Brumărel...

Ruginie notă a unui menestrel,
Pe-un covor de aripi...
... pe-un val tulburel....

poezie de Vasile Zamolxeanu (3 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzică...

Notă după notă pudică,
Câteodată ludică...

distih de Vasile Zamolxeanu (15 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri care-au trecut,
Amintiri lăsate-n urmă
Ce ating ca pe-un sărut
Şi în conştiinţa scurmă...

catren de Vasile Zamolxeanu (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie...

Luna ce îmbracă ie
Într-o tentă ruginie
Pistruiată-n suc de vie...

poezie de Vasile Zamolxeanu (2 septembrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brumărel...

Înmuiat în caramel,
Surâzând ca un bunel,
Gârbovit şi puţin chel
Vine pe un bostănel
Cu-orizontu-i tulburel
Să ne-nfrigure niţel!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (1 octombrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un arici pe-un câmp de maci

Între grabă, între treabă
Între urlet, între scrâşnet
Un arici pe-un câmp de maci.

Nebunia zilei latră
Piatră împietrita-n piatră
Un arici pe-un câmp de maci.

Cărţile – Ferestre-n ziduri – Pentru toţi
Un arici pe-un câmp de maci.

Între vise – regăsire
Între taine – amintire
Un arici pe-un câmp de maci.

Printre gânduri, printre rânduri
Printre gene, printre semne
Un arici pe-un câmp de maci.

Între râs şi răsărit
A uita şi amintit
Un arici pe-un câmp de maci.

Între clipă, între frică
Între rugă, între fugă
Un arici pe-un câmp de maci.

poezie de Florin Chilian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi pestriţe...

Aripi de pui congelate sau fripte,
Prin coteţe de ouă sau date pe cripte,
Aripi de porc făgăduite-n discursuri,
Aripi de fier ce te cară-n văzduhuri....

Pe aripi de fluturi
Îmi arde stomacul,
Cu aripi de înger
Pe umeri stă dracul,
Pe aripi pufăite
Din fire-aromate
Şi bahice aripi...
... simţiri minunate!...

Când te-aud,
Când te văd
Când te simt sunt zvârlit
Pe aripi duioase ce mă fac împlinit...
Sunt tot o aripă,
Sunt tot hotărât,
Dar să nu calc smintit,
Să-mi stea aripa-n gât!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobeat

Eu nu vreu mai multe fete
Cu amorul să mă-mbete,
Iar apoi ca pe-un burete
Să mă stoarcă de "bilete"...

Eu am numai una-n plan,
Mi-am făcut chiar şi slogan,
După care am eu sete
Şi la care am drăgan;...

Tu eşti cea aleasă, iete!
Am s-o zic aşa cu-alean:
Te iubesc de dragobete
Şi-n restul zilelor din an!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (23 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

New age...

Unicornul, unicoarna
Se decid să dea cu goarna,
Fiindcă ei de fapt există
Nu sunt basme din revistă,
Lumii chiar o să se-arate,
Fără cum, când, dar şi poate,
Pe o scoarţă, pe-un perete,
Într-un nor, pe un burete,
Şi rapid va lua fiinţă,
Nebazat pe vreo ştiinţă,
Cultul cornului în frunte,
Celor cu raţiuni mărunte...
Mărturia e ca gata,
Cornuleţul şi cornata...

poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

Mamei

Pluteam pe-un râu, parcă legat de mâini,
Ţinut deasupra de o forţă tandră,
Cătând pe cer rotundul unei pâini
Şi logodit pe mal c-o salamandră.

Spălăm sub pleoapă firul de nisip
Şi scoica-ntreagă prefăcută-ntr-însul.
Alunecam ca lacrima pe-un chip,
Încurajând şi curgerea şi plânsul.

Plângând cu faţa-n sus pe-un râu eşti tot
Un fel de râu, cu albia-n mişcare...,
- Dezleagă-mi mâinile, să pot să-not
În plânsu-acesta ce se varsă-n mare.

poezie celebră de Marin Sorescu (2 septembrie 1984)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui conferenţiar

Mergea atâta lume-n grabă
Că m-am simţit şi eu atras
Şi-am ascultat pe-un belfer gras
Citind o conferinţă slabă.

epigramă de Vasile Bogrea din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te port în mine

Te port în suflet, ca pe-un vas de preţ,
Ca pe-o comoară-nchisă cu peceţi,
Te port în trup, în sânii albi şi grei,
Cum poartă rodia sămânţa ei.
Te port în minte, ca pe-un imn sfinţit,
Un cântec vechi, cu crai din Răsărit.
Şi port la gât, nepreţuit şirag,
Strânsoarea cald-a braţului tău drag.
Te port în mine tainic, ca pe-un vis,
În cer înalt de noapte te-am închis.
Te port, lumină rumenă de zori,
Cum poartă florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe-un fagur plin.
O poamă aurită de smochin,
Te port în braţe, horbote subţiri,
Mănunchi legat cu grijă, fir cu fir.
Cum poartă floarea rodul de cais,
Adânc te port în trupul meu şi-n vis.

poezie celebră de Zorica Laţcu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem naşte din cenuşă

Finalul e trist Poete
şi mă doare să asist
la cultura care moare
pe-un val prea pesimist.

Dacă în loc de prostituţie
Pusă în drept pe-un piedestal,
poezia - instituţie
n-ar fi instinct carnal,

Omenirea ar renaşte
bob de rouă în cuvânt.
N-aş mai ezita minute
să m-aplec şi să mă-ncânt.

O durere în piept mă învinge
nu-mi dă voie ca să tac,
pune vreascuri, foc încinge
sub drapatul catafalc.

Poem naşte di cenuşă
şi la cer deschide uşă.
Fii sublim ca o măiastră
din foc aripi vor să crească.

poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis şi realitate

Visam că-s împărat pe-un pe-un colţ de rai,
Iar tu - o fată care mă iubeai...
Când m-am trezit, sărac ca-ntotdeauna,
În loc să plâng, am râs... Şi-am râs întruna...
Ai să-nţelegi vreodată bucuria?!
Pierdusem doar un fleac... Împărăţia.

hexagramă de Voltaire din Râsul lumii la români (2010), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea

Dacă luna m-ar lăsa
Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea
Despre vise, despre frici,
Despre ce mai e, pe-aici.

Despre zboruri şi căderi,
Despre cum n-am fost nici ieri,
Despre rugi şi întâmplări,
Deziluzii şi frustrări,

Despre cum în lung nu-i lat,
Oricât de mult am umblat.
Iar atunci când mi-a fost greu,
M-a-ndrumat doar Dumnezeu,

Fiindcă-aşa m-ai învăţat,
Pân' din cer ţi-ai făcut pat,
Şi la EL te-ai înălţat
S-ascut dor, reverberat.

Ţi-aş scrie pe-un colţ de de stea
Despre toate, maica mea!
Tu să-mi scrii pe-un colţ de vis:
Cum ţi-e, mamă'n, paradis?

citat din Iolanda Şerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii

Toţi trăiesc în colţ de rai,
Fiecare cum apucă:
Unii pe-un picior de plai,
Alţii pe-un picior de ducă.

epigramă de Nicolae Bunduri din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare", Marele premiu "Mircea Trifu" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-ncearcă uite-aşa

Mă-ncearcă, uite-aşa, un dor de ducă
prin albele zăpezi ce mă-nconjor,
s-alerg prin ele – unică nălucă,
o spumă pe-un tangaj zămislitor.

Mă cere, uite-aşa, o alternanţă –
minuterie pusă pe-un cârlig –
o voce gravitând în rezonanţă
când fără voie mă surprind că strig.

Mă poartă, uite-aşa, o unduire
de aripi... presimţindu-le că-mi cresc
– simptom acut de gravă cumpănire –
între ce vreau şi ce am să găsesc.

Mă prinde, uite-aşa, "un nu ştiu cine",
şi-"un nu ştiu ce" m-atrage spre-nserat,
dar glasul tău zvoneşte viu în mine
şi iar mă-ntorc la poarta ta... şi bat...

poezie de Adrian Erbiceanu din De la Anna la Caiafa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slavă vântului

smintit de ceasul târziu revărsat
peste mine ca o pedeapsă
mă bate grozav la cap ce cazne
îndur de dragul unui firicel răcoros

ridic odă unui vânt care aduce
zvonuri zi şi noapte pe-un liman
nisipos cu miei de material plastic
aproape albastru în bătaia soarelui

vântul mângâie tot ce iubesc
de aceea merită să-l slăvesc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ai vrut să-ţi dau?

Pe-un cerc am tăcut la 360 de grade
Atât cât minutarul îl parcurge într-o oră
Cu carnea încinsă de focul iubirii
Ce te cerea Timpului cu împrumut.

Pe-un cerc am plâns la 360 de grade
Agăţată de-un ac ce înţepa secundele
Limba în care sufletul meu amar atârna
Implorându-l să facă un popas în iubire.

Pe-un cerc am căzut la 360 de grade
Frântă de atâta aşteptare şi dor
Curgându-mi sudoare din toată fiinţa
Ape izvorâte din singurătatea lutui amar.

Pe-un cerc am înnebunit la 360 de grade
Când mi-am dat seama ce-am aşteptat!
Minutarul a fost surd şi rece cu mine
Ştiindu-te ars în alte inimi şi cercuri de ceas.

Ce-ai vrut să-ţi dau, secunde de iubire şi
făţărnicie?

poezie de Adelina Cojocaru (5 octombrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că doar atâta ştiu

Am scris pe cer, cu praf de stele
Că te iubesc... în ghilimele.
Şi am mai scris, pe-un colţ de lună
Că te ador... zâna mea bună!

Am scris pe geam, cu stropi de rouă
Că te iubesc... şi-am frânt în două
Un nor rebel... apoi, sfios
Ţi-am scris pe cer un vers frumos!

Am scris pe frunze, cu rugină
Că te iubesc... fată blajină.
Şi am mai scris, pe-un colţ de geam
Că te ador... ca un balsam!

Am scris... şi scriu... şi-o fac mereu
Că te iubesc... pe-un curcubeu.
Şi o să scriu, când o să stai
Că te ador... pe-un colţ de Rai!

Pentru că doar atâta ştiu,
Promit că zilnic o să-ţi scriu,
În timp ce dormi... când te privesc
Că te ador... că te iubesc!

poezie de Silviu Ungureanu (20 iunie 2013)
Adăugat de Silviu Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De pe deal

Pe dealul negru şi sălbatic
Ca pe-un grumaz voinic de fiară,
Privind apusul singuratic
Noi amândoi am stat asară.

De arcul fin al mâinii tale
Îmbrăţişaţi am stat sub pom,
Ca de departe de pe vale
Păream noi doi un singur om.

Pe coasta dinspre Cetaţuie
Cu fumul alb în nouri suri,
Vedeam un negru tren cum suie
Ca o omidă prin păduri.

Am aşteptat tăcuţi pe creastă,
Tremurători ca două ramuri,
Şi, proiectat pe zarea vastă,
Voalul tău, ca nişte flamuri

Pe-un vârf gigantic de cetate,
Părea, mişcat de boarea sării,
Ca nişte aripi ridicate
La marginile zării.

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!