Acostând la crepuscul în districtul Yuyi
Strângând velele lângă orașul Huai,
Folosesc drept port un golfuleț
Unde briza abia trezită urmărește cu biciul valurile.
Soarele scapătă spre apus, alunecând în amurg.
Oamenii se-întorc acasă. Lumina se stinge pe vârful muntelui.
Gâștele sălbatice se lasă-n zbor pe o insulă cu buruieni albe.
... La miezul nopții mă gândesc la poarta unui oraș din nord
Și ascult cum un clopot bate-între mine și moarte.
poezie de Wei Yingwu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre oraș
- poezii despre lumină
- poezii despre noapte
- poezii despre munți
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre insule
- poezii despre gâște
- poezii despre briză
Citate similare
Spune-mi o poveste
A
Demult, în Kentucky, copil, m-am oprit s-aud
Pe drumul prăfuit, în amurg, stolul cel mare
De gâște sălbatice alunecând spre nord.
Nu le vedeam, nu răsărise luna,
Iar lumina stelelor era puțină. Le auzeam și-atât.
Nu știu ce s-a petrecut în sufletul meu.
Era chiar înainte să înflorească socul,
De aceea, ele călătoreau spre nord.
Sunetul se-îndepărta spre nord.
B
Spune-mi o poveste.
În secolul acesta, în secunda aceasta, de obsesii,
Spune-mi o poveste.
Să fie o poveste despre depărtări, despre lumina stelelor.
Numele poveștii va fi Timpul,
Dar tu nu trebuie să-i rostești numele.
Spune-mi o poveste plină de farmec.
poezie de Robert Warren, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre sunet, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre secunde sau poezii despre copilărie
Spune-mi o poveste
A
Demult, în Kentucky, copil, m-am oprit s-aud
Pe drumul prăfuit, în amurg, stolul cel mare
De gâște sălbatice alunecând spre nord.
Nu le vedeam, nu răsărise luna,
Iar lumina stelelor era puțină. Le auzeam și-atât.
Nu știu ce s-a petrecut în sufletul meu.
Era chiar înainte să înflorească socul,
De aceea, ele călătoreau spre nord.
Sunetul se-îndepărta spre nord.
B
Spune-mi o poveste.
În secolul acesta, în secunda aceasta, de obsesii,
Spune-mi o poveste.
Să fie o poveste despre depărtări, despre lumina stelelor.
Numele poveștii va fi Timpul,
Dar tu nu trebuie să-i rostești numele.
Spune-mi o poveste de un farmec deosebit.
poezie de Robert Penn Warren, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea fără tine
Vântul ca un ghețar îmi îngheață inima fără tine
Am oprit ceasul la miezul nopții să te ascult
Macii se priveau în oglindă
Pășeam amândoi prin iarbă desculți
Alt orizont se scaldă
Privirea frunzelor verzi de mesteacăn
Tu treci ca o lumină prin mine
Și mâinile mi le aprinzi.
Vântul ca un ghețar îmi îngheață inima fără tine
Am oprit ceasul la miezul noptii să te ascult
Macii se priveau în oglindă
Și dimineața așează în glastra cu flori petalele albe
Răsăritul lângă apus
Mă trezesc și noaptea se întinde ca o pătură de zăpadă
Ce dor mi-e de tine și dimineața așează
În glastra cu flori petalele albe
Răsăritul lângă apus.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre verde, poezii despre mâini, poezii despre inimă sau poezii despre gheață
Luke Havergal
Du-te către poarta dinspre apus, Luke Havergal,
Unde brațele iederii, albe, flutură pe pereți batiste ca un sol,
Și așteptă-acolo-n amurg, vei primi vești curând.
Frunzele-ți vor șopti despre ea, iar unele duse de vânt,
Cuvinte-n zbor, te vor lovi, te vor arde ca un pârjol;
Dar, du-te, și dacă-asculți, ea te va chema încetișor.
Du-te către poarta dinspre apus, Luke Havergal
Luke Havergal.
Nu, nu există zori pe cerurile dinspre răsărit
Pentru a fisura noaptea din ochiul tău înnebunit;
Dar, unde beznele din vest se-adună rând pe rând,
Întunericul va pune capăt nopții în curând:
Cu fiecare frunză care zboară, Domnul ni se dăruie, ucis
Iar iadul nu se judecă în jumătăți de paradis.
Nu, nu există zori pe cerurile dinspre răsărit
Dinspre răsărit.
Am ieșit din mormânt să-ți spun ce ai de făcut,
Să-alung de pe fruntea ta acea flacără, acel sărut
Care strălucind în valuri de lumină și de fum
Te orbesc într-atât că nu mai vezi adevăratul drum.
Da, există-un singur drum spre locul unde-i ea,-n azururi,
Amar, dar unul pe care credința nu-l va pierde pururi.
Am ieșit din mormânt să-ți spun ce ai de făcut,
Ce ai de făcut.
Mai există poarta dinspre apus, Luke Havergal,
Cu frunze pe pereți albi precum batista unui sol,
Du-te, pentru că vântul le sfâșie zi de zi,
Nu-încerca să deslușești ghicitori lumești, orice ar fi
Nici să le urmărești căderea continuă-n gol;
Ci, du-te, și dacă mai crezi în ea, te va chema din nou.
Mai există poarta dinspre apus, Luke Havergal,
Luke Havergal.
poezie de Edwin Arlington Robinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre alb, poezii despre întuneric, poezii despre sărut, poezii despre religie sau poezii despre rai

Icoane sterse
Privesc de la fereastră, gânditor,
Cum soarele se lasă-n asfințit,
Deasupra lui chenarul unui nor
Cu aur și rubin pare tivit.
Albastrul cerului acolo-i șters;
Din nor bizare forme se desfac
Cum le-aș așterne-n ritmul unui vers!
Dar se topesc
Acum, parcă-i un drac,
În haină de argint înfășurat,
Stă drept și ține-n mână un stindard.
Acu-i un urs
dar iată
s-a schimbat
I-un popă pletele-ncâlcite-i ard.
O clipă-l văd cu brațele în sus,
Dar flacările lacome-l cuprind,
Un nor de praf se-nalță la apus,
Încet a nopții umbre se întind
În pacea asta sfântă din amurg
Ce trist lucesc a cerului făclii!
Iar clipele vieții mele curg
Din ce în ce mai reci și mai pustii.
poezie clasică de Alexandru Vlahuță
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre schimbare
- poezii despre ritm
- poezii despre poezie
* * *
M-am trezit în noapte
și nu știam unde sunt
prin camera înaltă de hotel
zburau țipând
gâște sălbatice
spre nord spre
nord.
poezie de Jaroslaw Iwaszkiewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime

A dispărut din vederea mea
Stau pe țărm. Aproape de mine, o navă
își întinde velele albe în briza proaspătă și pornește către
oceanul albastru. Este un obiect de mare frumusețe și vigoare.
O urmăresc cu privirea răbdător până când atârnă ca puf de păpădie
sau ca un norișor în locul unde marea și cerul se scufundă una în celălalt.
Atunci, cineva de lângă mine spune, " Iată, a dispărut."
Unde a dispărut?
A dispărut din vederea mea. Atât. Ea are catargul,
carena și verga la fel de mari ca înainte de a trece pe lângă mine.
La fel, este nu mai puțin capabilă de-a-și purta caricul spre portul de destinație.
Diminuarea mărimii ei este în mine nu în ea.
Și chiar în momentul în care cineva spune: " Iată, a dispărut,"
sunt alți ochi care îi urmăresc sosirea, și alte voci
sunt gata să strige voioase, " Uite-o, sosește!"
Iar asta înseamnă a muri...
poezie de Henry Van Dyke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre porturi, poezii despre ocean, poezii despre moarte, poezii despre frumusețe sau poezii despre albastru
CÂND SOARELE SE STINGE ÎN AMURG (Rubaiat)
Când soarele se stinge în amurg
Mă-mbie să mă urc pe calul murg,
Să trec înaripat spărgând văzduhul,
Ca pacea s-o implor la demiurg.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pace, citate despre cai, citate despre aripi sau citate despre Soare
Spune-mi o poveste
Demult, în Kentucky, copil, m-am oprit s-aud
Pe drumul prăfuit, în amurg, stolul cel mare
De gâște sălbatice alunecând spre sud.
poezie de Robert Penn Warren, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!

43
Babă-ta, când a murit tac-tu,
M-a întrebat de câți ani este,
Și i-am spus: 43.
- Ei, am visat la ursitoarele lui
Că eram peste Răculețu
C-o albie mare în cap.
Și-a trecut un cârd de gâște sălbatice,
Peste mine, la deal.
Tot în deal, la apus.
Și-am aplecat așa albia, să mă uit în sus.
Și-o femeie mi-a spus:
"Ei, nu te mai uita că sunt 43".
Gâștele alea sălbatice - anii lui.
Așa a fost ursit.
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, citate de Marin Sorescu despre visare, poezii despre trecut, citate de Marin Sorescu despre trecut, citate de Marin Sorescu despre timp, poezii despre tată, citate de Marin Sorescu despre tată, poezii despre femei sau citate de Marin Sorescu despre femei

Poarta
pășesc printre veacuri uitate
în mâini port a mea soartă
ruine în jur și pașii se scurg
tăcerea bate în poartă
gândul mă poartă
un zumzet se aude prin ani
mai latră un câine în poartă
se strecoară anotimpuri sub pașii rămași
ce vreme, ce soartă
să bat din poartă în poartă
trec ani trec spre soare apune
apune un gând pe strune de vânt
pășesc printre spini și gânduri mă înțeapă
închid în mine cuvinte
se strânge în palme țărâna
lumina se stinge în gol
plec spre apus și gândul mă poartă
din poartă în poartă
se aprind în copaci cuiburi
mai plânge o mierlă pe umerii sorții
se închide o ușă, se deschide o durere
mă cațăr pe ziduri pe picioare de humă
port pe buze surâsul uitat între pleoape
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre câini, poezii despre tăcere, poezii despre plâns sau poezii despre picioare

Cavalerul nopții
Tăcerea apei reflecta spre mine
mănunchi de raze rupte din apus
în lupta cu tenebrele marine
ce se doreau luminii mai presus.
Din valuri, încercau să prindă cerul
cu ultime-ncordări de străluciri
menite să le ducă-n caruselul
din lumea nesfârșitelor trăiri.
Era aproape hăul. Valuri sumbre
veneau să-ncheie crâncenul război,
strângând lumina lor în mâini de umbre
pornite din adânc de inimi sloi.
Un strigăt și un zbor tăcut, de noapte,
picaj ca în furtuna unui gând
ce se înclină-n fața unor șoapte
pornite din speranțe-agonizând...
Din valuri, marea-și pierde giuvaerul,
iar umbre din războiul nemilos
privesc lumini ce pot s-atingă cerul
din pene strălucind, de albatros.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război sau poezii despre prăpăstii

Cad fulgi ca într-un vis...
Dincolo de fereastra toamnei
cad fulgi ca într-un vis
iar soarele se pierde printre nori,
ca un visător ce trece,
prin oglinzile timpului
steluțe albe
se aștern peste pământul umed
vântul cu atingerea sa rece și ușoară
privește spre mine din neant
ridicând brațele spre cer
poartă parfumul dimineții
pictând razele soarelui
pe pragul zilei
rătăcesc visele iernii
cu delicatețea sa magică
și îmbrățișarea calmă
în lumina lunii se aprinde depărtarea
sub întunericul senin al nopții
din marginea pădurii
se aude glasul cristalin al unui cerb
cu ochii pătrunzători și luminoși
de o frumusețe neobișnuită
ecoul răsună ca un clopot al iubirii
pe cărare zăpada se așterne
ca un covor alb și nou.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre toamnă, poezii despre păduri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Crăciun pe mare (extras-adaptare)
Toată ziua-am luptat cu valurile-între Capul Nord și Capul Sud
Și-am tras de velele-înghețate luptând cu vântul înfrigurat și ud.
În ziua rece ca o iubire lipsă,-n dureri amarnice și groază, departe de fiord
Am înfruntat stihia navigând în volte spre nord și sud, spre sud și nord.
Aș fi vrut să fim acasă, florile dalbe,
La Scorrybreck, în locul unde-s vite bălțate, cu picioare albe,
Să fiu de toți ai mei din casă binecuvântat.
Ne-am ținut departe de Capul Sud, unde scrâșneau balaurii din ape,
Dar cu fiecare voltă Capul Nord venea tot mai aproape.
Dincolo de pulberea salină se vedeau stâncile, casele și-ogorul gras,
Și paznicul de far în curtea lui, cu ochelari pe nas.
Aș fi vrut să fim acasă, florile dalbe, florile dalbe...
poezie de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre iubire, poezii despre groază, poezii despre flori, poezii despre durere sau poezii despre acasă
Clopot de toamnă
nu știu dacă-i rău sau e bine că sunt
un amurg scufundat cu fruntea-n pământ
să mai pot simți din miezul țărânii
gustul curat al ierbii și al pâinii
poate sunt o umbră-n apus de copac
când frunzele-n bufnițe se mai prefac
și sângeră-n pene prea sus fâlfâind
un clopot de toamnă în păsări vuind
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre pâine, poezii despre curățenie, poezii despre copaci sau poezii despre bufnițe

* * *
Valurile se împreunează undeva
în adâncurile mării...
E-atâta pace acolo în lumina răsăritului...
revărsându-se apoi peste tine, femeie...
Peste sufletul tău...
Între țărmurile ființei tale...
asemănătoare unui tumult..
unui abur greu
care-ți gonește plânsurile fierbinți
Cu frigul singurătății...
Pustie ești tu femeie, pustie ca un clopot...
pe dinăuntru umplută cu cântece care niciodată
nu se înalță destul...
Te veghează soarele și norii
în jurul tău crește depărtarea...
Te urmărește taina adâncurile... pe care o îngropi
iar și iar...
într-o zi aidoma celorlalte...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre pace, poezii despre nori, poezii despre muzică sau poezii despre creștere
O scrisoare către cenzorul Han
Sunt trist. Gândurile mele sunt în Youzhou.
M-aș grăbi într-acolo dar sunt bolnav la pat.
... Dincolo de apele toamnei aș fi fost întâmpinat de Splendoare.
O, să-mi spăl picioarele în lacul Dongting și să văd la marginile lui
Gâștele sălbatice în zbor înalt, soarele și luna mai palide ca ieri,
Arțarii verzi înroșindu-se sub cerul înghețat,
Îngerii călătorind spre Capitala Cerului, lângă Steaua Polară,
Călări pe păsări pheonix sau pe unicorni,
Cu flamuri de hibiscus strabătând melodice neguri delicate,
Umbrele lor dansând cu capul în jos pe fluviile din sud
Până când Regina Stelelor, amețită de nectar,
Va uita, de o parte și de cealaltă, oamenii înaripați lângă ea.
... De la Vrăjitorul Pinului Roșu au venit la mine aceste cuvinte:
Că pe lângă vechiul discipol, are acum unul nou,
Unul care, fost consilier al Împăratului Liu în capitală,
În ciuda marilor lui succese, nu putea fi fericit niciodată.
... De unde vin vremurile bune și vremurile de răstriște în țară?
Poate fi carnea mai înmiresmată decât fructele pădurii?
Sufăr că el rătăcește acum departe, la miazăzi.
Fie ca steaua vieții lungi să-l binecuvânteze!
... O, puritate, cum aș dori să te adun de dincolo de apele toamnei
Și să te ofer în dar Curții Imperiale de Jad.
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre unicorni sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
O viață de marinar
Oh, lucruri scumpe, de fală, marinarul n-are
Doar un cufăraș de lemn și-un costum ars de sare.
Dar, oricât de modest în ochii celorlalți apare,
Pe Dumnezeul cel viu, a lui e-ntreaga mare!
Distanța care crește-n urmă și care-n față scade,
Și inima de-a fi acasă pe valurile albe și nomade
Pe nava care lasă-n pupa o volbură de ape-n spume,
Prin zile toride și furtuni sălbatice, nebune.
Oh, un marinar nu are prea multe de iubit
Dar are deasupra, albastru, tot cerul infinit
Și talazuri în jur argintii cum e cobaltul
Hălăduind, în tunet, de la un țărm la altul.
Așa că-nmormântați-mă,-n ora morții mele,
Acolo unde cliperele înalță albe vele;
Lasați trupului meu, atunci rece, încântarea
De-a dormi-n singura casă pe care-a avut-o marea!
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină, poezii despre zile, poezii despre ochi, poezii despre modestie sau poezii despre lemn
Un poem pentru un eremit taoist
S-a făcut frig astăzi în birou;
Deodată mă gândesc la prietenul meu de la munte,
Strângând în vale lemne pentru foc
Sau fierbând pietre albe pentru cartofi, acolo în cabana lui...
Aș dori să-i fi putut duce o cupă cu vin
Pentru a-l mai înveseli în furtuna serii;
Dar frunzele căzute s-au așternut covor pe creastă,
Cum aș putea eu vreodată să-i mai găsesc urmele?
poezie de Wei Yingwu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre seară, poezii despre prietenie, poezii despre prezent sau poezii despre dorințe

Vino la mine
Eu sunt Iubitul tău,
vino lângă mine,
Voi deschide poarta
pentru iubirea ta!
Vino, așează-te lângă mine,
vom fi vecini cu stelele!
Te ascunzi de atât de mult timp,
scufundându-te neîncetat
în marea Iubirii mele!
Chiar și așa ai fost neîncetat
legată de mine,
Fie ascunsă, fie revelată,
în lumea cunoscută
și în cea nemanifestată.
Eu sunt însăși viața!
Ai fost o prizonieră a unui mic lac,
eu sunt oceanul
și valurile sale tumultoase.
Vino, contopește-te cu mine!
Părăsește această lume a ignoranței,
Fii cu mine!
Voi deschide poarta
pentru Iubirea ta!
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Rumi despre iubire, citate de Rumi despre viață, poezii despre vecini, citate de Rumi despre timp, citate de Rumi despre ocean sau poezii despre ignoranță