Sprințară
Cum te caut draga mea
Fără cal și fără pinteni
Și pe deal și prin vâlcea,
Colindându-mi pretutindeni!
Tu nu ești nici la izvor,
Nici în crâng cu umbra deasă,
Nici la mine în pridvor
Îmbrăcată în mireasă.
Crapă talpa în călcâi,
Pe poteci nemaiumblate ;
Tu, iubirea mea dintâi
Îmi ții buzele uscate!
Eu de sete și de dor
Mi le ud ușor cu rouă
Și cu ploaia unui nor
Când începe lună nouă.
Unde ești, iubirea mea
Când sunt pomii toți în floare?
Poate pe vreo rămurea
Cu petala zâmbitoare?
Stelele sclipesc târzii
Luminând ca-ntotdeauna
Și oftez și tu nu știi,
Mă mângâie numai luna...
Nu te aflu nicăieri
În parfum de primăvară!
Îmi răspunzi doar cu tăceri,
Prea suava mea sprințară...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre zâmbet
- poezii despre tăcere
- poezii despre stele
- poezii despre rouă
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
- poezii despre nuntă
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Tu nu știi
Ce râzi la mine, lună cheală?
N-ai mai vazut un scamator
Sorbind iubirea toată, goală
Fără vreo cană sau ulcior?!?
Ce ințelegi tu cum e viața,
Ce e suspin si ce e dor?
Ești stearpă și rece ca gheața
Și când te mângâie vreun nor...
De mi-ai da ceru-ntreg cu stele
Și timpul tău nemărginit,
Aș vrea tot clipa vieții mele
Cu of de dor nepotolit.
Sunt muritor. Așa să fie -
Focul iubirii e nestins.
Cât am în piept inima vie,
Mă las purtat pe-aripi de vis...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu din Dați totul iubirii (2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre râs, poezii despre inimă, poezii despre gheață sau poezii despre foc

Tu nici nu știi (odiseea ploilor de noapte)
Tu nici nu știi c-afară plouă
Și nici nu știi că mă iubești
Când noaptea, pe la ora două
Numai la mine te gândești.
Tu nici nu știi să joci prin ploaie
Ca paparudele, ca mine
Să te usuci la foc de paie
După ce ploaia pleacă, vine...
Tu nici nu știi cine sunt eu
Poet știut pe dinafară
Întreabă-L doar pe Dumnezeu
Din ploaia Lui de primăvară.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre religie, poezii despre poezie, poezii despre jocuri sau poezii despre Dumnezeu

Nu...
Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!
Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!
Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!
Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sfârșit, poezii despre ochi, poezii despre nori sau poezii despre naștere

* * *
Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?
Nu sunt nici creștin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici țărmul, nici marea;
Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului și nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este niciun loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparțin Preaiubitului meu.
Am renunțat la dualitate și am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te știu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu ești cel dintâi, ultimul, cel din exterior și cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Ești
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre suflet, poezii despre natură, poezii despre islam sau poezii despre iad
Gingașă floare
Să mai fie-un fir de rouă
Pe gingașa ta petală
Și pe cer o lună nouă
Cu sclipirea ei regală
În a nopții-mbrățișare
Peste inima-mi rănită,
Ți-aș putea culege, oare,
Mlădierea cea vrăjită?
Ți-aș cânta cu versul dulce
Să îți fie alinare,
Roua să ți se usuce
Într-un răsărit de soare.
Ți-aș turna la rădăcină
Doar iubirea mea curată
Să îți fiu astfel pricină
De-a zâmbi nevinovată,
Floare cu petala fină
Și cu doruri parfumată!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre nevinovăție, poezii despre muzică sau poezii despre flori
Fără ea
Nici un cer deasupra lunii,
După nori nici un izvor;
Strig în liniștea furtunii
Al meu dor apăsător.
Poarta lumii - ferecată,
Bat în ea cu un topor;
Să învârt pământul roată,
Poate intru mai ușor!
Noaptea mi-e întunecată -
Mă culege un fior ;
Nici un licăr nu se-arată,
De iubire în decor!
Nu mai știu cum rabdă unii
Odihnind într-un picior
Făr' a-și întreba străbunii
Ce rost au în viața lor...
Inima mi-e cățărată
Pe genunchii lui Amor,
Dar pe umeri cum să poată
Fără EA să o ador?
Poarta lumii - ferecată,
EA stă blândă-ntr-un pridvor.
Vină vremea mea, odată
Să iubesc pân-o să mor!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (4 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vinovăție sau poezii despre picioare
Lepăda-m-aș!
Lepăda-m-aș eu de mine
Și m-aș lepăda de toate!
Să iubesc nu îmi mai vine,
Nici de-a-ntregul, nici în rate.
Ce-i cu mine nu mai știe
Nici mușcata din fereastră,
Nici răvașul din cutie
Ce-ncepu iubirea noastră.
Să pun focul cel mai mare
Dorurilor mele toate
Și să calc totu-n picioare
Că mi-s buzele sărate!
Să mă lepăd eu de mine,
Asta zic și eu dreptate!
Nu mă pot deloc abține
Să duc vise roz în spate.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre dreptate sau poezii despre dor
Nu ești...
Unde ești când aștepți?
Dacă ești cu gândul
La cel ce stă să vină,
Nu ești.
Nu ești nici dacă
Arzi de nerăbdare să pleci.
Nu ești nici dacă te agiți
Și te întrebi de ce nu vine.
Nici dacă îți consulți ceasul
Sau te ascunzi în spatele
Vreo unui joc pe telefon.
Nu ești nici dacă trimiți
Mesaj după mesaj
Tot întrebând pe unde e.
Nu ești nici dacă,
Enervat de așteptare
Încerci să grăbești ritmul
În speranța de a obține
Rezultatul mult dorit.
Când ești, nu aștepți
Și toate se petrec
La vremea lor.
poezie de Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre telefon, poezii despre ritm, poezii despre gânduri, poezii despre dorințe sau poezii despre ceas
Decaloguri comparative...
Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreție, fără a lui împărăție.
Nici un drum cu ocoliș, nu e fără ascunziș...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credința nu-i credință, dacă n-are stăruință.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viața nu e viață, de nu, îți zâmbește în față.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre durere, poezii despre păsări, poezii despre prietenie sau poezii despre perseverență

Ce ar fi lumea fără tine, Femeie...?!
Când spui femeie,
Ai spus mamă, ai spus soție sau fiica, soră sau amantă
Ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
Ai spus iubirea, căldura și frumusețea.
Fără de care ar fi ținutul inimii pustiu, pustiu si secetos...
Și-ar fi durere, ar fi tristețe... ar fi un haos fără ea!
E-adevărat că prin femeie a venit și întristarea...
Dar fără ea n-ar fi cântarea, poezia, nici sărutul,
Nici lacrima n-ar fi, nici începutul
Și nici binecuvantarea...
Cui aș mai dedica eu luna, stelele?! Ce ar fi viața fără ea?
Ce am mai fi noi?
Doar simpli aștrii pe cerul gol.
Și ce singuratate ar fi!. Nici măcar eu sau tu nu am mai fi pe pământ.
Tu nu ai mai fi femeie, ci stea,
Doar cu tine, viața mea dulce,
Chiar și suferința este plăcută!
Când spui femeie... tu spui viață!
Iar viața ești tu,
Mamă, soră, fiică, soție sau amantă.
Iubește și respectă-le pe toate
Căci far de ele tu nu pți trece prin lumea asta!
Chiar și cimitirul inimii ar fi gol.
Iubește-le pe toate așa cum poți!
Căci fără ele tu ești mort... și nici născut nu ești.
Îți multumesc femeie că exiști! Și că exist!
Îți mulțumesc mamă, soție, fiică, soră sau amantă!
Eși univers de flori, ești minunată!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre existență, poezii despre început, poezii despre sărut, poezii despre suferință sau poezii despre soție

Fără tine, femeie...
Fără tine, femeie, mă gândesc cum mi-ar fi,
Dac-ar fi numai noapte, dac-ar fi numai zi,
Iară viața pustie mi-ar părea tot mai mult
Un bazar de suspine prejmuit în tumult.
Prea lumească-i iubirea să te pierd nefiresc,
Mi te-apropii în vise și prin somn te zăresc,
Întind mâna spre tine, tu spre mine te-apleci,
Îți văd umbra, femeie, încotro vrei să pleci?
Sunt aici pentru tine, dar departe te simt,
Să te-ntorci nu îți vine, să te vreau nu te mint,
Când amurgul coboară și spre noapte alerg
Mi te caut în pernă și durerea mi-o șterg.
Nu-mi dau pace vreodată să te știu nicăieri,
Eu, pierdut printre patimi, tu, o clipă de ieri,
Nici să-mi iert n-aș putea de cumva te-aș răni,
Ești seninul din nori, ești ce am și-aș iubi!...
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre somn, poezii despre pace sau poezii despre mâini
Dac-ar curge
Dac-ar curge viața-n ropot
De izvor cu apă bună,
Nu mi-ar fi în suflet clocot
Nici în gânduri grea furtună,
N-aș lega visări cu ațe
De păianjen, i învechite,
Nici n-aș legăna pe pleoape
Sarea lacrimii zdrobite ;
N-ar fi inima-mi să rabde
Negustata bucurie
Ca o rouă ce nu cade
Pe-o garoafă de hârtie ;
N-ar tuna furtuni în zare,
Nu s-ar răsuci-n morminte
Fără cruce și odoare
A' nădejdii oseminte.
Dac-ar curge viața lină
Prin dumbrăvile în floare,
La ce-aș mai găsi vreo vină
Stând cuprins de înncântare?
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păianjeni, poezii despre hârtie sau poezii despre garoafe
Bunicul știe!
"Cumva" bunelul meu așa îmi spune!
"Când stelele sclipesc și-apare noua lună,
E timpul magic (crede-mă, pe bune!)
Și poți pătrunde pe tărâm de zână!
Dar nu e bună luna arămie
Și nici n-ajunge numai că e nouă!
Ea trebuie albastră ca să fie,
Ca raza zânei să străluce-n rouă!
Și-atunci, cu ochii scormonind lumina,
N-ai cum rata-n a piersicului floare
Un pui plăpând de zână, cât albina
Cam cum era 'nainte de a crește mare!"
poezie pentru copii de Evaleen Stein, traducere de Andrei Gădălean
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre piersici, poezii despre creștere sau poezii despre apicultură
Cum?
Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?
Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?
Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?
Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?
Cum să îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?
Cum să port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, să mânc pastramă?
Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...
Cum să îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul să mă ai?
Vino, ia-mi iubirea toată,
Să mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre sărbători, poezii despre seară sau poezii despre plâns
Cum?
Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?
Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?
Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?
Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?
Cum să îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?
Cum să port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, să mânc pastramă?
Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...
Cum să îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul să mă ai?
Vino, ia-mi iubirea toată,
Să mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (5 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu iubirea pe plai
M-am dus cu iubirea pe plai
Și îngeri musteau din adânc,
Bunico, doar tu nu erai!
De-aceea, cu cerul, te plâng.
În crâng, risipindu-se lin,
Bunico,-mi trec ochii spre stele.
Poate c-o să ne întâlnim
La marginea lumilor mele.
Te-am pus, o mușcată,-n pridvor,
Bunico, să-mi fii mai aproape,
Venit-a un vânt trecător,
Te-a dus printre lacrimi, departe.
De dor și de vis, mă anin,
Bunico în cuiul icoanei,
Și iarăși în noapte suspin,
Ascultând poveștile mamei.
Ți-am pus în privire poteci,
Și lampa din nou am aprins,
Bunico, dar tu nu mai treci
Prin buclele noastre de vis.
Și flacără-n cer m-am făcut,
Din vatră mustind... și izvor,
În ceruri, mă văd licărind.
De tine, bunico, mi-e dor.
Oftez, dar tu dă-mi un sărut
Și mângâie-mi chipul aprins,
Bunico, nu pot să te uit,
Doar tu ești singurul vis...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă
Nu-mi aflu pace...
Nu-mi aflu pace, n-am cu ce lupta;
Mă tem și sper și ard și sunt de gheață;
Mai sus de cer vreau, zac în țărna grea;
Nimic nu am și-o lume strâng în brață.
De Amor sunt întemnițat așa;
Juvățul nu-mi slăbește nici mă-nhață;
Nici nu-s ucis, nici lanțul nu mi-l ia;
Nici mort nu vrea să fiu și nici în viață.
Văd fără ochi și fără limbă glăsui;
Mi-e sete de sfârșit și caut milă;
Urât îmi sunt și spre iubire năzui.
M-alin cu dorul meu și râd în plânsu-mi.
De moarte și de viață mi-este silă.
Prin tine, Doamnă, astfel sunt eu însumi.
poezie de Francesco Petrarca din Din poezia de dragoste a lumii, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis... demult
Poate ploaia cade când prea multă-i secetă și
de atâta arșiță nu ne mai simte pământul, poate
de atâta foame nu mai simțim iubirea, poate nu
mai suntem... ne e mult... mult prea secetă!
Poate toamna domină iubirea, poate moartea
domina iubirea, poate,, carnea vie" să fie prea
moartă, oasele prea șubrede, cine poate știe,
poate câteva scânduri sunt bătute-n cuie!
Nu știu, nimeni nu poate a ști când cad din
temeli... visele ori viețile, cât am decăzut și nu,
nu am reușit a ne iubi, nu știu a regreta, cine
m-a adus, bătut în piept, chiar nu înțeleg, chiar...
Pot să mă reîntorc ori pot să plec, nu mai dor,
nimeni nu doare, aș fi spus de fericire... unde e,
unde ne doare, ce iluzie... ce timp pustiu, sunt...
devin absent, cine, cine te-ar mai vrea fecioară?!
Nimeni, nici Eu, îmi ajunge carnea toată
desfătată, desfirată, buză încrețită, tremuri
inimi, bați în piept, suflet de oțel până dai în
fiert, cât mă fierbi, cât mă omori, nu te port...
Ai uitat de portul meu, de sărutul interzis, te-ai
pierdut pe acest pământ, Eu... sunt Cer acum,
Tu... chiar de nu știi de Lună, Eu sunt de pe
acest pământ, Tu nu mai ești demult... Lună!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre toamnă sau poezii despre porturi

Nu mai vreau
Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!
Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum să-mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!
Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau să-mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!
Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!
Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!
Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți sau poezii despre cuvinte
Iubirea după geamul termopan
Iubirea după geamul termopan...
E ca și cum - cerul cu vată-i în urechi,
E ca și cum - să n-ai nici un dușman:
Nici unul nou, nici unul vechi...
Iubirea după geamul termopan...
O schimb pe-un strop de libertate -
Cum să auzi că e sfârșit de an,
Și cui să strig că am avut dreptate.
Iubirea după geamul termopan...
Un vacuum sau poate-o șmecherie?
Sau pieptu-ți e un deal viran,
Castelul dorului - doar o fantezie...
Iubirea după geamul termopan...
E ca și cum ești fără țară,
E ca și cum un sâmbure-n bostan
Idee n-are ce se-ntâmplă-afară...
Iubirea după geamul termopan...
poezie de Renata Verejanu din Iubirea pe toate le vede
Adăugat de Alina Dragancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre schimbare, poezii despre libertate, poezii despre dușmănie sau poezii despre castele