
Soartă imparțială
Doamne ce ghinion mișto
sunt român n-am încotro
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (30 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Război interior
Doamne
și
nu
mă pot
abține
În
fiecare
dimineață
Sunt
fericit
că-s
român
Și
nu
american
Sau
Doamne ferește
rus
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (15 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

România în carantină
Țara noastră-i zău cobai
dar planeta parcă-i iadul
c-am plecat ca ieri din rai
și-astăzi răul a-ntins vadul
Iar planeta parcă-i iadul
Doamne încotro s-o luăm
dăm de secu ori mosadul
între maimuță și om
Doamne încotro s-o luăm
c-am plecat ca ieri din rai
dar n-am coborât din pom
țara noastră nu-i cobai
Dar planeta parcă-i iadul
șterge de pe cer tot fardul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcală: Doamne, și câți poeți pe capul bietului român!
Tândală: Glumești, Păcală, eu n-am văzut niciunul.
Păcală: Păi, nu te-ai uitat unde trebuie!
replici din Brașovisme de Costel Zăgan (15 iulie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

E periculos, dar n-am încotro: trebuie să visez!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (15 iunie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Erezia de-a te naște român
Ca pe cea mai curată lacrimă
din Ochiul Universului
Dumnezeul geniului
m-a sorbit din popor
Și nu credeam
că
voi ajunge vreodată
să-i fiu
poetul deplin
Pururi tânăr
înfășurat în versuri
cobor
de pe
baricadele tăcerii
Iar unde-am ajuns
De la Dunăre la Tisa
România plâsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De ciocoi și strâmbătate
Vai de biet Român săracul
De ce Doamne nu-l ia dracul
Trage-n brazdă ca un bou
Schimbă-l Doamne și-l fă nou
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (14 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărac dar român
Păi a fi român e o meserie tare faină
eu mi-am dat pe ea chiar ultima haină
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (22 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt român: (mă) tratez cu Europa.
Costel Zăgan în Inventeme (7 mai 2021)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Crez
Sunt român dar mă tratez
monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (23 iulie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Maladia de a fi
Am văzut amintirile
cum se spală cu sângele meu pe mâini
și n-am nicio dovadă
că mai trăiesc
din brațele fericirii mi-am luat crucea
și dus am fost
cu viteza luminii locuiesc între cer și pământ
liberul arbitru îmi ferchezuiește destinul
totuși în fața proștilor îmi pun mănușile nostalgiei
iartă-i Doamne
că nu știu cine sunt
deși proști ca anul acesta ca anul trecut și ca de când sunt
n-am văzut niciodată
Doamne
când mă uit în oglindă
îmi vine să scot pistolul
poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (2014)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu iubesc, Doamne, nici cu mine n-am ce face!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, nici azi n-am putut opri motorul morții!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (26 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă mulțumesc!
Mulțumesc Dragoste că nu mă uiți
mulțumesc Doamne
Mulțumesc Prieteni că existați
mulțumesc Doamne
Muțumesc Iubito că ești așa de frumoasă
mulțumesc Doamne
Mulțumesc Poezie că-mi dai voie să-ți fiu mire
mulțumesc Doamne
Mulțumesc Dușmanilor că sunteți alături de mine
mulțumesc Doamne
În fine
muțumesc tuturor fetelor și femeilor
că fac suportabile viața și moartea
în egală măsură
mulțumesc Doamne
Mulțumesc lume și nelume
că sunteți de neînlocuit
mulțumesc Doamne
Azi și-ntotdeauna
Mulțumesc Doamne
ps
Mulțumesc și lui Costel Zăgan că-mi permite să-i folosesc numele
drept
pseudonimul meu cel de toate zilele
VĂ MULȚUMESC TUTUROR
celor văzuți și nevăzuți
de aici și de pretutindeni
Îți mulțumesc MULȚUMESC!
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (8 ianuarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Felicitări fără număr, onorabile Prezident, că tare mișto ai mai driblat poporul!
Costel Zăgan în Made Mister Cațavencu (MMC) (8 septembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nenea Iancu redivivus
N-am
dreptate
Un procuror
un avocat
un judecător
Și
bineînțeles
un polițai
Pun
la cale
Justiția nereperată
a
poporului român
Și
cum
spuneam
Adevărul trece
minciunile
rămân
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (2 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Știu că sunt ROMÂN. Dar când privesc în jur, nu-mi vine să renunț!
Costel Zăgan în Pupăza lui Creangă (27 octombrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Verde vertical
Visez
Și
când
mă
trezesc
Iar
sunt
fericit
că-s
român
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (20 septembrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Errare poeticum est
Tăcerea-i, Doamne, infinită?
Dar inima îmi dă în foc
Și limba frige ca o plită:
N-am să mă potolesc, însă, deloc!
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (30 august 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce te-ai născut, nu mai ai încotro.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (10 august 2011)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu are încotro, poezia e chiar realitatea!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un urlet este viața
(viața... file de poveste)
când te naști ești bătut și urli
îți treci timpul plângând de ciudă, urlând de durere
și întrebându-te: la ce bun Doamne?
dar răspunsul nu îl capeți decât târziu
mult prea târziu ca să mai aibă rost
dar totuși îl primești, e ultimul lucru primit
încotro Doamne? încotro
de ce ne lași să urlăm la tine cu disperare
când ne-ai putea lua la sănu-ți dulce
ce altceva sunt vorbele când nu ai cui să le spui
decât un urlet prelung, poticnit,
în care se-împletesc și doruri și durere
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!