La pomul lăudat

M-am dus la pomul lăudat
- Au mai făcut-o alţii...
M-a pus năstruşnicul păcat
Să-ncerc să-i intru-n graţii.

Mă încerca un sentiment
De frică şi sfială;
Trăiam la modul aparent
Ocazia de gală.

M-am dus cu sufletu-mpăcat
Şi inima deschisă
S-apuc eu fructul nesperat
Cu aripa întinsă.

Făcui popas sub ramul greu
De poama mălăiaţa
Preafericit că tocmai eu
Sunt domnul Nătăfleaţă.

Aşa fiind, zis şi făcut,
M-am pus pe asteptare,
Când... mălăiaţa m-a umplut
De putreda-i splendoare.

Nu mai alerg înflăcărat
La pomii de poveste,
Ci merg cu pasul măsurat
S-ajung uşor pe creste.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (15 iunie 2013)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul meu, patul

Cănd m-am născut, mama m-a înfăşat
Cu dragoste şi m-a culcat în pat,
Eu, adomind, din plâns am încetat:
E cel mai bun prieten al meu pat!

Când am crescut, cu-n umed sărutat,
Ademenind femeile in pat
În desfătări de-amor m-am cufundat:
E cel mai bun prieten al meu pat!

Când mai târziu femeie mi-am luat,
Am zămislit un prunc în al meu pat
Să fie Domnul nostru lăudat,
E cel mai bun prieten al meu pat!

Acum când sunt cu duhul tulburat,
Fără să fi mâncat, în al meu pat
Cu faţa la perete m-am culcat:
E cel mai bun prieten al meu pat!

Cu lacrimi de durere m-am rugat,
Iar Dumnul a privit spre al meu pat:
"I-aţi patul tău şi umblă!'' Şi-am umblat
E cel mai bun prieten al meu pat!

poezie de David Daniel Adam (18 iunie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dat fiind că m-am născut prea devreme, nu mai pot alerga cu picioarele. Dar de alergat, tot mai alerg. Alerg cu inima.

Dumitru Delcă (17 iulie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În seara aceea când te-am luat în braţe şi te-am dus sus... m-am gândit... am sperat... am sperat atâtea, încât mi-a fost frică să te văd a doua zi dimineaţă, de teamă să nu fi greşit şi să văd că nu mă iubeşti. Mi-era aşa frică să nu râzi de mine, încât am plecat şi m-am îmbătat. Iar când m-am întors, tremuram tot şi, dacă-ai fi făcut atunci un pas spre mine, un semn măcar, cred că ţi-aş fi sărutat picioarele. Dar n-ai făcut nimic.

citat clasic din romanul Pe aripile vântului de Margaret Mitchell
Adăugat de CRISTEA GEORGIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am născut în România

M-am născut în România,
Ţara unei guri de rai,
Unde Mioriţa-şi plânge
Oful pe-un picior de plai.

M-am născut în România,
Ţara Munţilor Carpaţi,
Cu-ale lor creste semeţe
Şi păduri cu brazi înalţi.

M-am născut în România,
Cu podişuri şi câmpii,
Râuri, Dunăre şi Mare,
Aur şi-alte bogăţii.

M-am născut în România,
Într-un sat ca multe alte,
Cu oameni de omenie,
Cum sunt oamenii la sate.

M-am născut în România,
Ţara mea cu mândru nume,
Ce-l port cu mândrie-n suflet,
De când rătăcesc prin lume.

M-am născut în România,
Lângă murmur de izvor,
Iar când mi-o veni sfârşitul,
Tot acolo, vreau să mor!

M-am născut în România,
Ţara strămoşilor mei,
Şi vreau, când va fi să fie,
Să putrezesc lângă ei...

poezie de Nicu Andriţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obsedat normal

obsedant normal,
repet normal,
în viaţă normală.
m-am săturat de atâta normalitate.
m-am săturat să cred că totul este normal
când de fapt normalul este tot.
m-am săturat ca ziua să înceapă cu dimineaţa
când noaptea este de fapt răsăritul meu.
m-am săturat ca degetele să fie zece
când de fapt zece sunt doar poruncile sfinte.
m-am săturat să despic firu-n patru
când de fapt patru fire un pot fi niciodată unul singur.
m-am săturat să las paşi în urma mea
când de fapt urma mea se pierde printre atâţia paşi.
m-am săturat să trăiesc pentru alţii
când de fapt alţii nu trăiesc nici pentru ei.

şi ce folos că m-am săturat
că-n definitiv e normal să te saturi.

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am făcut fluture

Ca să nu-mi uit cuvintele
m-am apropiat de flori
m-am făcut fluture
să-nalţ iubirea
dincolo de iubiri
am deschis ferestrele
să intre primăvara
inima mi-am agăţat-o
de o petală
să nu mă doară
niciodată
să nu mă doară

poezie de Fatma Sadâc din Cântec pentru surâsul păpădiei (1988)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă caut...

Mă caut şi nu mă găsesc,
m-am uitat în trecut.
dar nu mai eram,
tocmai plecasem...
mă uit în prezent
dar nu mă găsesc...

unde sunt?

cred că m-am ascuns
în mine...

sper, însă, să mă regăsesc...
voi încerca şi... mâine...

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe val

În valurile vieţii, adesea m-am scăldat.
Eram mereu deasupra, sub val nu am intrat.
Cât am fost pe val, ce mult m-am bucurat!
Când a căzut valul, nu m-am speriat.
Am luptat eroic să mă prind de mal,
Să ies iar deasupra, s-ajung la final.

Cum talazul mării, urcă şi coboară,
Izbeşte în maluri şi se-întoarce iară,
Nu mă dau bătut, nici nu fac scandal,
Mă ridic din apă şi iar sunt pe val.

poezie de Dumitru Delcă (25 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânătorul de năluci

Din lacrimă eu m-am născut
Într-o tăcere surdă;
Iubirea îmi e cântec mut,
Ce-mi ţine geana udă.

Sunt limpede ca un cristal
Din care curge viaţa;
Al sentimentelor vasal,
Eu rabd mereu distanţa.

Sunt vânătorul de năluci
Ziua-n amiaza mare;
Caut iubire-n cuib de cuci...
De unde alinare?!?

Pe drumul povârnit mereu
Mi-a stat fără-ncetare
Alături doar sufletul meu,
Dar nu i-am dat o floare.

I-am spus uşor poveşti de dor,
Hrănindu-l cu... răbdare
Şi alergat cu-atàta zor,
Se uscă pe picioare.

Din lacrimă eu sunt zidit
Şi m-am prelins pe cale,
Iar de oftat am ostenit...
M-aştern pe lutul moale.

Câte-o nălucă alergând,
În vise-mi mai apare;
N-o mai vânez, nu mai am când -
Să-mi daţi, vă rog, iertare!!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (3 martie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am risipit

M-au viscolit şi ierni şi timp şi viaţă
În graba lor furtuni m-au tot cernut,
De-ar fi să plâng, mi-e lacrima de gheaţă,
M-am risipit, m-am adunat, şi-atât.

Am strâns mereu în pumnul meu averi,
Trufaş stăpânul lumii m-am crezut,
Pe umeri aplecaţi, ducând poveri
M-am risipit, m-am adunat, şi-atât.

Si am visat, pân-au rămas doar- vise
Nici nu mai ştiu prea bine ce am vrut
Trecut-au anii, tâmplele mi-s ninse
M-am risipit, m-am adunat, şi-atât.

Iar azi, când tu îmi baţi in suflet iară
Iubirii să-i mai facem legământ...
Nu stiu de iei, sau pui altă povară
M-aş aduna, de-aş şti pe unde sunt.

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de uşor să devii Om, cât de greu să rămâi...

Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am pierdut

C-o damă trăznet azi m-am întâlnit
Şi m-am pierdut la primul "iubiţel!"
M-am căutat apoi, m-am re-găsit
Dar nu de tot ci... fără portofel.

epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Femeia, chiar și fără haine, e-o prăpastie de taine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiecţii în timp

port poezia în sânge, curge ca izvorul
face popas în inimă s-o liniştească
freamătă în voie cu patimi amorul
pentru destin şi viaţă cu soarta lumească.

m-am strecurat abilă printre lumini şi umbre
aşa fericită s-ajung la bunul Dumnezeu
am îngropat în codru toate grijile sumbre
luptând pentru speranţe ca un versat tezeu.

am ridicat credinţa pe falnice creste
unde sfinţi veghează alături de Cristos
mi-am făcut din soartă mirabilă poveste
beată de elixirul dulce amar gustos.

noaptea steaua mea îmi dă câte o veste
despre urcuşul meu în univers sfătos.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am debutat foarte calm şi l-am bătut pe domnul Turgheniev. Apoi m-am antrenat din greu şi l-am bătut pe domnul Maupassant. Am făcut două meciuri egale cu domnul Stendhal şi cred că sunt în avantaj în al treilea. Dar nimeni nu va putea să mă ducă în ring cu domnul Tolstoi, doar dacă sunt nebun la cap.

citat clasic din Ernest Hemingway
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-aleargă... nu se lasă

Cum nu? O iubesc pe Ana,
Este însăşi viaţa mea;
Fermecat sunt şi de Leana,
Mai frumoasă nu-i ca ea.

Merg cu Ana în livadă
S-o alint sub măr umbros;
Fructul ce-a-ndrăznit să cadă
Îl duc Lenei că-i zemos

Şi-o să-l împărţim în şură
Când vom sta din drăgălit.
Ochii Anei, ca de mură
Iar în minte mi-au venit

Şi alerg într-o suflare
Cu iubire să-i sărut...
Leana ce mai face, oare?
Dorul ei mă lasă mut.

Şade Ana cu Costică
Tot sub mărul ionatan.
Aşa carevasăzică!
O iubeam ca un plăvan.

Este şi cu Leana bine,
Mă ridică-n absolut,
Dar... la ea Gheorghiţă vine,
Cum se pupă am văzut.

Doamne, câtă nedreptate,
Dup-atâta alergat
Şi iubire peste poate
Doar mai... meditez în pat.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (3 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kilometrul zero

Te-am aşteptat la kilometrul "zero",
Ai spus că vii şi mult m-am întristat
Când am crezut că pot să fiu un Nero
Şi-ncet vaporul meu s-a scufundat ;

Am tresărit când orişice nălucă
Făcea sâ cred că tu cu drag apari,
Stăteam cu inima zgârcită cât o nucă
Şi gândurile-mi erau lăutari.

Un bec miop abia răzbea prin ploaie,
Eu orb eram dacă nu te vedeam...
Oricâtă ploaie inima n-o-nmoaie,
Numai să vii! - la Dumnezeu ceream.

Am şi uitat de mine într-atâta
De n-am simţit când ploaia s-a oprit ;
Trecut-au ceasuri de când fu clipita
Ce-ai hărăzit-o unui "bun venit"...

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (2014)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

MEDITATIE...

Trupul meu e rupt din pământ
De care nu m-am dezlipit niciodată,
Din plante am cules ce e sfânt
Şi dragostea mereu curată.

Pământul m-a făcut mai puternic,
Atunci când munceam din greu,
În credinţă am fost cucernic,
Fiindu-mi alături DUMNEZEU.

Prin pământ am căutat comori,
Pe care le-am adus la lumină,
Având satisfacţii, cuprins de fiori,
Când intram sau ieşeam din mină.

Nu m-am lăsat niciodată învins,
Chiar dacă nu mi-a fost uşor,
În jocul vieţii eu m-am prins,
Căci oricând viaţa o ador.

31 decembrie 2003

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc de prima oară când m-am îndrăgostit. Am ţinut mâna mea în a ei fără să mai vreau să-i dau drumul. Am zburat alături de ea mai uşor decât m-am simţit vreodată. I-am sărutat mâna ca şi cum ar fi fost prinţesa mea. Aveam o inimă plină de iubire, şi toată era pentru ea. Fiecare floare, cântec, nor, rază de soare, strop de ploaie era ca un dar venit din ceruri. Căci acest înger sosise ca să-i dăruiesc dragostea mea. M-am simţit iubit pentru întâia dată...

citat din Jarson Micheal Ratliff
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşteptare la momentul potrivit

Visai în noaptea de Sântămărie,
Cum de o blondă m-am amorezat,
Şi când să merg cu ea la primărie,
Să mă însor... m-am deşteptat.

epigramă de Paul Aelenei din Epigrame (2017)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcăleală pe invers

Sunt distrus, am martor luna -
Nu c-aş face-o pe nebunul -
Tot m-am fript cu câte una
Şi-am decis să-ncerc cu... unul.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!