Dar cosmic
Un fulg nehotărât
de nea, rătăcitor și rece,
hazardul l-a adus
pe pleoapa mea închisă
și s-a prelins printre gene
ca o lacrimă de înger
din cer trimisă.
M-a trezit
din somnambulismul
meu tulburându-mă
din visul, în care se facea
că Eu sunt unicul
stăpân și cârmuitor
al norilor,
că eu sunt solomonarul
tuturor timpurilor,
trecute, prezente și viitoare.
Fulgul de nea, m-a adus
prin prospețimea lui cosmică
în realitate,
amintindu-mi că mi-e sete
de viață.
poezie de Ioan Friciu (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre astronomie, poezii despre îngeri, poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre realitate sau poezii despre nori
Citate similare

Fulgul năzdrăvan
Printre nori de zăpadă
Îmi apari tu chip frumos
Am ieșit acum în stradă
Să prind fulgul cel pufos
El pe față se lipește
Fulgul este năzdrăvan
Mă sărută se topește
Nu m-a văzut de un an
Altul alb micuț si iute
Cât bobul de zahăr alb
Zboară-n aer se învârtește
Face în văzduh un colb
Vântul rece el pornește
Fulgii fug aleargă-n stradă
Fugii pe zăpadă o iubesc
Soarele-i pitit în noi să-i vadă
Prind în palma mea un fulg
Și mai mulți vor ca să vină
Repede în curte fug
Îi adun lângă casa în grădină
Roșu mi-e obrazul ca de jar
Fulgii ce se topesc pe gene
Sînt îndrăgostită iar
Chiar de fulgul năzdravăn
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zahăr
- poezii despre vânt
- poezii despre vinovăție
- poezii despre sărut
- poezii despre roșu
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Cântec-descântec
Mi-e sete de stele și lună,
Mi-e sete de mierea din strună,
Mi-e bine pe-a liniștii scară,
Mi-e ploaie, mi-e pace, mi-e țară!
Mi-e sete de-albastru și verde,
De codrul ce-n sine mă pierde,
Mi-e bine cu gândul spre mâine,
Mi-e cântec, mi-e ie, mi-e pâine!
Mi-e sete de frate și soră,
Mi-e floare, mi-e holdă, mi-e horă,
Mi-e bine, când muguri m-aclamă,
Mi-e înger, mi-e rouă, mi-e mamă!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viitor
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre rouă
- poezii despre pâine
- poezii despre ploaie
- poezii despre pace
- poezii despre muzică
Mi-ai adus aminte
Mi-ai adus aminte
de mine,
de gandul meu,
de zborul meu.
Mi-ai adus aminte
de ploile din visul
de azi-noapte,
ploile acelea albastre,
furate din poveste,
ploile acelea nebune,
prelungi...
tarzii, de toamna.
Mi-ai adus aminte
de sperantele pe care
le-am ascuns
intr-o aripa de unicorn.
Mi-ai adus aminte
de paduri aruncate
in bezna,
trezite
de vuiet de vant.
Mi-ai adus aminte
de viata.
poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre unicorni, poezii despre toamnă, poezii despre aripi sau poezii despre albastru
Demiurgul știe
Un amalgam de lacrimi și sudoare
E-ncoronarea muncii de sisif,
Când barca mi-e strivită de recif,
În căutarea unui port la mare.
De aș fi al Universului șerif,
Aceste lucruri care sunt amare
Nu vor avea sub Soare rezolvare;
Ele sunt trecute doar în catastif...
Inteligență, muncă și răbdare,
Sunt armele mele de-apărare,
Să pot lupta și-nvinge-n viață.
Demiurgul știe și mă-nvață
Cum să elimin orice frământare
Și să-mi fie viața încântare!
sonet de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă, poezii despre inteligență, poezii despre bărci, poezii despre Soare sau poezii despre Sisif
Prinos cuvântului
la 31 August - Ziua Limbii Române
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers,
un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă nuanță de vers,
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător
(mormanul de materie destinat purificării prin putrefacție).
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un univers,
un univers în care cuvântul se transformă-n lacrimă,
o lacrimă ruptă din nemărginire de univers.
mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost sufletului meu
în cuvânt
vers
lacrimă
Univers
... un univers în care
cuvintele ce se preling din ochi,
din suflet,
din trupul dezgolit,
le regăsesc în rostuirea cuvântului dintâi,
cuvântului nedefinit și nerostit
(de teama neputinței de-a silabisi cuvântul de-nceput, cuvântul de sfârșit)
când eu le căutam în întruparea celor morți din cei vii,
și-mi defineau durerea, durerea ascunsă printre semne mii-
în alte cuvinte ce le-au adus,
alte cuvinte care s-au spus,
alte cuvinte ce au răpus iubiri neîncepute,
de teama neputinței de-a iubi,
din preaplinul iubirilor trecute,
iubirilor tăcute și nerostite...
te caut cu neputință printre cuvinte.
poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu Pop

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre suflet, poezii despre trup și suflet, poezii despre versuri, poezii despre tăcere, poezii despre sfârșit, poezii despre poezie sau poezii despre moarte

Fulg de viață
Vioara albă-ntinde gâtul
Peste troiene de zăpadă,
Călușul vântului mângâie
O liturghie-adevărată.
În inima-mi s-aud poeme
Și-ndemn să trecem peste ger,
Să așteptăm o melodie
Pe aripi venind dinspre cer.
Alte viori vor pune gâtul
Sub un arcuș strunit de flori,
De muguri și de fericire
Care se nasc de sărbători.
Și eu voi ține strâns în suflet
Și-n inimă vioara ta
O, Doamne, fulgul meu de viață
Adus de tine printr-o stea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre sărbători sau poezii despre naștere

Venim din clipă, trăim în clipă, plecăm spre clipă; suntem într-o interdependență a tuturor clipelor trecute, prezente, viitoare!
aforism de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre viață

Spre dincolo de viață
Aici, în sanctuarul acestei suferințe,
Încarcerat de lacrimi, cu veșnicia-n gând,
Te-ai avântat, tu, înger cu aripe de ceară
Și te-ai topit în iadul în flăcări, din mormânt.
Cu ochii-n lacrimi încă, privindu-ne cu sete,
Așa, ca orice mamă, purtând în suflet dor,
De dincolo de viață, încinsă-n sacre bete,
Te-ai dus să stingi în moarte lumina tuturor.
Te-ai dus, lăsând în urmă și lacrimă și taină,
Mamă și soră, fiică, doamnă și înger, stea...
Ca un quasar în lume, te-ai dus spre nemurire,
Te-ai dus ca o lumină! Te-ai dus din viața mea...
Te-ai dus precum o umbră, spre dincolo de viață
Și clopotul durerii în suflet se prelinge,
Sub pleoapa cenușie, alene, lacrimi pică...
Cu înc-o picătură, durerea mea se stinge!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre durere, poezii despre suferință, poezii despre religie, poezii despre mamă sau poezii despre iad
Copila mea
Lacrimă de rouă
căzută,
pe frunza pământului.
Am primit în dar
prin venirea ta,
bucuria - trăirii
și un ocean de dragoste.
Ca un înger de lumină
ai adus strălucirea
din stele
în viața noastră.
În ritm de dans țărănesc
reverși peste noi,
parfum de flori
de primăvară
și prospețime.
Ne odihnești sufletele
în sunetul viorii
cântând balada lui Enescu
și ne molipsești
de tinerețe.
Esti curcubeul
lacrimilor noastre;
De toate acestea
ne bucurăm,
doar printr-o bobiță
de rouă,
trimisă de Dumnezeu,
din dragoste
pentru noi.
poezie de Angelina Nădejde (10 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bucurie, poezii despre tinerețe, poezii despre sunet, poezii despre stele sau poezii despre sat

Unui înger
Te-ai adus departe printre stele,
Tu, înger blând fără de vină,
Ești pentru țară un erou.
Acum tu ne privești din cruce,
Iar țara noastră va renaște din cenușă.
Ce crud a fost, Liana al tău destin!
Și Dumnezeu a vrut ca să te cheme,
Ți-ai apărat cu demnitate tricolorul,
Cu sufletul ți-ai apărat poporul,
Iar pentru țară te-ai jertfit ca un martir.
De ce te-au judecat prea crunt călăii?!
Când tu aveai o viață de trăit...
În apele învolburate și meschine
Te-ai avântat, Liana și-ai pierit...
De ce atâta groază pentru tine?!
Eroii toți prin noi or să trăiască,
Să ne amintim de ei cu demnitate,
Prin cuget și simțiri să ne unească,
În viață, până dincolo de moarte;
Călăii vinovați cu viața să plătească.
Nici lacrimi nu-s, eroii să ni-i plângem,
Prin săli de tribunale alergăm,
Dosare prăfuite sunt neluate-n seamă,
Iar pe obraz mai arde o lacrimă de mamă...
Dar din acestea toate nimic nu învățăm.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre eroism, poezii despre învățătură sau poezii despre plâns

Am ținut cerul în palmă
Nu-mi venea să cred
un om împingea cerul mai sus
cu demnitate
și
cu o delicatețe totuși bărbătească
Nu vă supărați
că sunt așa de mare
Nu vreau să deranjez
pe nimeni
dar
vă pot pune pe masă
toate stelele
Se știe
printre nori mă simt acasă
Totuși totuși
Dragii mei
sufletul îmi rămâne aici cu voi
Deci
nu vă spun
nici măcar la revedere
Am fost Sunt și Voi fi
aici
în inimile voastre
care
bat
ca
o
lacrimă
în
pleoapa
închisă
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (3 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare, poezii despre inimă, poezii despre delicatețe, poezii despre bărbați sau poezii despre acasă

Lampa
o lampă stinsă
o ușă închisă
luna, un ciob azvârlit pe cer
în noaptea aceea de beție
trist surâs într-o lacrimă
mă sprijin pe coatele sufletului
tăcerea e goală și mută
văd prin crăpăturile vieții
o scânteie
dar ușa rămâne închisă
cărarea s-a stins în tăcere
doar amintiri încețoșate și seci
sunt un cuvânt în derivă
lovit de stânci, în ape tulburi, adânci
pe țărmul abrupt al unui gând
un biet vapor cu pânze rupte
visul a oftat sau a plâns
cine azi mai știe, cine...
timpul a trecut
o lampă stinsă
o ușă închisă
o viață ucisă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre stânci sau poezii despre noapte

Sunt adevăruri care nu sunt destinate tuturor oamenilor, nici tuturor timpurilor.
citat celebru din Voltaire
Adăugat de Liliana Stefan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în engleză.
Vezi mai multe citate despre adevăr sau citate de Voltaire despre adevăr
Mamă, înger de lumină
Când m-ai adus luminii, măicuța mea iubită
Din trupul tău durut, necopt încă de viață,
M-ai învelit în roua de floare îmbobocită
Ce caută-n zăpezi fărâme de speranță.
Și m-ai primit la tine ca pe o primăvară
Venită prea devreme, dar totuși mult dorită,
Erai copil ce poartă prin vremuri o povară
Din dragoste curată... cu viață-împărtășită.
Ca pe un fulg de nea mă legănai ușor
Și îți părea că ții în brațe universul,
În cântecul iubirii de somn izvorâtor
Eu cred măicuța mea c-ai presărat și versul.
În nopțile în care de boală mă vegheai,
Erai un rug aprins, un viu liturghier,
Din sufletul mâhnit tu mirul picurai
Și îmi spălai obrajii în lacrimă de înger.
Azi răscolind trăiri ce ar mai fi de spus?
Rămân în urmă toate... durerile și anii,
M-ai dăruit luminii și te iubesc nespus,
Sărut mâinile tale și sufletu-n litanii.
poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2014)
Adăugat de angelina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel
Mi-e dor de banca din Grădină,
De visul verde, ce s-a dus...
De ochii tăi plini de lumină
Și... poate de-un sărut în plus!
Mi-e dor de timpul ce s-a scurs
De tot ce-ar fi frumos să vină
Mi-e dor de banca din Grădină,
De visul verde, ce s-a dus...
Mi-e dor de chipul de regină
De toate câte nu s-au spus
De toți ce n-au avut vreo vină
Că mai adus atât de sus...
Mi-e dor de banca din Grădină!
rondel de Dumitru Râpanu (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi sau poezii despre monarhie

Acuarelă
În pădurea de cristal
Ca un alb decor de teatru,
Stau copacii vertical
(Trei plus douăzeci și patru).
Înger trist de abanos,
Înger mic
S-a trezit cu fața-n jos
Într-un cuib de borangic.
Un luceafăr ideal,
Verde i s-a prins pe gene,
Ca un fulg de papagal
Din păduri braziliene.
Iar căpșunii de pe jos
Îi trimit în nări mireazmă
De tămâie și aghiazmă,
Pruncului de abanos.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre teatru, poezii despre papagali, poezii despre idealuri, poezii despre copilărie sau poezii despre copaci

Lacrimă târzie
O literă nouă îmi picură-n sânge...
Sătul de minciună mi-e gândul. Ajunge!
Un drum către cer se deschide. Și plâng!
Mi-e viața și visul, azi, tristul amurg.
Mi-e gândul amară și casa pustie,
O lacrimă curge din suflet... Și mie
Mi-e dor de copii și nepoți bunăoară,
De pita făcută-n cuptor, ca la țară.
Mi-e dor de mușcate, de nucul bătrân...
Dar sunt prea departe de toate, acum!
Un câine mai latră. Și el este trist...
Oh, Doamne, alungă-mi durerea! Exist...
Sunt banca din poartă, sunt roasă de moli,
Mă tem de durere, de-a nopții ninsori...
Sunt singură, mamă, voi toți ați plecat.
Mă doare tăcerea din casă, din sat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini sau poezii despre sânge

Creație
Tu ai adus seninul
Eu soarele
Ziua a venit
Ca un meteorit
Am prins-o
Și am domesticit-o
Lăsând -o acolo
În avatarul năzuințelor
Iluminate ancestral
De tăceri.
Ai adus stelele
Am adus luna
Întunericul a venit
Ca un musafir nepoftit
L-am alungat în zadar
Apoi ne-am obișnuit
A ști că cineva
Ne veghează somnul.
Tu m-ai adus pe mine
Eu te-am adus pe tine
Ne-am descoperit
Unul pe celălalt.
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre somn sau poezii despre meteoriți

Viață
Ești ca fulgul de zăpadă
Care zboară prin văzduh
Și apoi cade în ogradă
Umectând al său pământ.
Ce ești viață-n astă lume
Doar un fulg rătăcitor.
De faci bine de faci rele
Totul este trecător.
Că tu om, cu zile puține,
Mai tot timpul supărat
Să știi, că nimic nu iei cu tine
Din ce-ai strâns ori câștigat.
După ce dispari vine uitarea
Fără ca tu să mai revii,
Ea aduce întristarea
Printre cei rămași și vii.
Porți cu tine moștenire
Al trecutului păcat
Nu ai drept de jeluire
Până nu ești judecat.
Și atunci balanța dreaptă
Hotărăște ce-ai făcut
Ea se înclină ori se îndreaptă
Și-ți arată al tău trecut.
poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre uitare sau poezii despre moștenire

Nu aduce anul...
Chiar șeful i-a adus la cunoștință
Că este pus pe liber, din oficiu,
Că a adus ghinion nu-i necuvință,
Mai grav, e c-a adus un prejudiciu.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre șefi, epigrame despre timp, epigrame despre pagubă sau epigrame despre ghinion