Eu voi veni...

Eu voi veni la tine-n vis
Voi desfăta a ta făptură,
Cu vraja trupului învins,
Ce arde-ncet sub a mea gură.
Eu voi veni ca somnul lin
Şi voi întra tiptil în tine,
In orice fibră, - să-mi alin,
Iubirea clocotindă-n mine.
Eu voi veni în al tău gând,
Mă voi prelinge prin fiinţă,
Voi urmări surâsu-ţi blând
Şi-ţi voi jura pe veci credinţă.
Eu voi veni, te voi striga,
Te voi chema în altă lume,
Cu sfere noi te-oi intriga
Şi universuri fără nume.
În lumea ce te voi chema,
Va fi mereu numai a noastră
Prin constelaţii vom zbura,
Tinzând spre zariştea albastră.
Eu voi veni, nu va fi vis,
Va fi poveste-adevărată,
Tu să m-aştepţi şi-necuprins

Ne vom topi ca altă dată.

poezie de Valentina Graur
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni toamna...

Va veni toamna
Curând şi grăbit,
Soarele se duce trist la culcare,
Iar frunzele galbene-n jocul lor strâmt,
Hai -hui o pornesc în lumea asta mare.

Va veni toamna
Cu plete arzând,
Şi haine de vânt, transparente, din ceaţă
Dar ne va saluta rând pe rând
În oricare tacută dimineată.

Va veni toamna
Vezi, parcă nu mai au loc
Cocorii şi berzele să stea pe casă,
Va veni toamna
Şi căt nenoroc
Să fim părăsiţi de-a verii crăiasă.

Va veni toamna
Mă doare un gând
Că şi viata mea spre toamnă se-dreaptă
În mine speranţele şi zilele-mi plâng
Şi va fi ceata.... în orice dimineată.

poezie de Mihaela Ciubotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni curând Isus

Cel ce-a predicat pe munte
Care e ocean de har
Ce minuni făcut-a multe
În curând veni-va iar.
Va veni Acela care
El furtunii a vorbit
Care liniştit-a mare
Valurile-a potolit.

Purtătorul de ruşine
Cel bătut şi cel lovit
Va apare poate mâine
În glorie şi mărit.

Curcubeul de speranţă
Ce spre cer uşa a deschis
Va veni de la distanţă
Împlinind măreţul vis.

Va veni să depărteze
De pe ceruri orice nori
Pace-n lume să creeze
Prin ea paradise zori.

Chiar de lumea nu-L acceptă
El din nou va reveni
Care om el se deşteaptă
O cunună va primi.

Bate un ceas tic-tacul lui
El se duce spre apus.
Frate tu cobori ori sui
Va veni curând Isus.

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O toamnă va veni

O toamnă va veni cândva târziu,
Când tu iubito-mi vei cuprinde gâtul tremurând
şi strâns vei atârna de mine cum atârnă o cunună
de flori uscate
de stâlpul alb de marmoră al unei cripte.

O toamnă va veni şi-o să-ţi despoaie
de primăvară trupul, fruntea, nopţile şi dorul
şi-ţi va răpi petalele şi zorile
lăsându-ţi doar amurgurile grele şi pustii.

O toamnă va veni şi maşteră
din toate florile ce le-ai avut vreodată
numai pe-acelea n-o să ţi le ia,
ce-o să le-aşterni peste mormântul tuturor,
acelora, care se duc pe veci
cu primăvara ta.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitei: când vei veni la cripta mea

Când vei veni la cripta mea,
Să pui pe lespedea cea grea,
De trandafiri un roş buchet,
Pe nume să mă chemi încet!
Din Rai sau Iad, de unde-oi fi,
M-oi întrupa şi voi veni.

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (9 septembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, frumoaso!

va veni o zi în care
nicio umbră nu te doare
nici apus, nici răsărit
nici lumina la zenit

va veni o zi în care
nu mai simţi parfum de floare
nu vezi valul înspumat
nici pădurea cea de brad

va veni noaptea cu lună
care-n cer stele adună
va veni şi vânt şi ploaie
şi lacrimi curgând şiroaie

va veni... nu-ţi este frică
vei fi lut sau o furnică
viaţa asta ţi-a fost dată
n-o mai poţi trăi odată

hai, frumoaso lângă mine
să-ţi fiu miere de albine
străluceşti ca niciodată
în iubire îmbrăcată!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presimtamantul

Va veni iarna,miroase a fulg,-
Taranii pun lemne-n soproane,
Si sfintii din mistice taine se smulg
Si incaruntesc in icoane.

Va veni iarna, la munte fac foc
Muntenii uitati de guverne,
Ei care nu au nici salarii, nici loc,
Ci doar existente eterne.

Va veni iarna si apele curg
Tragand dupa sine obarsii
Si-n scurtele zile cu vanat amurg
La geamuri de case bat ursii.

Va veni iarna curat si rapid,
Un rug pe sub brume se stinge
Si gura spre cer daca vreau s-o deschid
As spune, dar gura mea ninge.

Va veni iarna, iubito, e frig,
Un frig ce spre cerga nu mana,
Atata mai pot sa te rog si sa strig,
Da-mi aspra manusa de lana.

Va veni iarna, ba nu, a venit,
Caldura eu n-o voi gasi-o,
Ci trist am sa plec, garbovit, ostenit,
Prin muntii ce canta : Adio !

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gâfâitul

în ultima zi, în
ultima zi de şcoală în pielea goală
ea va veni, vor veni
băieţii bătrâni să o vadă
atât de albă, cu părul ca spicul
împletit, vor veni
(?!)
ea va fi
mereu deasupra
gâfâitului straniu al bulevardului
cetăţii, colţ cu gheorghe
lazăr – un pedagog
masturbându-se

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu veni, încă, primăvară

NU VENI, ÎNCĂ, PRIMĂVARĂ
Daniel Voica

Nu veni, încă, Primăvară,
Mai zăboveşte până trece,
Jalea din lume şi ţară,
Moartea cu fioru-i rece.

Nu veni, încă, Primăvară,
Mai zăboveşte până când,
Vom putea ieşi afară,
Firul ierbii căutând.

Să simţim parfum de tei,
De liliac abia-nflorit,
Îmbrăţisând-ui pe acei,
Ce, cu ardoare, i-am dorit.

Nu veni, încă, Primăvară,
Ţine doliu ca şi noi,
Şi plângi şi tu seară de seară,
Când ne listăm morţii, pe foi.

Nu veni, încă, Primăvară,
Cât te privim doar din balcon,
Cât viaţa ne este amară,
Şi respirăm printr-un tifon.

Nu veni, încă, Primăvară,
Cât parcurile sunt închise,
Şi drepturile noastre, toate,
În Ordonanţe sunt cuprinse!

poezie de Daniel Voica
Adăugat de Voica Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni cândva o vreme

Va veni cândva o vreme
Când cuvinte or să moară,
Când priviri or să blesteme
Şi nimic n-o să ne doară.

Va veni o noapte lungă,
Plină de-ndoieli... şi rece,
Clopote vor bate-n dungă,
Toţi pe lânga noi vor trece.

Va veni cândva o vreme
Când pământul va fi piatră,
Când lumina... se va teme
De cenuşa strânsă-n vatră.

Va veni... o clipa-n care
Plumbuitul întuneric,
Ne va arunca-n uitare
Şi-ntr-un univers eteric.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima ninsoare

Mâine când va ninge, să nu mai m-aştepţi,
Mă voiu pierde-n somnul sănilor de gheaţă.
Vor veni la tine pictori şi poeţi,
Să le pui pe masă cartea mea de ceaţă.

Vor veni, desigur, mai apoi şi alţi
Curioşi la uşa aşteptării tale.
Să-i primeşti în casă într'o zi de marţi,
Vin din cel mai negru toarnă-le-n pocale.

Candelabrul fie mult mai luminos,
Vor veni la tine pelerini o mie.
Să le spui c-azi-noapte ai visat frumos,
Dar nimic din cartea închinată ţie.

Mâine când va ninge, să priveşti pe geam
Cum îşi cerne viaţa ultima ninsoare!
Eu mai am, iubito, de parcurs, mai am
Un troian şi încă un hotar de sare.

poezie de Cornel Armeanu din Călător între două lumini
Adăugat de Laura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autobiografie

În copilăria mea copacii erau verzi
Şi foarte mulţi. Şi fluturi prin livezi.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Când vorbea tata parcă lovea-n copaci securea,
Iar la gât gulerul îi stătea mereu aiurea.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Mama purta rochii de un galben stins;
Blândă, duioasă, blândeţe fără de cuprins

Vino devreme sau nu veni deloc.

Pe la cinci ani am început să am coşmaruri dese –
Şi-apoi nimic apoi nu a mai fost precum fusese.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Întunericul le spunea celor morţi poveşti,
Cu lampa stinsă-n casă, se-aţineau umbre la fereşti.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Când mă trezeam înfrigurat din somnul greu,
Nimeni, dar nimeni, nu venea la patul meu.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Când din groaza-mi mută ţipăt a străpuns,
Nimeni, dar nimeni, din casă n-a răspuns

Vino devreme sau nu veni deloc.

M-am ridicat – pe cer soarele cu ochi de gheaţă
Privea cum mă petrec singur singurel prin viaţă.

Vino devreme sau nu veni deloc.

NB. Samhain-ul celtic, premergătorul Halloween-ului, se celebra făcând schimb de sau împărtăşind poezii cu tentă înfricoşătoare. Iar poezia de mai sus are legătură şi cu faptul că Louis MacNeice şi-a pierdut mama când acesta era la o vârstă foarte fragedă.

poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, nu veni...

Vino, nu veni, iubito, între toate aleasă,
Vino, nu veni, dulcea mea înserare
Pe malul apei să amurgim, împietriţi ca statui funerare.

tristih de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă m-aştepţi şi azi un ceas sau două, cu un buchet de ispite fragede voi veni negreşit. Mi-e dor de tine. Te-aş alunga pe drumuri străine vehement, sarcastic şi dur. Pe urmă cât ai surâde te-aş chema înapoi doar să-mi sufoc simţurile amorţite într-o lungă îmbrăţişare. Te-aş naşte dintr-un vis. Vreau să-mi îmbăt cu tine toate clipele...

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă extratereştrii ar fi

o rasă de poeţi foarte rasaţi
ar veni
cu pace sau război într-o zi?
ar veni
oare pe planeta noastră certaţi – prin planare –
între ei
şi-ntre noi, odată intraţi poeţii din spaţiu în cărţile
de citire
ale trupului nostru-gunoi, cel puţin literar?
sau ar
ateriza pur şi simplu ca păpădiile cu
tremurate
primăvara în salata de pleoape
cu toate
nervurile ei (s)clipitoare?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Şi iar veni o clipă dulce,
Şi iar veni un gând uşor,
Duce-m-aş, şi tot m-aş duce
Peste munţi, eu călător!..

Să mă văd la mine-acasă,
Să m-alinte şi să-mi spuie:
– Doamne, cât eşti de frumoasă!
Intră-n casă, Viaţă vie!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sună-mă

sună-mă de-ţi este greu
şi voi veni cu soare
sună-mă dacă eşti trist
şi voi veni prin ploaie

sună-mă de vrei să râzi
vom alerga prin parcuri
sună-mă de-ţi este frig
te-aş înveli cu aripi

sună-mă de-ţi este dor
nimic nu este întâmplător
sună-mă şi voi veni.....
chiar şi în orele târzii!

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două stele

nu mai ieşi în calea mea, nu mai ieşi
nu mai ofta cu-atâta nostalgie
căci steaua ta mereu va licări
pe lângă steaua mea de-a pururi vie

nu mai privi în ochii mei, nu mai privi
oricum sunt stinşi de-atâta depărtare
mereu am aşteptat că vei veni
arzândă stea nu stinsă lumânare

tu nu mă mai chema, tu nu mă mai chema
oricum noi am ajuns mult prea departe
-şi unde-ncetisor se stinge steaua mea
şi unde steaua ta-i din cioburi sparte

tu nu mă mai striga, tu nu mă mai striga
-unde-am ajuns demult e frig şi întuneric
ca un opaiţ se mai zbate steaua mea
şi steaua ta ca un miracol sferic...

poezie de Iurie Osoianu (2 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două stele

nu mai ieşi în calea mea, nu mai ieşi
nu mai ofta cu-atâta nostalgie
căci steaua ta mereu va licări
pe lângă steaua mea de-a pururi vie

refren
nu mai privi în ochii mei, nu mai privi
oricum sunt stinşi de-atâta depărtare
mereu am aşteptat că vei veni
arzândă stea nu stinsă lumânare

tu nu mă mai chema, tu nu mă mai chema
oricum noi am ajuns mult prea departe
-şi unde-ncetisor se stinge steaua mea
şi unde steaua ta-i din cioburi sparte

refren
tu nu mă mai striga, tu nu mă mai striga
-unde-am ajuns demult e frig şi întuneric
ca un opaiţ se mai zbate steaua mea
şi steaua ta ca un miracol sferic...

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (2 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preludiu la propriu-mi epitaf

Când va veni, ce nu depinde
De nimenea, când va veni,
Numai Zarafu mă va vinde,
Iar Corbu mă va croncăni.

epitaf epigramatic de Zorina Drăgnescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte-mperecheate

Aş veni spre seară, dacă bate vântul,
Să-mpletim cuvinte lângă un pahar,
Numai eu cu tine şi dac-o vrea sfântul,
Dezlega-vom dulce... clipele de jar.

Lângă scrinul tainic... voi citi scrisoare
Şi în ochi albaştri... tainice dorinţi,
Pasiuni ascunse... şi ademenitoare,
Vor deschide drumul... palmelor fierbinţi.

Aş veni spre seară, când afară plouă,
Să te strâng în braţe şi să te-nfăşor,
Adunând năvalnic... picături de rouă,
Şoapte-mperecheate tandru... pe covor.

Lângă foc voi pune... aşteptări divine,
Mângâieri de care... n-aş putea vorbi,
Degetele... iată... hoinăresc prin tine
Răscolind adâncul... pentru a te-nrobi.

Aş veni spre seară, cu-un alai de stele,
Cu parfum de floare... şi cu sărutări,
Luna ne pândeşte.. visele-s rebele,
Trupuri înflori-vor... mii de-mbrăţişări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!