Sperietoare -
pământul se-mbracă
în verdele grâu.

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj de primăvară

Un tablou al primăverii
Este-acum întreg pământul.
Anotimpul reînvierii
Îşi spune din nou cuvântul.

Am văzut cum respiră pământul
În primăvara care-a început.
Am văzut cum mângâie vântul
Tot ce-n natură a renăscut.

Am văzut cum se-mbracă pământul
Cu haină în verde culoare.
Am văzut cum se-acoperă câmpul
Cu grâu semănat pe ogoare.

Am văzut ciocârlia cum lasă pământul
Şi-n zbor se avântă spre soare.
Aud cucul că-şi strigă cuvântul,
Undeva, departe, în zare.

Am văzut oameni cum lucră pământul,
Cum vitele-i ajută la muncă.
Îmi place că viaţa-şi sporeşte avântul
În satul din vale şi-n luncă.

Am văzut cum primăvara, pământul,
De povara iernii îşi scutură amarul.
Aud cum îşi potriveşte iar cântul,
La hora din sat lăutarul.

Înregul tablou pictat de primăvară
Pe şevaletul întins al naturii,
Aduce lumină, pentru a câta oară,
În verdele crud al pădurii.

poezie de Dumitru Delcă (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pojar

Pojar sub verdele de jad...
Desupra ploi de stele ard
Şi din adâncuri de vulcan,
Prohod de vise şi de ani.

Din veri de vis m-am înălţat
De vară, spre a fi bogat
Şi-n rod de ploaie renăscut
Revin cuvânt pe-acest pământ.

Sunt spic de grâu ori trandafir,
Mi-e plânsul cânt şi vals sublim
În zâmbete m-am întrupat,
Sunt vară cu adevărat.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

lalele şi maci –
un spic de grâu răsărit
la capăt de drum

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

macii în lanuri –
pe pământul fierbinte
grâul în flăcări

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

câinele sapă
greu în pământul uscat –
caută osul

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Volbură Poiană Năsturaş, autorul volumului de poezii "Grâu bun"

Bocesc femeile la râu,...
Tot răsfoind volumul "Grâu"...
Bocesc şi-ntr-una aşa spun:
O fi el grâu, dar nu-i grâu bun.

epigramă de Dion Mardan din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împrumutând senzualitatea nisipului umed în care îmi afundam tălpile cu dăruire celestă, lăsam şuvite de apă trădătoare să alinte pământul uscat de secetă, de dincolo de râu, ca pe o ofrandă adusă luminii şi verii...

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spic de grâu

(Cameliei Rogojinaru)

Spic de grâu cu bobul mare,
Să vedeţi ce întâmplare!
Mi-am dorit să am băiat,
Dumnezeu fată mi-a dat –
Floare de mărgăritar.

Şi din râuri de pe ie,
Mi-a dat lacrimă şi mie,
Lacrimă de mulţumire
Pentru marea fericire –
Floare de mărgăritar.

Şi-am plesnit în zări cu biciul,
De pe fotă-am luat arniciul...
L-am pus foc, să ardă-n stele,
Semn al mulţumirii mele –
Floare de mărgăritar.

Şi-n oglindă de izvor,
Fata mea de ajutor,
Ţese haină de lumină
Pentru-a mamei rădăcină –
Floare de mărgăritar.

Câte-n viaţă s-au ivit,
Fata sprijin a venit
Doamne, Tu mi-ai dat în dar
Al iubirilor altar –
Floare de mărgăritar.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haina lui

de sperietoare era peticită pe alocuri
sau cusută cu aţă albă, şi cam murdară.
a schimbat-o cu haina lui de cioclu.
muritorii se chiorau la ea şi fiecare
îşi dorea o astfel de haină. în haina asta
moartea îţi dădea pace. haina lui
de sperietoare a ajuns la un magazin
second-hand, unde cărările se împleticesc.

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistei Rodica Nicoleta Ion

De este vară cu Rodica Ttot,
Să spun ceva de rău, precis nu pot,
Iar aliate în acelasi job
Pe mine, sigur, mă vor face... zob!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viziunea mea, cerul şi pământul se ascunseseră atât de departe că nu le mai puteam simţi nici căldura şi nici pulsul de suflete ce le popula într-un joc nesfârşit. Mi-aş fi dorit în clipa aceea să dilat strălucirea imaginii, apoi s-o pliez în evantaiul de gene şi s-o păstrez pentru eternitate.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carul cu grâu

Un car mărunt, cu grâu, ce trece
peste pământu'ntins şi rece

un car cu grâu ce se înclină
sub greutatea-i de lumină

un car cu grâu ce se apleacă
oftând încet şi vrând să treacă
printre chesoane, printre şire
de leşuri, printre cimitire –

şi trece, luminând cu spice
ucisul cer străpuns de-alice

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub tricolor

Sub tricolor, a-nmugurit iubirea
De neam, de ţară, de pământ, de sat
Se-mbracă iar, ca în răstimpuri ia,
Se-ntorc români de unde au plecat.

Un zvon de primăvară şi de pace,
Aleargă liber pe câmpii de dor,
Modificăm prezentul... Nu încalce
Nici un străin iubirea de popor!

Biserica-şi deschide poarta iară,
Speranţa-n noi din nou a-nmugurit,
În cumpăna fântânii, mulţi aflară
O glăsuire fără de sfârşit

Ce le vorbeşte de strămoşi şi pâine,
De dor de ţară, de părinţi, de prunci...
Veţi fii şi voi copii, părinţi, ca mâine!
Aici străbunii au trudit pe brânci.

Aici izvorul adăpat cu sânge
Ascunde şi istorii şi străbuni,
Aici ne bate inima şi plânge
Lacrimi străbune - inimi de români.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi toate-s numai toamnă

se-mbracă iarăşi toamna-n rugăciune
şi totu-i tot mai trist si neinteles
e totu-n moarte si-n ziua ce apune
e-atat mister si totu-mi pare sters.

fosnesc in urma frunzele uitate
copaci-s tot mai goi in agonii
se risipesc si razele in ape
si chipul tau din amintiri.

se rup fasii din dimineti noroase
si ochii trecatorilor sunt imbrumati
nici salcia nu-i altfel doar marile-s spumoase
si zarea e-n rugina, n-ai ochii unde sa-i imparti.

se-aud oftand in ciuturi graiuri blande
prin ceruri toti astrii se nuntesc
din neguri se avanta razele zalude
si toate-s numai toamna in raiul pamantesc.

si-ncet se stinge rosul peste toate
si verdele apune linistit curgand
raman in rugaciune ramuri despuiate
si apele in cantec rece sfant.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea la faţă

Natura se schimbă la faţă,
Îşi pierde din verdele crud,
Pluteşte o urmă de ceaţă
Urnită de vântul zălud.

Struguri grei pe-araci se cocoaţă,
Cocorii privesc înspre sud,
Natura se schimbă la faţă,
Îşi pierde din verdele crud.

Pământul e reavăn şi ud,
Scârţâieli de greieri se-aud,
O floare de câmp se răsfaţă
În iz de uscată fâneaţă,
Natura se schimbă la faţă.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre obiceiuri...

Sora Sfântului Ilie este furioasă...
Oare de ce?!
Poate că fratele său
A uitat să o invite la petrecere.
Sau poate că este furioasă
Pe furnicile cu înfăţişare de oameni.
Biciuieşte cu fulgere pământul...
Cu foc şi apă omenirea adapă.
O vară capricioasă
Din care nu putem înţelege
Şi nici deosebi
Vântul de şoapte,
Tăcerea de vuiet
Şi noaptea de zi...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua iubirii

E ziua iubirii şi pace
Se-aşează în suflete azi,
Lucesc insipide catarge...
Pământul de cetini de brazi...

Şi dorm pe-aşternutul de stele,
Săruturi de taină şi vis,
Arcaşul iubirilor mele
Cu fluturi de jar m-a atins.

Mi-e inima ta mai aproape,
Aproape ţi-e inima mea,
Nu-i nimeni iubirea să-mi soarbe,
Cât noi împreună vom sta.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

drumeţ

ţara celor din urmă idealuri
au rămas acasă
prispa,
ciutura,
sperietoarea de ciori.
Câmp cât cuprinde privirea,
setea de tine, gheară de foc,
crăpături în pământul arid,
spicul de grâu mai creşte a pâine
cu ultime zvâcniri galbene.
Salcia plângătoare
primeşte soarele să moară
la margine de ape.
Roşu de pe urma zilei,
întuneric,
lumina se scurge din felinar,
insectele nopţii işi caută pereche,
luna, felie de măr,
îmi astâmpără dor,
foame,
sete,
mi-e dor de tine,
cu vise…

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâul copt

Grâul copt se adăposteşte
În pâinea din vatră
Şi în pământul frământat
De tălpile ţăranului-frate,
Din inima braţului-tată.
L-am pictat pe drapel,
Pentru a nu uita vreodată
Gustul dulce al pâinii.
Miroase a lut şi a linguri de lemn,
A icoane şi a credinţă...
Cerul se apleacă, rânduind lumina
După legi neştiute.
Vântul, cu dulci mângâieri,
Necuprinsul ascunde...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te îndemn

Să semeni sămânţă ce va rodi stele,
Să ari pământul
Ce hrăneşte cu duh şi cu adevăr,
Să porţi în pântecul sufletului
Toleranţa şi iubirea de semeni!
Să alungi nelinişte şi norii din preajmă!
Să te aliezi cu înţelepciunea
Şi cu lumina,
Născând prin pruncii tăi fericire!
Căci lor li se cuvinte ninsoarea de flori
Şi curcubeul de stele...
Al lor este altarul pe care au adormit îngerii...
Un frontispiciu al tăcerii
Şi al reveriei.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!