Liniște albastră
Cu respirația tăiată miam trezit din tăcere, cuvântul...
David Ionel Romulus
Un colț de pagină rămasă, un semn de carte lângă geam,
Lumina ploaie conturată pe albul ochilor de porțelan.
Pe masă un pahar de vreme ros de struguri timpurii
Se varsă cu accent de ziuă în iarba strânsă în poezii.
O clipă stă uitată în ramă, mă înham la gâtul ei
În galop de cal de mare potcovit de un condei
Cu nărav ce ninge versuri peste noaptea ce nechează
Peste firele de lavă ca o rugă de amiază.
Plutim în doi fără adresă cu umbrele strânse în bagaj
Pictând culori adânc în oase și flăcări roșii în obraji,
Apoi îți scriu secunda vieții la urechea unei veri
Răsfoind și poezia ce ți am recitat o ieri.
Se aude un tren în gura nopții, fierbe cerneala în stilou,
Camera fulgeră în carte cu șoapte purtate de ecou.
Din nou e liniște albastră, și frumusețea ta mă lasă mut,
Un continent e pacea noastră cu verde dezbrăcat de lut.
Un colț de pagină rămasă, un semn de carte lângă geam,
Lumina ploaie conturată pe albul ochilor de porțelan.
Pe masă un pahar de vreme ros de struguri timpurii
Se varsă cu accent de ziuă în iarba strânsă în poezii.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- poezii despre vară
- poezii despre urechi
- poezii despre uitare
Citate similare
Un colț de cer
Pe un colț de cer voi scrie poeme
Cu pana unui pegas prins la jar mâncând,
Voi rescrie iubirea cuprinsă de vreme
Pentru tine Dragoste, să te văd zâmbind.
Verdele tău crud îmi va fi lumină
În nopțile ploioase ce în ferestre bat,
Îți voi recita sonete ce sufletul alină
Scrise pe colțul meu de cer, unde te-am gravat.
Un pahar cu vin îmi este călimară
Rămas pe masă lângă colțul meu de cer,
Cuvinte se preling ușor și se presară
Pe hârtia albă, învelind un trup de înger.
Și nu-mi ajunge veacul, nici chiar era
Să scriu ce simt pe colțul meu de cer,
Am scris, voi scrie ce viața îmi oferă
Te iubesc pentru că ești, semn de reper.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre îngeri, poezii despre trup și suflet, poezii despre timp, poezii despre suflet sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ploaie cu frunze
Cu ranița plină și ierni pe la tâmple,
Cu gânduri rebele și doruri pe frunze,
Iubito, hai vino paharul demi umple
Cu boabe de struguri stoarse în buze!
Vino să ducem toamna în cramă,
Vino săi punem iernii o toartă.
Sub bolta golașă, arsă de brumă,
Noaptea târzie să ne bată în poartă.
Am pofte nebune, și foame, și sete,
Am poftă să scriu cu tine în brațe.
Prin ceața lăsată, iubirea, plutește,
Să curgă magia cuvintelor bete!
Să cânte cocoșii pentru noaptea nebună,
La geam să colinde fulgi câte doi.
Frumoasăi, iubito, iubirea la lună,
Când lunai în geam și doarme cu noi.
Parcă înot întro mare de șoapte,
Parcă sunt beat întro fântână albastră.
Stau și ascult la tine în plete
Cum ploaie cu frunze la noi în fereastră.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poftă, poezii despre iarnă, poezii despre alcoolism, poezii despre înot, poezii despre toamnă, poezii despre struguri sau poezii despre somn

Cufăr cu parfum
O carte pe masă, deschisă
O cămasă cu umbră de ruj pătată
Aruncată intr-un colț de insomnie
Parfumul de pe eșarfă
Ascuns in cufărul de lângă perete
Pe care stau in cumpănire
Imi aduce aminte, aminte
De clipele cu tine
Pe care le citesc cu ochii inchiși
Repetând aceleași citate
Căutând secunde la erate
Dintr-o carte rămasă necitită
Cu litere tușate de ochii tăi
Rămasi in biblioteca
Inimii, prăfuită
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre ochi, poezii despre lectură, poezii despre insomnie, poezii despre inimă, poezii despre cărți sau poezii despre biblioteci

Pe vreme de ploaie
Pe vreme de ploaie joc șah cu amicii
Sau merg paralel cu norii,
Direcții diferite...
Cumva alternez jocul minții
Cu cel hoinar
Care mereu se indreaptă
Spre răsărit de soare,
Contemplând frumusețea
Salcâmilor infloriți.
Ce adânc inoată roata căruței in nisip
Când despică pădurea in două,
Ce verde e iarba după ploaie
Si cât de năbădăios
Spumegă râul la cascadă...
Joc șah,
Totdeauna mi-a plăcut să fiu regină
Atentă, vigilentă...
Dar uite... am pierdut,
Norocul ăsta nebun m-a părăsit
Si tura fițoasă imi ține calea
Pe vreme de ploaie...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râuri
- poezii despre păduri
- poezii despre prietenie
- poezii despre ploaie
- poezii despre noroc
- poezii despre nori
- poezii despre nisip
- poezii despre monarhie

Timp peste timp
Revine în cuget un gând călător
și timp peste timp aleargă-napoi,
copilul din mine mă prinde din zbor,
pe aripi de vis plutim amândoi.
Din tolbă descarcă povești minunate,
cu straie purtate cândva în trecut,
în lada de zestre a minții păstrate,
închisă ermetic c-un dor convolut.
Tărâmuri pierdute revin în tăcere
cu dulci amintiri desfăcute ad-hoc,
din traista țesută în ierni austere
cu jarul rămas pe tăciunii din foc.
Mă văd alergând pe pășuni nesfârșite
prin iarba crescută cu firul mănos,
picioarele goale, cu rouă stropite,
întorc, peste vreme, poteca pe dos.
Ajung lângă râul cu unde rebele,
jucând grațios peste pietre-argintii,
pe bolta senină tu treci printre stele,
m-așez lângă mal așteptând să revii.
Dar gândul se rupe în umbrele sure
ajunse din sobă pe albul tavan,
ca-n jocul bizar de pe cer să te fure,
când treci printre astre în mitic rădvan.
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre gânduri, poezii despre tăcere, poezii despre stele, poezii despre rouă, poezii despre picioare sau poezii despre jocuri
Trei cărți și-o floare lângă...
Cărți înșirate pe masă,
Pe jos, pe pereți, peste tot...
Și cui acum îi pasă
Că eu nu mai am loc?
Coperți șterse de timp,
Cu nume anonime,
Născute dintr-un rând,
Pierdute-n mii de rime...
Și foi ca vânturi albe
De buchii se-nnegresc...
Dar cine e în carte?
Pe cine eu iubesc?
...Pe masă...o lădiță:
Lemn dulce de mister,
O cale prea deschisă
Spre suflet și-adevăr...
Tăcut e frunzăritul...
Se-aude surd lăcata:
Ce vrea să spună timpul?
Ce-ascunde oare lada?
Foi albe și cerneală...
Jurnalul vieții mele...
O poză ideală...
Și-o carte de poeme...
O lacrimă și-n vis...
O stea și-o carte sfântă...
Un dar și un destin...
Trei cărți și-o floare lângă...
În jurul ei...pe masă,
Stau cărți fără de nume...
Și cui acum îi pasă
Că am un loc în lume?
poezie de Daniela Dermengi
Adăugat de Daniela Dermengi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre naștere

Când îți scrii cea mai frumoasă pagină în cartea vieții tale, soarta cu veșnica ei ironie varsă cerneala peste foile care urmează.
citat celebru din Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Veronica Micle despre viață, citate despre frumusețe, citate de Veronica Micle despre frumusețe sau citate despre cărți

Ninge în miez de primavară
Ninge peste floarea cea de cais,
Ninge peste floarea cea de măr.
Totul e ca într-un paradis,
Un paradis frumos, dar efemer.
Ninge peste iarba înverzită,
Ninge peste ochii tăi frumoși.
Peste o stradă părăsită,
Unde totuși se joacă doi copii voioși.
Ninge în miez de primăvară
Fulgii cad monoton și moi.
Peste un tren care a sosit în gară,
Ninge peste mine, peste noi.
Dar iată, fulgii se topesc
Și se prefac în stropi de ploaie.
Soarele răsare ca un zeu măreț
Și arde din nou ca o văpaie.
poezie de Vladimir Potlog (24 aprilie 2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre trenuri, poezii despre rai, poezii despre primăvară sau poezii despre ninsoare
Am scris o singură carte, care se numește "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aștepta ca fiul lui Noica să scrie o carte. Și când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă și toate celelalte la fel. Acum, la sfârșitul vieții mele, mă gândesc să scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă așa scriu toți oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!
Rafail Noica în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfârșit, citate despre gânduri, citate despre amintiri, citate despre alb sau citate despre Constantin Noica

Semn de carte șuvița din părul tău plâns
semn de carte
șuvița din părul tău plâns
noaptea femeia din carte alunecă
leapădă prunci
își pune pirostriile de fum
adâncește culpa vagă
a mireselor nevăzute
de a nu ști și de a vrea
de a nu a da
înapoi nici o pagină
stă înghemuită într-un capitol șters
eroii sporadici trec
ca niște asteriscuri în josul paginei
ca să știe și ea de la cât
și până la cât citește
de când începe să nască
bobul de sânge
cu semnalmentele umanității pierdute
se întâmplă mereu
impresionată de șirul zilelor calme
se despleteste
își piaptănă gândurile
se răsfiră pe hârtie dureros
pete mici de tuș îi răsar
peste cutele inimii
ce carte miraculoasă stă scrisă în tine
rămânere nedreaptă cutreierare
prin porii cuvântului
femeie la noapte lasă deschisă
lucarna către cerul-ochi
citită te vei însănătoși de boala ploii
cu osul alb al degetului
îngerul va face semnul crucii
pe finalul poveștii
viața ta va ajunge într-o bibliotecă
de suflete
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre femei, poezii despre însănătoșire, poezii despre zile sau poezii despre vinovăție
Noapte cu lună -
bătrâna lasă la geam
un semn de carte.
haiku de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre noapte sau citate despre bătrânețe
Mântuind
inima mi-e o carte în flăcări
nu le stinge dragostea, moartea, uitarea,
vom trăi șapte vieți, nu ne vor ajunge milenii
să prețuim pământul și marea
inima mi-e o carte în flăcări
nu râde, nu plânge
doar cuvântul tău pe dealul golgotei
m-ajunge
inima mi-e o carte în flăcări
sânge sunt literele-ngropate
în albul paginilor
din veacuri surpate
inima mi-e o carte în flăcări
răsfoiește-o cu degetele mele
privește-mi dansul sub baldachinul
înzăpezitelor stele
inima mi-e o carte în flăcări
o răsfoiesc genele mele foșnind
înainte de visul nostru adeverind,
mântuind
poezie de Daniela Marchetti (2021)
Adăugat de Daniela Marchetti

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre visare, poezii despre sânge, poezii despre plâns sau poezii despre moarte
Almanach gotha
Ai avut si tu o istorie, iarba,
verde lacrima bizantina,
privind în urma
ce spun firele din care ai curs?
Aiavut si tu voievozi
retezati de coase,
rupti de camile,
surpati în fântâni?
A domnit peste voi Iarba cea Buna,
Iarba Viteaza, Iarba cea Mare si Sfânta?
Unde esti, Iarba T;epesa
si unde batrânul fulger de lut
tras din Menumorut?
Toate acestea inima mea le întreaba
sfiita sub tronul câmpiei
cu oase de iarba.
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre istorie
Pahar cu vin
O frunză de geam se lovește
O fată in gol privește,
O lacrimă curge lin
Într-un pahar cu vin.
Un sunet nesfârșit
De plânset răgușit,
O viață ce se duce lin,
Într-un pahar cu vin.
O continuă dilemă
Într-o gândire fermă,
Un gând ce apare lin,
Dintr-un pahar cu vin.
Pe masă o pată
Și-o tigară sfărâmată,
Scrumu-i împraștiat lin
Lâng-un pahar cu vin.
O rază rătăcită
De lună înngalbenită,
Luminează lin...
Un pahar cu vin!
poezie de Radut Simina
Adăugat de gandesc deci exist

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet sau poezii despre frunze
Pastel de genul feminin
plouă
femeile au ieșit curgătoare pe străzi
doamna cu anemone în lesă își picură sângele roșu giotto de catifea
nu
ea nu plânge
orgoliul o ține dreaptă ca un corset
ea merge și merge nu se oprește
cu ochiul verde smarald înainte
cu tocul stiletto și pasul înfrânt
peste piatra cubică
peste visul rotund
sub umbrela lila
înfrigurată
cu geanta strânsă la piept
imitație piele de șarpe
plină cu oglinzi deșarte
cu luna de fildeș înfiptă în sân
orologiul în gând
și zâmbet inert
plouă
felinarele se aruncă în culori tremurate
conturul orașului acuarelă se pierde ușor
umbrele curg peste marginea nopții
plouă
femeile roșii se varsă în moarte
poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre înfrângere, poezii despre încălțăminte, poezii despre șerpi sau poezii despre zâmbet
Amurg de vară
Peste câmpuri asfințitul
S-a curbat în mii de raze,
Infinitul și finitul-
Se întrec parcă-n miraje!
Ceru-i roșu ca un mac
Ce-a-nflorit pe coasta zării,
Și-n oglinda unui lac-
Varsă cupa înserării!
Cu un stol imens de grauri
Cade peste cer cortina,
Încrețită toată-n falduri-
Îi iau Soarelui lumina!
Greierii încep să cânte
Prin iarba de lângă drum,
Stelele apar mărunte-
Pe un cer mânjit cu fum!
Apoi se înseninează,
Ca o pată de sidef,
Luna noaptea o sfidează-
Și o coase pe gherghef!
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu din Lumină târzie
Adăugat de Vasile Neagu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre muzică, poezii despre infinit sau poezii despre greieri
Asfințit
Peste câmpuri asfințitul
S-a curbat în mii de raze,
Infinitul și finitul-
Se întrec parcă-n miraje!
Ceru-i roșu ca un mac
Ce-a-nflorit pe coasta zării,
Și-n oglinda unui lac-
Varsă cupa înserării!
Cu un stol imens de grauri
Cade peste cer cortina,
Încrețită toată-n falduri-
Îi beau Soarelui lumina!
Greierii încep să cânte
Prin iarba de lângă drum,
Stelele apar mărunte-
Pe un cer mânjit cu fum!
Apoi, se înseninează...
Ca o pată de sidef,
Luna noaptea luminează-
Și o coase pe gherghef!
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Alergătorul
Un câmp pustiu,
Bătătorit ca un drum,
Și din când în când
Câte o carte.
La distanțe foarte mari,
Vreo carte fundamentală,
Tare ca piatra.
Vine unul, gâfâind de mușchi,
Sănătos ca un zeu nou,
Și scuipă pe ea,
Pe fiecare la rând.
Calcă peste ele dumnezeiește.
A obosit, a mers destul,
Câmpul se întinde înainte pustiu,
Bătătorit ca un drum.
Alergătorul cade jos, moare,
Devine carte fundamentală, ultimul cuvânt,
Semn peste care nu se mai poate trece.
Se aude un gâfâit,
Din spate răsare cineva,
Un alergător se oprește, scuipă pe semn,
Și se pierde în zare.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate, citate de Marin Sorescu despre moarte, poezii despre devenire, citate de Marin Sorescu despre devenire, citate de Marin Sorescu despre cărți, poezii despre cuvinte sau citate de Marin Sorescu despre cuvinte
Răbdare și destin
Păzit de Cer, cu pâinea în mâna și vinul în pahar,
mis toate creier, carne și amor divin.
Ca un bilet de bal, dea valma, cam ciudat,
răbdând și fără plângeri, prin coaste înjungheat.
Vibrez asemeni unui cer pe săbii cocoțat
ce încinge cu cinci unghii un coif îmbălsămat.
Din talpa mea geroasă la pletele cernite
suspin prin ramuri dezgolite ca un izvor de ploaie.
Destinumi ca un câine, clipind privea departe
făcândumi din răbdare un strop de miere mie.
Singur se ațâță pe rugul plin de munci
și tot cei gustă gura se amestecă cu fierea.
Ca o rană dintrun sân cu lănci
îmi apăs pe piept dreptatea cemi răzbună firea.
Râd cu haz la viață, cu farmec înrămat,
la înghețatul soare cu pupile seci.
Luând drept martori matrozi cu râsul cam ciudat
fără să mă plâng că au degetele reci.
Par un zugrav de soartă, de ziuă mohorâtă,
smulgând din pietre o liniște adâncă.
Dând unora neliniști, altora ispită,
ca un bucătar funebru ce fierbe un colț de stâncă.
Păzit de Cer, cu pâinea în mână și vinul în pahar,
mis toate creier, carne și amor divin.
Îmi fac răbdarea ibovnică și dar,
Iubito, vei citi zâmbind în ultimul ziar!
Ca un bilet de bal, dea valma, cam ciudat,
răbdând și fără plângeri, prin coaste înjungheat.
Vibrez asemeni unui cer pe săbii cocoțat
ce încinge cu cinci unghii un coif îmbălsămat.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre stânci, poezii despre păr, poezii despre pâine sau poezii despre muncă
Dimineață de primăvară
S-a trezit din noapte ziua luminând iarăși pădurea
Cerul, tot ca marea-albastră, vântuiește singur norii
Într-un colț de zare ștearsă se îngrămădesc cocorii
Se întinde peste zare vântul șuierând aiurea
Roua a căzut pe frunze și pe florile bălțate
Iarba udă se foiește dis de dis de dimineață
Câte-o gâză precupeață merge repede la piață
Să culeagă ce-și dorește, dulce suc din flori de toate
E lumină, este ziuă, e lumină cu mult soare
Nu e rost de nici o ploaie, totul e într-o mișcare
Într-un stufăriș o iadă rupe frunzele și-o floare
Se aude cum se curge un pârâu vuind la vale
Peste crâng e primăvara ce-a venit din depărtare
Are ploaie, are soare, are fluturi de oricare
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori sau poezii despre văi