O ţară fără de hotare

Dragostea-i o ţară fără de hotare,
Cel iubit, de-a pururi este domnitor,
Inima e sfetnic bun atunci când doare,
Doina cea de jale - imn înălţător.

Jertfa-i noaptea lungă şi istovitoare
Când oştenii-doruri duc mereu solii,
E erou cel care, nu va să coboare
Steagul înălţatei lui melancolii.

Numai o redută - singura credinţă -
După lung asediu poartă biruinţi,
Inima vitează din a sa fiinţă
Bate cu puterea viselor fierbinţi.

Dragostea-i o ţară fără de hotare
Unde-i totul verde sub cer azuriu;
Cine-n ea se-aşează, veşnic nu mai moare
Şi tot veşnic tânăr, vajnic şi mlădiu.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În preajma ta

Când va fi dimineaţă iar
Şi rouă grea s-a aşeza,
Iar inima-ţi va bate rar,
O să m-ascund în preajma ta.

Când ziua va porni la drum
Şi multe-n calea ta vor sta,
Cu inima făcută scrum
Voi fi ascuns în preajma ta.

Când seara tainic s-ar ivi
Şi luna blând a lumina,
Eu nicidecum n-oi zăbovi
Să mă ascund în preajma ta.

În noaptea lungă fără vis
Când gândul rău te-ar căuta,
Deşi mi-e -poate- interzis,
Mă ascund iar în preajma ta.

De-ai vrea o vorbă de alint
Spusă cu drag de cineva,
Doar eu voi fi -şi nu te mint-
Acolo, chiar în preajma ta.

De vei dori să te iubesc,
Aş vrea să crezi c-a fi aşa
Că ţie-ntreg mă dăruiesc
Să stau numai în preajma ta.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (18 februarie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolii

Te-am aşteptat... Te-aştept şi-acum să vii
Din "lumea" ta cea singularizată
Cu zid înalt şi fără nici o poartă
Şi cu ghivece-adânci cu păpădii.

Mi-e inima profund ultragiată
De-acest prinos de clipe sângerii
Ce-au desfăcut un suflet în fâşii
Din carnea mea ce stă neînviată.

Te mai zăresc hipnotic sigilată
De-acele nefireşti anomalii
Ce te sugrumă-ncet, fără să ştii
Şi nici pe mine-n fine nu mă iartă.

Te-aştept şi-acum la fel ca-ntâia dată
Cu dorul cast prin frunze ruginii
Să-mpărtăşim, duios, melancolii
Şi să îmi mângâi tâmpla grizonată.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (8 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea noastră

Pe un mal pustiu de mare,
Simt cum inima mă doare.
Valuri reci mi-ating piciorul,
Gândul meu prinde izvorul,
Cel din munţi venit în vale
Aducând doine de jale...

Lungi perdele de păduri,
Aşezate-n munţii suri
Nu mai sunt... au dispărut.
Corbi au aripi de-mprumut.
Nu e jir pentru mistreţi.
Sus pe pajişti... doar scaieţi.

Şi aici la marea mare,
Unde-s margini de hotare,
Dunărea când se revarsă
Pune-n glas durerea noastră.
Peste tot este minciună...
Unde-i gloria străbună?

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea-i măsura-n toate

Facem totul cu măsură
Şi măsurăm "bine" dar,
O măsură doar e pură,
Acea stabilită-n Har:
- Dragoste fără măsură! –
Măsuraţi astfel că doar
Astfel rămâneţi în har!

Dragostea-i măsura-n toate
Şi de ai "gustul" amar...
Uită-te la Domnul frate
Cum te-A iubit la Calvar.

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Laura Pascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Când luna sus răsare pe cerul înstelat
Inima mea, nebuna, se zbate ne-ncetat,
Se umple de iubire şi dragoste curată
În timp ce stelele cad una câte una,
Magie presărându-mi în ale mele gânduri
Să fim legaţi o eternitate, de-a pururi:

S-o priveşti mereu, că acolo suntem noi,
Încoronaţi de iubirea ce ne-o purtăm pe veci amândoi
Veşnic îndrăgostiţi, nedespărţiţi de oameni,
Împărtăşind mereu aceeaşi minune, cu-o rază sclipitoare, ce arde fără oprire,
Ce poartă numele de IUBIRE.

poezie de Diana Alexandra Sima (17 iulie 2012)
Adăugat de Diana Alexandra Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţie, cititorule!

Ce m-aş face fără tine,
Cititorule zelos?
Rimele mi-ar fi suspine
Din condeiul păcătos!

Tu, cu inima deschisă
Îmi aduni amarul tot ;
Dragostea-i la toţi promisă,
Dar eu, s-o primesc nu pot...

Ştie lampa înnegrită
De atâta fumegat,
Că iubirea mi-e ursită,
Dar nu vrea la măritat

Şi-apoi stau tăcut şi cuget
Răscolind prin amintiri
Ca un cerb fără de muget
Şi cu spaimă în priviri.

Versurile curg domoale,
Mutând viaţa mea pe foi ;
Eu, visării dând târcoale
Plămădesc rime cu "noi".

Ce m-aş face fără tine,
Cel ce ai suflet frumos?
Cui să vărs focul din vine?
Ţie, cititor zelos!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (5 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea-i foc nestins,
Ce arde de-a pururi în gând,
Ea nu-mbătrâneşte, nu moare,
Haina-i cu sine nicicând.

catren de W. Raleigh
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea-i cu năbădăi

Ţineţi minte dragi flăcăi,
Dragostea-i cu năbădăi!
Dragostea-i capricioasă,
E limbută şi geloasă.

Dragostea-i cu multe toane,
Fiţe, mofturi şi fasoane;
Dragostea e trecătoare,
Căci femeia-i schimbătoare.

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (4 mai 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.

Regina Maria în testament
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus inima

Avem o mândră ţară -
Prin timpi de jale-amară
Strămoşii se luptară
S-o scape de stăpâni.
Azi singur noi, românii
Suntem în ea stăpânii,
Sus inima, români!

O lege-avem străbună -
Prin veacuri de furtună
Ea n-a putut s-apună
Strivită de păgâni.
Ne-a fost Cel-Sfânt tărie
Şi-n veci o să ne fie:
Sus inima, români!

În ţara românească
De-a pururi să trăiască
Credinţa strămoşească
Şi graiul din bătrâni.
Spre Domnul ţării gândul
De-a pururi noi avându-l,
Sus inima, români!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo

Undeva departe, unde-i veşnic soare,
Unde vânt nu bate, doar o sfântă boare,
Unde în izvoare curge numai miere,
Unde frunza-i verde şi nicicând nu piere,
Unde blând răsună cântece o mie,
Unde-i voie bună, joc şi poezie,
Unde ochiul vede numai frumuseţe,
Unde dezmierdarea-i plină de tandreţe,
Unde noi miresme nasul ţi-l îmbată,
Unde marea este cu azur pictată,
Unde orice suflet se înnobilează,
Unde simţi cum vesel inima vibrează,
Unde-i fericire şi-un puhoi de bine,
Acolo, iubito, vreau să vii cu mine.

poezie de Octavian Cocoş (8 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina românilor

Dragii mei,
să ne unim,
Să putem să biruim,
Să aducem peste ţară,
Steagul alb şi primăvară...

Dragii mei
să fim buni,
Şi cu gândul la străbuni,
Să ne iubim între noi,
Să fim uniţi în nevoi...

Dragii mei,
în gând curaţi,
Aşa să devenim fraţi,
Să aducem peste ţară
Armonie... Omenie...

Dragii mei,
să avem credinţă,
Fără ea nu-i biruinţă,
România-i ţara noastră,
Însă patria cerească
O găsim când vom pleca,
Tatăl... ne va aştepta...

poezie de Gratiela Lionte
Adăugat de Gratiela Lionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerere de recurs

În numele poporului român,
În numele a ceea ce mă doare,
Înaintez recurs fără scăpare
Cerescului şi absolut stăpân.

Noi dacă pe aici ne mai târâm,
Fă-i monument, că nici mormânt nu are,
Lui Ion, întregitorul de hotare,
Trimis acum pe celălalt tărâm.

Nu vom putea trăi cu frica-n sân,
Momentele de demnitate rare,
Trăiască veşnic România Mare,
Ce numai sieşi îşi va fi stăpân.

Îl cheamă, după ţara care-l doare,
Ion Antonescu, Mareşal Român.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săraca inima mea

nu mai vreau ceaţă şi ploi
nu mai vreau val de ninsori
vreau soare şi iarbă verde
unde dorul meu se pierde

vreau cu tine pe colină
noaptea când e lună plină
vreau ca să-mi aduci în dar
floare de mărgăritar

vreau sărutul să mi-l dai
vreau în braţe să mă ai
vreau să râd cu bucurie
alergând pe o câmpie

vreau şi vreau mereu ceva
săraca inima mea
bate... bate... nu se lasă
încă nu-i vremea de coasă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credem că a trăi veşnic este o fericire? Numai atunci când ai momente efemere de fericire şi doreşti să dureze cât mai mult, numai atunci, gândim că a trăi veşnic este o fericire. Or, viaţa are mai multă nefericire în ea decât fericire. Atunci, veşnicia ar fi o condamnare la un perpetuu chin.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem o ţară ca o floare, să n-o lăsăm fără hotare...

Valeria Mahok (28 iulie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convalescenţă

am fost bolnav şi incă sunt
n-am vrut ca să îmi fac un scut
să trec cu gând nepăsător
şi mult mă doare dorul lor.
sunt un român cu suflet mare
şi văd plecând peste hotare
vecini, nepoţi care muncesc
pe unde pot, unde găsesc
plătiţi la întâmplare...

suntem datori, suntem vânduţi
la guvernanţi nu sunt virtuţi
a reuşi dintr-un marasm
ca să salvăm ce a rămas.
şi-atunci mă zbat pe pat de moarte
vreau paşii ţării să mă poarte
cu demnitate pe drum drept
îmi bate inima în piept
şi sufletul mă doare.

vreau să mă vindec şi nu pot
românii mei mergeţi la vot
vom reuşi într-un final
a scoate ţara din calvar
să văd nou răsărit de soare
pe ale noastre vechi hotare
cu strigăte de bucurie
acoperind munţi şi câmpie
Frumoasa Românie!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

Fără urmă de-ndoială,
Dragostea-i o cruntă boală;
Dragostea-i o boală grea,
Ce o vindecă tot ea.

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (2 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decaloguri comparative...

Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreţie, fără a lui împărăţie.
Nici un drum cu ocoliş, nu e fără ascunziş...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credinţa nu-i credinţă, dacă n-are stăruinţă.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viaţa nu e viaţă, de nu, îţi zâmbeşte în faţă.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă doare...

Mă doare să văd oameni plângând
Mă doare să văd pe cineva suferind,
Mă doare când nu eşti lângă mine
Mă doare să ştiu că nu-ţi este bine.
Mă doare atunci când nu mă iubeşti,
Mă doare atunci când mă umileşti
Mă doare când ştiu cât te iubesc
Mă doare să văd că nu te recunosc...
Mă doare tăcerea rece şi grea,
Mă doare durerea din inima mea
Mă doare ş-o lacrimă ce curge pe obraz
Mă doare când ştiu de-al tău necaz.
Mă doare de-o frunză ce se leagănă-n vânt
Mă doare de oricine şi orice cuvânt,
Mă doare că TU nu poţi să-nţelegi
Mă doare... dar tu ai vrut să alegi.

poezie de Mariana Simionescu (25 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!