O privire să doboare o lacrimă fără trecut?
Într-o lume adevărată nu există limite
E căldură și răcoare
E prezent și e trecut
E un univers comun.
poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simțurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre visare, poezii despre trecut, poezii despre răutate sau poezii despre prezent