Se prăbuşeşte timpul

Eu te-am visat
În taină
Şi te-am iubit
La infinit
În lacrimi
Mi-ai rămas iubire
Un râu îşi poartă graţios
Albastra albie de lut
Mi-e plânsul
Doar un nod în gât
Mi-e frig
Şi mi-e pustiu în nopţi
Spre propriul eu
Tot sap adânc
Îmi proiectez
Lumina mea curgând
Să-şi facă leagăn sfânt
Şi-adânc culcuş în tine.
Cum pot să potolesc, iubire
O sete care nu e sete
O apă care nu e apă?
Se prăbuşeşte timpul
Prăpastia ne-ncapă
O zi de linişte n-avem
Nu vezi speranţele cum pier
Se-nfruntă zeii noştri-n cer.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec-descântec

Mi-e sete de stele şi lună,
Mi-e sete de mierea din strună,
Mi-e bine pe-a liniştii scară,
Mi-e ploaie, mi-e pace, mi-e ţară!

Mi-e sete de-albastru şi verde,
De codrul ce-n sine mă pierde,
Mi-e bine cu gândul spre mâine,
Mi-e cântec, mi-e ie, mi-e pâine!

Mi-e sete de frate şi soră,
Mi-e floare, mi-e holdă, mi-e horă,
Mi-e bine, când muguri m-aclamă,
Mi-e înger, mi-e rouă, mi-e mamă!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adânc mi-e sângele

şi-această sete de iubire
îmi toarnă plumb
în fiecare necuprins pe care-l strâng;

... resemnare, te-aşterni ca un sărut!
şi-adânc mi-e sângele
ce-l strig
neputinţei unui cuvânt.

! mi-e sete
ca de-un apocalips
mângâiat în aşteptare de tine...

poezie de Ana Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mi-e strigăt să te strig

Mi-e atîta dor de dor,
Şi-atâta sete de sete,
Să mă-mbăt cu gânduri bete,
Cât de moarte să nu mor...

Foame mi-i de sân flămând,
De-al tău trup prea întrupat,
De gându-ţi îngândurat
Şi de statu-n poartă stând!

Înciudat eu sunt de ciudă
Şi de ziuă prea-nziuat,
De spaimă-s înspăimântat
Şi trudit de-atâta trudă...

Într-o noapte înnoptate-aş,
Prin parfumu-ţi parfumat,
Şi jur, cum n-am mai jurat,
Că te sărut, săruta-te-aş...

Mi-e de tine cald de frig
De fiori prea-nfiorat,
Mi-e atâta pat de... pat
Şi mi-e strigăt să te strig!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sete

Mi-e sete de tuş...
Stăpână poezie
Violet..
Spuneţi-mi ce să fac
Să postesc
Sau să-l torn in gura filei
Mi-e sete...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor...

Mi-e dor...
Mi-e dor de tot ce ar fi putut să fie
Mi-e dor de viaţă, ca de bucurie.
Mi-e dor de tine, vis neîmplinit
Mi-e dor de clipa fără de sfârşit.

Mi-e dor de vise care-s împlinite
Mi-e dor de taine nedescoperite.
Mi-e dor de tot ce e frumos pe lume
Mi-e dor de mine şi mi-e dor de... Tine.

Putea să fie, dar păcat, n-a fost
Acum, când îmi doream mai mult un rost
Unde am greşit şi ce-am cerut eu oare?!
Lasă-mi măcar speranţă-n inima ce doare.

Rămâne doar o amintire dragă
E trist, dar pentru o viaţă-ntreagă...
Iubire veşnică de tu vei dărui,
Dragoste nemărginită vei găsi.

poezie de Mariana Simionescu (10 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mor

Mi-e frig. N-ar trebui să-mi fie. E primăvara peste tot,
Dar nu şi-n mine. Eu nu pot
Să uit că mi-ai cerut să plec. Am îngheţat şi sângele mi-e albastru,
Nu mai curge. Un dezastru.

Stă-n loc. De piatră-i carnea de pe mine şi inima a amorţit.
De ce să plec? Că te-am iubit?
Oricum o fac şi aşa plecată. Şi chiar de inima mi-e moartă
Tot stau plângând, pe lângă poartă.

Că poate treci şi te opreşti şi-mi spui că ai glumit sau nu mai ştiu.
Mi-e sufletul mai mult decât pustiu.
Ce viaţă am acum când tu nu eşti. E seacă, fără aer şi cu dor.
Cred c-o să plec de tot. Să mor.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-mi e să mai ning...

Mi-e toamnă, mi-e vis,
mi-e cântec şi ploi.
Mi-e albastru de-abis
Dureros de noi doi.

Îmi este ninsoare şi-mi este descânt.
Îmi este durere şi-mi este furtună.
Îmi este plecare şi-mi este şi vânt…
Şi alb... si nesomn, şi mi-e lună.

Şi mi-este departe de tine şi frig.
Şi mi-e amurg şi pustiu.
Şi mi-e curcubeu şi-mi e să mai ning.
Şi mi-e, unde eşti, să mai ştiu.

Şi sete îmi este şi iar îmi e dor,
mi-e rană de cântec în gând.
Şi-mi este şi spaimă... şi-mi este şi... nor
de ploi prea albastre plângând

poezie de Lelia Mossora (11 iunie 2003)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sete

Tânjesc pe-ndelete.
Mi-e foame, mi-e sete,
Dar n-aş putea, poate să-i spui
Orişicui
Ce hrană
Mă poate nutri şi ce mână.
Am pâine, merinde şi vin,
Pătulul mi-e plin.
Am poame-n livadă
Lăsate să cadă
Din pomi, din belşug,
Cirezile mug
De ugerii grei:
Mulgi câte ciubere şi doniţe vrei.
Nici vechea prisacă
Nu-mi este săracă.
Şi am în cămară
Şi miere amară.
Pe lângă bucate,
Mi-e silă de toate.
De rău şi de bine...
Mi-e foame şi sete de tine.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi numai dor...

Şi sunt momente când te aştept să-mi vii,
Clipe de speranţă, când simt un dor aprins...
Când şi ţie îţi este dor să-mi fii,
Când dorul ne pătrunde, şi-ncet ne-a învins!

Şi sunt clipe în care, adânc îmi amintesc,
Cum mă iubeai cu sete... cum mă priveai zâmbind...
Şi mă gândesc la tine... poate mă amăgesc,
Că şi tu simţi un dor... despre noi, iubind...

Ştii? Te-am iubit mai presus de mine...
Regret că n-ai ştiut a preţui!!
Inima mi-e toată de sentimente pline,
Şi te iubesc iubire! Exist pentru-a iubi!...

La ceas târziu de noapte, mă trezesc cu tine...
Mi-e plină amintirea şi mintea mea te cheamă,
Iubeşte-mă iubire, căci ştii atât de bine
Să mă iubeşti aprins, fără nicio teamă!

Mi-e dor atât tare, încât lacrimi apar,
Simt pentru tine, o dragoste nebună...!
Şi mă gândesc la noi... şi zorile apar,
Şi mă consum iubire! Mi-e dor până la lună...!

Iubirea mea frumoasă! Nicicând nu vei mai fi,
Aşa iubit de nimeni... cum eu iubesc mocnit...
Că vreau să te întorci... asta vreau să ştii,
Să mă iubeşti pierdut... să fii împlinit!

Şi numai dor...
Şi mă trezesc... dorind să înţeleg...
De ce nu mergem oare mai departe...?
Şi fir cu fir, confuză eu aleg,
Să descifrez povestea, parte cu parte...
Şi numai dor...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor!

Mi-e dor de casa în care am lăsat
Copilăria, ce mult m-a fermecat,
Cu jocuri minunate şi împliniri
Acum, le simt departe, biete amintiri...

Mi-e dor de seara ce-n taină ascundea
Fără cuvinte; noi doi şi dragostea
Mi-e dor s-ascult în şoaptă, la infinit
Un cântec ce-altă dată, mi l-ai dăruit.

Mi-e dor o clipă să mai apar hoinar,
C-o minge-n mână şi nuci în buzunar
Să mă aştepţi în poartă, iar eu să-ţi spun,
In mare grabă, ce timbre mai adun.

Mi-e dor de tine, mi-e atât de dor
Şi-aş vrea ca timpul să-l întorc din zbor!
Mi-e dor de seara cu tei înfloriţi,
Mi-e dor de seara primelor dorinţi.

poezie de Stefan Băiatu (22 aprilie 2002)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti nădejdea...

Eşti nădejdea sufletului meu
Te-am purtat în lacrimile mele,
Te-am purtat în dragoste mereu
Palmele Te-au legănat pe ele.
Te-am dorit şi Te-am iubit nespus,
Te-am iubit dincolo de cuvinte,
Sufletul ´nainte Ţi l-am pus
Să-l îmbraci tot cu podoabe sfinte.

Te-am iubit şi m-ai iubit şi Tu,
Te-am iubit adânc în veşnicie,
Nu-mi vei spune niciodată nu,
Viaţa Ta e-n mine şi-o sa fie.

În genunchi vin înaintea Ta
Faţa mi-am ascuns-o că mi-e frică
Şi de vezi c-am împietrit aşa
Vino, Doamne, Tu şi mă ridică.

Pune-Ţi mâna, Doamne Dumnezeu,
Lacrimile s-au uscat sub pleoape-
Pentru Tine-i astăzi plânsul meu,
Pentru mine ţine-mă aproape.

Ce iubire, Doamne, mă-nfior,
Ce iubire-ai dat să cresc spre Tine,
Vino, Doamne, că de-atâta dor
Mi-a-nfrunzit şi cântecul în mine.

Vino, Doamne, că de când Te-aştept
Mi-a-nflorit cuvântul în grădină,
Vino, Doamne, strânge-mă la piept
Şi-am să-Ţi fiu lumină din Lumină....

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sete

Mi-e sete de privirea ta.
Aş vrea să-ti sorb fiecare strălucire
A ochilor tăi plini de iubire
Şi să-ţi adun lacrimile de mâhnire.

Aş aduna lacrimile tale,
Le-aş amesteca cu ale mele
Şi aş face un elixir, pe care dacă îl bei,
Zâmbeşti din senin, fără temei.

Apoi, aş lua zâmbetul tău,
L-aş amesteca cu al meu,
Şi te-aş lua de mână să zburăm până la stele,
Să uităm de rele.

Mi-e sete şi tu eşti departe,
Am să beau gândurile tale toate
Şi am să scriu versuri inspirate,
Pentru suflete însetate.

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorurile mele

Mi-e dor de tine, mare infinită,
Mi-e dor de cerul prins de seară-n valuri,
Mi-e dor de-mbrăţişarea ghemuită
În firul de nisip, pierdut în maluri.

Când soarele apune în cristaluri
Din verile toride ale vieţii,
Mi-e dor de stropii prinşi în piedestaluri
Şi de mireasma dulce a fâneţii.

Când clipele aleargă-n răsărituri
Şi pier în noapte duse de furtună,
Mi-e dor de mine şi pun zilei nituri,
Să-mi poarte ruga sfântă-n vremea bună.

Mi-e dor de tine, marea mea iubire,
Mi-e dor de firul ierbii după ploi,
Mi-e dor de glasul stins în fericire,
De vremurile-apuse dintre noi.

Mi-e dor de tine, marea mea albastră,
Mi-e dor de vara vieţii din privire,
Mi-e dor de tot ce-a fost în calea noastră,
Mi-e încă dor de-o clipă de iubire...

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sete...

Mi-e sete de viaţă,
de la alfa la omega
versurile, anii şi ritmul cardiac
se întretaie spinos,
de la Ana la Caiafa.

Mi-e sete de somn
şi vise
cu pescăruşi rătăciţi
şi Tatiane şi Clarice.
De Crăciun vom avea zăpadă
şi vom dormi
ca nişte îngeri abia bătătoriţi
în neaua moale
de decembrie.

Demult nu a mai fost
o iarnă blândă
în sufletul meu.

Mi-e sete de frunze
şi zile cu soare,
mi-e sete de copii
şi versuri şi proză.
Am desenat infinitul
cu creionul pe foaie,
cu gândul pe marginea universului,
într-un singur sens,
de la omega la alfa,
dar nu şi invers,
de la Caiafa la Ana,
dar şi înapoi.

A căzut cortina
peste clinchet de zurgălăi
în rănile din palmă.

Mi-e sete de mine,
de ceea ce am fost odată
şi ceea ce am să fiu,
când această sete deşertică
nu îmi va descătuşa
eviscerele.

poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Ioana Dinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău

Trupul tău, a dor miroase,
Sau a ploaie-n asfinţit,
A cireşe mari, pietroase
Şi a lacrimi care mint.

Doua pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse-n palmele sfinţite
De parfumul... unei muze.

Şi mi-e bine... şi mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.

Şi mi-e foame de iubire,
Dulce, pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subţire
Ce se coace-n aşternut.

Trupul tău, miroase-a mure,
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Şi-n adânc... să îţi coboare

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău

Trupul tău a dor miroase
Sau a ploaie-n asfinţit,
A cireşe mari, pietroase,
Şi a lacrimi care mint.

Două pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse -n palmele sfinţite
De parfumul... unei muze.

Şi mi-e bine şi mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.

Şi mi-e foame de iubire,
Dulce pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subţire,
Ce se coace -n aşternut.

Trupul tău miroase-a mure
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Şi-n adânc să îţi coboare

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ardei acrit

Privesc un răsărit,
Mi-e dor de tine,
Ascult un ciripit,
Mi-e dor de tine,
Gândesc la infinit,
Mi-e dor de tine,
Visez la ce-am iubit,
Mi-e dor de tine,
Miros un crin pălit,
Mi-e dor de tine,
Gust un ardei acrit,
Mi-e dor de tine!

poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-e sete de cuvintele tale
Mi-e sete de izvor.....
Aş vrea să te urmez în cale,
Fără trecut, doar viitor!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e ceva

Mi-e ceva între sete şi dor,
Simt c-aş vrea să trăiesc şi să mor,
Mi-e ceva între foame şi frig,
Să şoptesc îmi doresc şi să strig.

Amalgam de trăiri am în gând,
Mă trezesc ba râzând, ba plângând,
Mi-e ceva între tine şi tot;
Sunt chiar eu. Pot să spun: Nu mai pot!

poezie de Marius Robu (26 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm, I (de sinceritate)

Doamne, mi-e greu
Să-mpart totul cu mine,
Să-mpart totul doar cu mine
Când ştiu că totul Ţie-Ţi aparţine!

Mi-e greu să spun
Că toate-n mine se descompun
Când margini lăuntrice de lume
Ard în surpări de suflet şi de nume!

Mi-e greu să rabd
Puterea culorilor în miez de alb,
Roua iubirii-n orişice lacrimă care
Nu mai are sete de lumină şi de desfătare!

Mi-e greu să-mi ţin toate rănile-n mine
Şi să Te numesc de-a pururi doar Iubire;
Mi-e greu să mă aud în Tine mereu sângerând
Să-Ţi spun că eu sunt... "Sunt oare, cel ce Sunt!"

Doamne, Doamne mi-e greu
Să-Ţi mai îngenunchiez în cale
Ai avut cum mine iubire multă şi iertare
Şi azi mai ai răbdare, mai ai multă şi dulce răbdare...

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!