Nehotărâre

Fiecare trăim două, trei sau chiar patru vieţi deodată,
Ne naştem,
Doamne, atât de tineri, încât
Din miile de vieţi posibile
Nu ni se poate pretinde
Să ştim alege doar una.
Animalele unei vieţi vânează animalele celorlalte,
Peştii vieţii mai mari înghit peştii vieţii mai mici,
Crengile arborilor îşi sunt duşmane şi se usucă-n hotare,
Soarele vieţii a patra întunecă
Soarele-al treilea, soarele-al doilea,
Soarele prim.
Contrare, vieţile se anulează una pe alta –
Şi, nehotărâţi încă, şi nematuri, murim.

poezie de Ana Blandiana din Cinzeci de poeme (1970)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este nimic întâmplător. Noi ne naştem cu toate datele vieţii noastre şi nu numai cu cele ale acestei vieţi ci şi cu cele ale vieţii care va urma după ea, până la sfârşitul corecţiei sufletului nostru.

Michael Laitman în O mie de sfaturi pentru viaţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânăra fiinţă nu are nicio apărare sau opţiune în ceea ce priveşte experienţele educaţiei. Deşi nu le poate alege, pe aceste experienţe emoţionale se va sprijini apoi întreaga construcţie a vieţii acelui om, ele vor constitui fundaţia unei vieţi.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două vieţi, un singur om

Eu nu trăiesc doar într-o viaţă
Trăiesc în două cel puţin.
Când mă trezesc de dimineaţă
Şi seara după ce mă-nchin
Încep de fiecare dată
Din două vieţi câte-o bucată.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (15 februarie 2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cele două vieţi ale noastre şi anume: cea trăită prin intermediul propriilor noastre persoane şi cealaltă viaţă, pe care o trăim în constiinţa celorlalţi, atât înainte de aşa-zisa noastră moarte, cât şi dupa ea, cea de a doua este un factor la fel de esenţial ca şi prima, al vieţii noastre integrale, ba uneori chiar mai însemnat.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştii mari îi mănâncă întotdeauna pe cei mici, spune un proverb universal. Nu şi dacă peştii mici sunt ferocii piranha.

aforism de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (13 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te grăbi

Nu te grăbi!
Din zâmbete încă mai răsar oameni,
Ştiai?
Uite cum din bucurii cresc inimi,
Ca florile din lumină,
A primăverii.
Nu te grăbi!
Din mângâieri încă se desenează mâini,
Ştiai?
Uite cum din dor se nasc ochi,
Ca norii din ploaie,
A vieţii...

Nu te grăbi!
Din timp încă mai cresc suflete,
Ştiai?
Uite cum din şoapte se nasc buze,
Ca soarele din curcubeu,
Al vremii...

Nu te grăbi!
Din iubire încă mai sar vieţi,
Ştiai?
Uite cum din tine mă nasc eu,
Ca soarele din umbră,
A visului...

poezie de Gabriela Chişcari (10 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcurs vital

Trăim o lume de pedepse...
Pedeapsă, viaţa o trăim.
Eşti lume cât o viaţă este,
Iar viaţa-i lume ad interim.

Nu-i trai în viaţă fără lume
Şi lume-i mereu alte vieţi,
Iar rai, la scuză, e un nume;
Că-n lume viaţă nu repeţi.

Doar sunteţi treacăt, într-o lume
Pe-un fir, troc între două vieţi.
Trăiţi crezându-vă un anume;
O bilă-n snooker... Nu ce vreţi!

Cursul de-o viaţă îl face-o lume,
Din neştiute alte vieţi,
Se tot ciocnind, hazard să-ndrume;
Trasee scurte... de drumeţi!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea lui Heraclit

Produs al aerului soarele ar fi
al vremuirii, joc al unor pământeşti stihii,
aşa credea-nţeleptul din Efes.
S-ar plămădi solarul trup din nou, în fiecare zi,
din aburii fosforescenţi care din mare ies.
Ştiu că iubita mea-i aşa, pe care o slăvesc.
Mereu e alta, alta e, tot alta,
ca soarele antic, un rod al fiecărei dimineţi.
S-alcătuieşte din lumini pe care nu le-nveţi,
se înfiripă din splendori pe care tăcând le preamăresc.

Făptură fără ieri, întruchipată iar şi iar,
în ciclurile arzătoarei, reluatei tinereţi
îmi este dat, până la capătul acestei vieţi,
în fiecare zi din nou s-o cuceresc.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ceea ce vrem sa fim

Suntem doar două existenţe,
Mari şi mici în universe
Pline de vise şi dorinţe
În multe alte multiverse!

Suntem fiinţe sau poate corpuri cereşti,
Suntem unul sau suntem doi,
Suntem real sau doar poveşti,
Tot ceea ce suntem, suntem noi!

Poate trăiam precum două stele
Sau doar precum o simplă taină,
Poate eram doar praful ieşit din ele,
Sau trăiam doar precum două firicele de lumina.

Sau poate trăiam precum doi zei sau prinţi,
Într-o lume plină de sfinţi şi regi.
Atât de frumos era totul, aveam doar aur şi arginţi,
Sau poate nu ne lipsea nimic şi n-aveai cum să negi!

Însă acum un lucru e clar trăim precum două fiinţe,
În trupuri omeneşti atât de neînţelese;
Ne iubim cu inima şi a două conştiinţe
Şi a două suflete cărora unul de celălalt să le pese!

Acum veninul tău curge prin ale mele vene
Şi cât suflet tu ai pus
În mii dar şi vieţi eterne
În muşcătura de pe gâtul meu, nu e de spus!

O aşa mare iubire, farmec plin de mult amor,
Un dulce gust de amar şi fericire
Se ascunde-n al nostru dor,
Un amar al distanţei noastre în neştire
Şi fericirea resimţită la fiecare revedere,
Oferă o speranţa atât de mare, totodată, nebunie!

Resimt sărutul tău pe buzele mele,
Nedescris, pare doar lapte şi miere!
O nouă viaţă noi am scris cu întâmplări bune dar şi rele,
Însă priveşte-ne pe noi acum trăind împreună vieţi eterne!

Mă săruţi şi mă muşti iar,
Mă înnebuneşti tăcut,
Veninul tău curge, îl simt precum un aprins jar
Îmi arde în vine, mă simt pierdut...

Iar mă muşti de buze acum, te strâng în braţe,
Îţi simt pielea ta cea fină,
Mângâi trupul tău divin între ale mele braţe!
Te pot privii a mea regina!

Eşti acum muza mea adevărată,
Portretul incredibil al veitii mele
Şi totodată, iubita mea, îmi eşti totul dar şi artă
Aerul pur şi veninul din ale mele vene,
E nimic, dar totul în comparaţie cu vieţile noastre trăite împreună eterne

Vieţi, veacuri, veşnicii şi eternităţi împreună!
Numai noi doi pentru eterninate ne vom iubi oriunde în lume şi în galaxie sau univers chiar şi pe Lună! Te iubesc!

poezie de R Florin Teo din Creatie proprie cu drepturi de autor, varianta cu diacritice ! (13 iulie 2019)
Adăugat de Rusu Florin-Teodor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Animalele mai mari sunt cele mai bune, deoarece, în primul rând, în majoritatea cazurilor, ele sunt deja pregătite pentru casă; în al doilea rând, ştii exact ce fel de personalitate ai de gând să obtii cu acel animal; şi-n al treilea rând, ele sunt deja crescute, astfel încât nu este nevoie să mai întrebi cât de mari vor deveni.

citat din Beth Ostrosky Stern
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş alege...

Dacă aş putea alege,
aş alege zâmbetul luminos
cu nasul roşu, obrajii îmbujoraţi,
şi o rochie plină de culoare.
Aş alege soarele sau luna cu stelele
şi un curcubeu după ploaia măruntă,
şi uitându-mă la apusul ăla de pe mare,
poate fi totul o lumină, o veşnicie,
dar facem totul aşa cum se poate,
fără vise, cu nelinişti vechi şi noi.
În fiecare zi, în fiecare moment al vieţii,
aducem în inimile noastre un pic de căldură
şi de fiecare dată când mă ridic zâmbesc...

poezie de Eugenia Calancea (2 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunosc vieţi, de care m-aş lipsi

Cunosc vieţi, de care m-aş lipsi
Cu Bucurie -
Şi altele - în care absenţa unei clipe
E cât o veşnicie

Din ultimele - sunt puţine -
Una ori Două - poate -
Cele dintâi - în schimb
Nu pot fi numărate.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Ileana Mihai-Ştefănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două vieţi

Două vieţi, cu drumuri alte.
Doi flăcăi. Doi fraţi.
Abel — tot pe piscuri nalte,
Cain — fără să tresalte
La vreun dor mai sfânt, încalte,
Fără, peste văi, să-şi salte
Ochii-nneguraţi...
Două vieţi, cu-aceiaşi trudă,
Pururi în nevoi! Cain, inimă zăludă
Care-njură şi asudă,
Plugărind cu mâna-i udă
Spini şi pălămidă crudă;
Abel — după oi...

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

povestea vieţii

Adevărata poveste a unei vieţi nu se găseşte în ce a făcut, ci în ceea ce a vrut să facă.

definiţie de Thomas Hardy
Adăugat de Antonio Rado
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred în existenţa unei vieţi după moarte, aşa că nu trebuie ca pe tot parcursul vieţii să trăiesc temându-mă de iad sau, şi mai mult, de rai. Indiferent de felurile torturilor din iad, sunt de părere că plictiseala din rai ar fi mai rea.

citat din Isaac Asimov
Adăugat de Culincu Diana Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele trei mari fapte ale unei vieţi sunt: să sădeşti un pom, să întemeiezi un cămin şi să faci un copil.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Soldatul de la Marathon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ar putea un termen ştiinţific să explice viaţa? Un termen nu explică nici măcar un simplu fapt, nu face decât să-l denumească. Şi îl denumeşte de fiecare dată la fel, deşi nu există fapte identice în două vieţi diferite, poate nici înlăuntrul aceleaşi vieţi.

citat clasic din Marguerite Yourcenar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem o singură viaţă şi totuşi multe alte vieţi... viaţa pe care o trăim, cea pe care ne-o dorim, cea dăruită, cea impusă, cea legată de viaţa altor vieţi... mama ei de viaţă... am stat la taifas împreună şi am hotarât să aleg cate puţin din fiecare, doar ca să nu plece prea curand...

Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peşti

Peştii mici mănâncă peşti foarte mici,
Peştii mari mănâncă peşti mici –
Aşa că numai peştele mare creşte gras.
Cunoşti un asemenea individ în oraş?

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două-trei

Două dimineţi:
Un soare.
Trei dorinţe
La picioare.

Două căşti:
O melodie.
Două mâini:
O veşnicie.

Trei păreri:
O ipoteză.
Două inimi
O viteză.

Două guri:
O nostalgie.
Două vieţi:
O bucurie.

Trei minute:
O pendulă.
Trei motive:
O credulă.

Două stele:
O poveste.
Trei săruturi
La ferestre.

poezie de Gabriela Chişcari (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!