Umbră vinovată
E timp de umbră vinovată
e vremea gri, ca de nisip,
ceva stă pururea să cadă,
ceva își caută alt chip,
Statornicia plânge-n sine
în golul dintre amintiri,
vechi măreții: între ruine,
scuipați în moarte sfinți martiri.
Mă uit în jur: statornic, vântul,
doar el stăpân rămas în scaun,
actor de circ însuși cuvântul,
făcând figură de biet claun.
E timp de vreme vinovată,
e vreme gri, ca de nisip,
și-un murmur tremurând văzduhul,
de parcă-ar blestema Oedip,
azi spulberând zăpada albă,
iar mâine măcinând nisip...
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Moartea cuvintelor
Un chip de nisip
și mâini de nisip
și limba în gură mi-e tot de nisip
nu mai pot să spun nimic în apărarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
amintiri de nisip
și cineva care întoarce clepsidra.
Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greșit s-a transformat în nisip
și judecători de nisip
mă judecă
și mă condamnă la moarte
pe un eșafod de nisip.
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea de nisip
scrisă de poetul de nisip
care s-a îndrăgostit
de femeia
de nisip
era scrisă cu creionul
înțeleptului umbră
în fum
urmă de vis
pe nisipul uitat
sub tălpile ei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruine de nisip
[pentru Raluca]
încă aștept ca steaua ta să-mi bată în ferestre
pe-o plajă sfârtecată de corăbii și destine
să scot din călimările de-argint a nopții zestre
să mai refac castelul de nisip dintre ruine
am așteptat un rai și-un iad prin zările marine
și valuri reci s-au înspumat cu flori de cuarț pe creste
când albatroșii vin să se închine lângă tine
aștern pe-un țărm de suflet o iubire de poveste
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nisip de tei, pe alei
Ești frumoasă ca un tei în floare,
Peste care a plouat cu soare,
Presărându-ți aur peste chip
Și parfum în sutien și-n slip.
Îndemnând s-ajungi la timp la mare,
Pici, de frumusețe, pe nisip.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Castelul de nisip
Am construit un castel de nisip
timp infinit pentru fundament
cărămizi mici
mai mici
tot mai mici
una sub alta
era minunat castelul nostru de nisip
dar a venit un val
să începem iar acest joc estival
răspunde, vreau să știu
poezie de Garlonta Gabriela din Gabriela Gârlonța, Poezii/Poems,Editùra ADALEX,Sibiu,,2010
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva din mine caută ceva
Ceva din mine caută singurătatea, ceva caută oamenii.
Bine că am ce alege.
Ceva din mine caută lumina, ceva caută întunericul.
Bine că pot arde, bine că mă pot stinge.
Ceva din mine caută liniștea, ceva caută larma.
Bine că există cuvântul.
Ceva din mine caută moartea, ceva caută nemurirea.
Bine că există cerul.
Ceva din mine caută ceva din tine.
Bine că există iubirea.
Ceva din mine caută adevărul, ceva caută minciuna.
Bine că există cugetul.
Ceva din mine caută totul, ceva caută nimicul.
Bine că există ceva care caută ceva.
Ceva din mine caută suferința, ceva caută alinarea.
Bine că există lacrima.
Ceva din mine caută fericirea.
Bine că există speranța.
Ceva din mine caută agonia, ceva caută extazul.
Bine că mai pot să respir.
Ceva din mine îl caută pe Dumnezeu, ceva îl caută pe diavol.
Bine că am în cine să cred și de cine să mă lovesc.
Ceva din mine caută uitarea, ceva caută amintirea.
Bine că mai există visele.
Ceva din mine caută o secundă, ceva caută un minut,
Ceva caută o oră, ceva caută o zi, ceva caută o lună,
Ceva caută un an, ceva caută o viață,
Ceva caută mereu ceva.
poezie de Ionuț Caragea din Absența a ceea ce suntem (27 decembrie 2009)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pledoarie finala
Nu mai am lacrimi să plâng deznădejdea nopților
Ce mi-au biciuit trupul cu amintiri
Călcate in picioare de vreme.
Refuz să privesc înapoi
Spre mormane de vorbe stricate,
Mă declar vinovată...
Din simplul motiv
Că mi-e greață de pledoarii
Ce nu pot împinge la sinucidere orgoliul.
Renunț la mine
Și jur
Că n-am să mai fiu vreodată!
Îmi promit să uit
De toți și de toate,
Să mor dintre patimile sfertului meu de veac,
Să fumez azi ultima țigară
La ore târzii în noapte,
Gândindu-mă la toate stelele cerului meu!
Am să revin...
Alt fir de nisip în furtuna de suflete și priviri,
Am să exist pentru toți...
Dar pentru fiecare in parte.
poezie de Diana Mitrut
Adăugat de Maia Dulcescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ești doar un grăunte de nisip
Nu-ți mai duce degetul la tâmple
Lumea nu se termină cu noi
Tragedia oamenilor goi
Sacul suferințelor îl umple
Cei de jos o duc întruna prost
La mijloc, o masă de manevră
Istoria de mâine face febră
Pe cei de sus nu-i ia nimeni la rost!
N-ai să schimbi nimic cu nici un chip
Conflictele se sting numai în stradă
Prostituția se vinde la paradă
Tu ești doar un grăunte de nisip!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare bob de nisip
Timpul se rostogolește
pergamente de viață rotește
în vântul zilelor orele fărâmițează
memoria veșnică intră-n anafază
și pulbere de momente va fi,
nisip de clipe va jertfi
în clepsidra inimii.
Fiecare bob de nisip sărut,
să zboare îl las deși e cerut...
cu timplul mă-mpac căci este al meu...
acum da, mă simt un mic Ptolemeu.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfor(m)atorul
călcâiele se înfig în nisip
cu tocuri puternice rezervoare
de energie în albul
nisip se ivesc mici fântâni
cu adâncimea cuprinsă
între un metru și-un om
de curând înecat! oare nu
pe aici au trecut
razant pescărușii din Porto
rose către Isola d'Istria?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Castele de nisip
Chiar dacă la școală ai învățat,
Castele de nisip pe malul mării să nu-ți faci,
Dorința și curiozitatea de câte ori te-au îndemnat
Castel de nisip minunat să-ți faci!
Chiar pe malul mării ți l-ai înălțat
Și într-o excepție ai sperat,
Ca Luna la maree, de dragul castelului tău, să fi renunțat
Și castelul tău să-l fi cruțat!
Dar, oricâte speranțe în suflet ai avut,
Natura cuvântul legii și l-a spus
Și castelul de nisip, oricât de frumos
De maree a fost distrus!
Iar eu stau mirată și mă intreb:
Omul de ce tot încearcă
Pe malul mării castele de nisip să-și facă?
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze în decor...
Unde te duci toamnă?
Și de unde vii ca o cămașă a frunzelor?
Ce îmi acoperă sentimentele
Scriu pe rană cuvintele cu pielea șarpelui argintiu
Botezul miresei cu toamna se spală din maci
Memorii de șoim se ridică din somn
A trecut vântul, lovind o icoană
Cu aripi de fluturi sălbatica vreme
Spală-mă pe mâini cu nisip, toamna memoriei mele
Ascunde-te în trupul de pasăre în timp,
În vremea ce curge ca sângele cald ce scrie.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ginerele salvator
Se-neacă soacra! Zarvă mare!
Vreau s-o ajut în fel și chip.
I-arunc colacul de salvare...
(Umplut din vreme cu nisip!)
epigramă de Ion Ciobanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt vinovată
Sunt vinovată că privesc spre Cer
Și-n voia sorții rătăcesc prin lume
Povestea mea e plină de mister
Nimic din ce contează n-are nume..
Sunt vinovată că respir dureri
Și le transform în amintiri plăcute
Am strâns mănunchi cuvintele de ieri
Ca fericirea chipul să-mi inunde..
Sunt vinovată că nu știu să plâng
Când frica îmi scâncește în ureche
Nici șapte vieți, de-aș vrea, nu îmi ajung
Ca inimii să îi găsesc pereche..
Sunt vinovată că-n poeme-ating
Tot ce vibrează-acum în jurul meu
Să nu fii trist că nu am să te strig
Iubirea mea e însuși Dumnezeu!
22.02.2020
Focșani
Oana Adriana Alexandrescu
poezie de Oana Adriana Alexandrescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Blocată în timp
Am rămas blocată-n timp
Pe o plajă cu nisip.
Aș pleca cu un pirat,
Insă nu m-a observat
Si-apoi nu sunt o comoară
Scriu doar versuri intr-o doară
Poate trece un Ulise
Si mă vede din culise....
Să mă facă Primă Doamnă
La alegeri, când e toamnă.
Fantomatice chemări,
Vechi iluzii pe cărări,
Presărate cu umor,
Râd si eu că mult mi-e dor
De-o șuetă paravan...
Un prieten, un biban.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Valeriu Butulescu, autorul volumului de aforisme "Oaze de nisip"
N-am să te cânt în fel și chip,
Ci, dimpotrivă, eu te cert:
Atâtea "Oaze de nisip"
Și nicio vorbă în deșert!
madrigal de Mircea Ionescu-Quintus
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Abu Dhabi
Șoselele, șerpuite, suspendate
spre Abu Dhabi
sprijinite pe umăr de fir de nisip
alearga-n zările rupte
din culorile curcubeului.
Abu Dhabi este comoara arabă
în golful albastru al Emiratelor Arabe,
nisip, șosele, apă
toate duc în coroana arabă
sprijinită de brațul unui fir de nisip.
nisip și șosele pline
de plînsul sufletului cristal
In glasul nisipului răsună durerea
"dă-mi drumul omule, eu sunt liber
să zbor să inot, să construiesc...
și mai ales să vă energizez"
pe umărul firului de nisip
s-a construit Dubaiul și Abu Dhabi!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri sumbre
Mai întâi a plecat mama, către bunul Dumnezeu,
La puțin timp după aceea, a plecat și tatăl meu.
Tot ce au clădit în viață, copiilor au rămas,
Ce folos că-n dimineață, casa nu mai are glas.
A crescut iarba-n ogradă, via nu se mai cunoaște,
Casa e gata să cadă, fântâna-i plină de broaște.
Undeva, în fața casei, bradul mai veghează încă
Cum trec anii peste lume, cum curge râul prin luncă.
Într-un alt colț din grădină, frunzele din nuc căzute,
Dau pământului culoare, prin ogradă așternute.
S-au uscat pomii-n livadă, puțini din ei mai rodesc,
Iar uluca stă să cadă, stâlpii n-o mai sprijinesc.
Un decor plin de ruine, se așterne-n fața mea,
Printre ele, o găină, mai scormonește ceva.
...........................................
Unde sunteți MAMĂ, TATĂ, să vedeți cum ce-ați clădit
Din lemne, nisip și piatră, la pământ s-au năruit.
Peste ce-ați clădit cu trudă, dezastrul s-a așternut,
Viața cu noi este crudă, nu putem face mai mult.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Plaja
așteptării noastre e mai mult goală
copii și-au îngropat lopățelele
în nisip
s-au jucat dintotdeauna acolo
cu același nisip udat de mare
castelele au fost luate de val
în timp vor fi re
făcute iar
și iar
cât vor mai fi copii pe acest pământ
ei vor înălța castele cu lopățele
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul și eu
Clipa-i deschisă,
Dar el prea rebel,
Se vrea el stăpânul:
El și doar El!
Mă-ntorc să-mi văd locul
De altă dat,
Îl caut cu ochii,
Dar nu-i! A plecat!
Un altul ca mine,
Precum eram eu
Ori ca și tine,
Acum e și el!..
Și-acum ce-mi rămâne,
Încotro să apuc?!
Voi merge înainte:
Un nou început!
La drum caut rostul,
Înainte pășind,
Să înving vagabondul
Din mine, oricum!
Ah, timpule, timpule
Nevăzut ca oricând!
Mă ia, mă grăbește!
Ce timp nebun?!
Nu vrea să asculte
De mine! Doar El
Stăpân se simte!
Sunt eu mititel?
Și-mi caut iar locul,
Al meu, de altă dat'!..
El râde și-mi spune:
E ocupat!
Ce vreme străină,
Ce timp mișel?!
Eu sunt doar Omul,
Cine e el?
Ce vreme secundă
Și ce timp nebun?!
El știe de sine,
Iar eu urc în drum!
Nici nu mă întreabă:
Ce caut, ce-am vrut?!
E mândru de sine,
De necrezut!
Am vreme, mai spunem!
Acel timp grăbit
Mă învârte pe mine!..
Eu caut Un timp!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!