Va veni cândva o vreme
Va veni cândva o vreme
Când cuvinte or să moară,
Când priviri or să blesteme
Și nimic n-o să ne doară.
Va veni o noapte lungă,
Plină de-ndoieli... și rece,
Clopote vor bate-n dungă,
Toți pe lânga noi vor trece.
Va veni cândva o vreme
Când pământul va fi piatră,
Când lumina... se va teme
De cenușa strânsă-n vatră.
Va veni... o clipa-n care
Plumbuitul întuneric,
Ne va arunca-n uitare
Și-ntr-un univers eteric.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.