Viaţa mea-i telenovelă

Viaţa mea-i telenovelă,
Scrisă pe aripi de vânt,
Sufletul mi-e ca o velă,
Dragostea, un lucru sfânt.

Am iubit, iubesc, iubi-voi,
Pătimesc şi nu îmi pasă,
Împart dragostea la doi,
Chiar de-n urmă lacrimi lasă.

Nu e primul meu amor,
Nu va fi nici ultimul,
Chiar de-o fi să mor de dor
Voi iubi cu sufletul.

Şi voi merge înainte,
Tot să caut dragostea,
Voi avea mereu în minte,
Al ei chip, frumoasă stea.

poezie de Răzvan Isac (24 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plec, iubito

Ţi-am dăruit toată iubirea
Şi am sperat că tu,
Îmi vei aduce fericirea,
Dar mi-ai distrus sufletul.

Plec, iubito, mă aşteaptă
Un drum lung şi pustiit,
Soarta nu e deloc dreaptă,
M-a ţinut doar chinuit.

Te-am iubit, dar în zadar,
Dragostea m-a umilit,
Am dăruit, iar eu în dar
Numai lacrimi am primit.

Ce rost are să mai sper
C-am să fiu iubit vreodată?
Sunt sătul mereu să cer
Dragoste adevărată.

Plec, iubito, n-am ce face
Totul e împotriva mea,
Nu am linişte, nici pace
Nicicând nu le voi avea.

Plec, iubito, tu mă uită
Şi fă-ţi viaţa cum vei vrea,
Mi-este soarta năruită
Şi viaţa asemenea.

Viaţa din mine dispare
Fără să-ţi mai pot grăi,
Dragostea, odată mare,
Fără ea nu pot trăi.

A fost de vânt risipită,
S-a pierdut iubirea noastră,
Nu mai am nici-o ispită,
Nici-un dor sub zarea albastră.

Nu mai pot vorbi de-acum,
Căci mi-e gura încleştată,
Mă evapor ca şi-un fum,
Eu şi dragostea mea toată.

poezie de Razvan Isac (11 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo în ceruri

Globul ca macul e roşu de sânge,
Lacrimi sărate deplâng dragostea,
Însă în ceruri nici zeul nu plânge,
Chiar de pe boltă se stinge vreo stea.

Acolo în ceruri predomină frigul,
Că sufletul tău a rămas fără trup,
Iar gloata nebună aplaudă ringul,
Când temerarii zilei sorţile-şi rup.

Azi sufletul drag nu-şi găseşte hodină,
Că-i răstignit ca Hristos pentru patimi.
Urmaşii respectă credinţa creştină -
Oceanul lumii umplut e de lacrimi.

Globul ca macul e roşu de sânge,
Lacrimi sărate deplâng dragostea,
Însă în ceruri nici zeul nu plânge,
Chiar de pe boltă se stinge vreo stea...

poezie de Mihai Cucereavii (7 februarie 2006)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plecat să caut

Am plecat să caut
Soarele-ntre nori,
Căci n-a mai răsărit
Şi n-au mai fost nici zori.

Am plecat să caut
Luna printre stele,
Căci nopţile-s pustii,
Sunt toate atât de grele.

Am plecat să caut
Chipul tău senin,
Printre vise vechi,
Dar totul mi-e străin.

Am plecat să caut
Dragostea-n pustiu,
Şi nu am găsit-o,
Unde-i nu mai ştiu.

Poate se ascunde
În vise eterne,
Poate de fărâme
Dragostea se cerne.

Să ne regăsim
Purificaţi de amor,
Şi plini de speranţă,
Vindecaţi de dor.

poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am nevoie să stau cu cealaltă parte din mine

am nevoie să stau cu cealaltă parte din mine
înlăuntrul meu, în inima mea
ştiam asta, era ca o aspiraţie
mi-am imaginat dragostea
putea fi cum vrea ea
altfel ar fi fost greu s-o găsesc
viaţa a făcut acest lucru pentru mine
am aflat-o în sufletul meu
viaţa a decis pentru mine
m-am gândit şi la faptul că dragostea
nu voia să se întâlnească cu mine
că se temea de sufletul meu
de minunea din sufletul meu
avea ochi frumoşi dragostea
şi-mi zâmbea
şi în sufletul meu era furtună
şi Dumnezeu era pregătit să rămână lângă mine
acum sufletul meu nu mai e împărţit în două
cântă melodii vesele inimii cerului.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău îl învelesc cu stele

Trupul tău îl învelesc cu stele
Şi-l fac să fie veşnic ca şi ele,
Aş vrea să te-nvelesc cu trupul meu,
Dar eu nu voi rămâne aşa mereu.

Eu voi pierii când timpul meu va trece
Şi trupu'-mi va rămâne tot mai rece,
Poate mă voi transforma într-o stea
Să pot să te-nvelesc iubirea mea.

Cu dragostea aş vrea să te-nvelesc,
Căci tu eşti tot ce am, tot ce iubesc,
Cu dragostea să te port în vecie,
Şi moartea tot viaţă să ne fie.

poezie de Răzvan Isac (21 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu se piardă dragostea în van

S-a rupt din sufletu-mi o parte,
Cerul s-a despărţit în două,
Atunci când ai plecat departe
Cu lacrimi a-nceput să plouă.

Mi-ai spus că-i ceva temporar,
Şi c-ai să te întorci, iubire,
Acum te văd din ce în ce mai rar,
Îmi eşti uşor o simplă amintire.

Se-ntuneca totul în jurul meu,
Zilele mi se prefac în nopţi,
Îngenunchez, îl rog pe Dumnezeu,
Chipul tău în calea mea să-l scoţi.

- Cerul să ne fie al dragostei tavan
Şi stelele sclipirea din priviri,
Să nu se piardă dragostea în van,
Să nu ne pierdem noi în amintiri.

Autor: Răzvan Isac 10-03-2015

poezie de Răzvan Isac (10 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

Dragostea e nemuritoare
Chiar de uneori mai doare,
Nu se stinge niciodată
Cu iubire de-i udată.

Poartă sufletul spre rai
Şi multe nopţi cu lacrimi ai,
Şi iti doreşti doar fericire
Momente dulci de iubire.

Dragostea când e trăită
Şi ai inima împlinită,
Înfloresc toţi trandafiri
Ca să îi dăruieşti iubirii.

Depinde ce vrei în viaţă
De o vrei tristă ori frumoasă,
Totul este în puterea ta
De vrei omule dragostea.

Şi nici nu te costă mult
Cu o vorbă bună şi un sărut,
Poţi trăi doar în fericire
Şi într-o viaţă cu iubire.

autor. Georgescu Elena

poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de iubire

Îmi plange inima
Cand te joci cu dragostea,
Dar nu-i nimic
Eu încă rezist.

Eu voi rezista
Pană voi zbura,
Şi lumea va fi a mea.

Şi o rază de lumină,
Va străluci,
Cat timp voi trăi.

Şi nu ma voi lăsa,
Pană ce visul nu voi afla.
Dar un lucru sa ştii.
Visul va înflorii.

Şi va lumina,
Exact ca o stea.
Dar voi reuşi,
Cand dragostea voi gasi.

Nu îmi pot imagina
Cum pot să trăiesc,
Numai în amintirea ta.
Dar te voi iubi mereu,
Din tot sufletul meu.

poezie de Răus Andreea Valentina (9 martie 2019)
Adăugat de Răus Andreea Valentina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul dragostei

Joc frumos e dragostea
Ce-a pătruns în viaţa mea,
Joc frumos de fericire
Ce mi-a adus doar iubire.

Clipe dulci, de neuitat
Sufletul mi-au încântat.
Plină-i acum viaţa mea
De jocu'-acesta – dragostea...

Tu, cu trupu-ţi delicat,
Inima din piept mi-ai luat
Şi liniştea mi-ai furat,
Dar nici eu n-am ripostat.

Cu pivirea-ţi cristalină,
Dulce, suavă şi senină
Şi albastră ca şi marea,
Necuprinsă cât e zarea...

Sufletul mi-ai subjugat,
Ochii, mintea, ţi le-am dat...
Stăpână mi-ai devenit,
Căci nu mă satur de iubit.

Îţi spun sincer "Te iubesc!"...
De ziua ta-ţi dăruiesc
Toată dragostea ce-ţi port;
Fără tine-s ca şi mort!

Mi-a adus doar fericire
Jocul nostru de iubire,
Ce-a pătruns în viaţa mea;
Joc frumos e dragostea.

poezie de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea - pasăre spin

De sub apa mării iasă
Dragostea - pasăre spin,
Şi în zbor tăcut se lasă
Peste mine, un suspin.

De sub frunzele căzute
Dragostea din nou apare,
Cu sclipiri nemaivăzute,
Pline de multă culoare.

Dragoste - durere adâncă,
Mă străpungi ş-apoi mă laşi,
În suflet te mai simt încă,
Şi parcă nu sunt acelaşi.

Mă laşi s-alunec gânditor
Printre ruine de iubire,
Mă laşi să-mi fie tot mai dor,
Să mor lipsit de fericire.

poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-a fost scris

Ne-a fost scris în cartea vieţii
Că noi doi ne vom iubi,
În vâltoarea tinereţii,
Sunt cum nu speram a fi.

Fericit, iubit - azi ochii-mi,
Varsă lacrimi, dar nu-s trist,
Sunt al tău, viaţa vieţii-mi,
Cu tine ştiu, simt că exist.

Ne-a fost scris destinu'-n cer,
Dumnezeu l-a pregătit,
Eu dragostea să-ţi ofer,
Te iubesc, şi sunt iubit.

Îţi mulţumesc, iubire dragă,
Pentru clipele ce-mi dai,
Gura-ţi dulce ca o fragă,
Raiul rupt din Sfântul Rai.

Lângă tine eu am totul,
Fără tine n-am nimic,
Tu îmi eşti pe lume rostul,
Lângă tine mă ridic.

poezie de Răzvan Isac (11 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da,recunosc, iubesc !

Da, recunosc, iubesc!

Da,
recunosc,
am iubit-o!
E ăsta un păcat?
Să arunce cu piatra
cel care nu a iubit niciodată.
Cred că m-am născut
îndrăgostit de ea.
Am căutat-o în sânul mamei,
în primul pas.
Când am pronunţat primul cuvânt
a fost numele ei.
De câte ori deschideam o carte
îi auzeam chemarea.
Cuvintele jucau ca ielele
un joc al seducţiei.
Nu a fost acolo la primul sărut,
dar l-a simţit,
vântul adia uşor,
zgomotele produse de frunzele
copacilor din noi
erau şoapte de iubire.

Da,
recunosc,
o iubesc!
O iubesc pur şi simplu.
Este chimia aceea invocată mereu.
Se pare ca Mendeleev ne este protector.
E dragostea supremă dintre mare şi ţărm,
dintre vultur şi zbor,
iubirea unică a unui lup.
E ceea ce unii nu îşi permit să viseze.
Trăiesc din zâmbetul ei,
mai frumos,
mai seducător decât orice
din acest univers.
O respir în fiecare secundă a vieţii.
O iubesc fiindcă s-a născut pentru mine,
m-a aşteptat cuminte în povestea noastră, chiar dacă am scris milioane de cuvinte până am ajuns la ea.

Da,
recunosc,
o voi iubi!
Nu ştiu să trăiesc dincolo de privirea ei,
de glasul ei,
de râsul ei,
toate balsam pentru sufletul meu.
Nici nu aş avea ce să trăiesc,
totul ar fi tern,
m-ar înghiţi întunericul din mine.
Recunosc,
am iubit-o,
o iubesc
şi o voi iubi.
Condamnaţi-mă!

poezie de Mihail Coandă din Umbre pe asfalt (1 iunie 2022)
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misionarii, reformatorii sociali au cele mai mari ego-uri din lume. Un lucru natural, întrucât se văd superiori fiinţelor umane obişnuite. Ei nu sunt obişnuiţi, fiindcă doar oamenii obişnuiţi se iubesc pe ei înşişi. Ei îi iubesc pe alţii, iubesc idealuri înalte, îl iubesc pe Dumnezeu. Iar dragostea lor este falsă, pentru că toată dragostea lor este lipsită de orice fel de rădăcina. Un om care se iubeşte pe el însuşi face primul pas către dragostea adevărată.

Osho în Calea lui Buddha
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săracul

Nu-i sărac acela care
duce veşnic lipsă mare;
traiul său e'năruit
căci prin griji ce-l împresoară
tot mai are ş-o comoară:
sufletul său plin de dor,
imbold de viaţă'n viitor.

Ci-i sărac bogatul care
toate le-are de'mbuibare,
dar la toate s'a urât,
şi pe nimeni n'a iubit.
Inima lui nu simţeşte,
dragostea nu-l încălzeşte;
sufletul său e pustiu,
parcă nici nu este viu.

Ce folos de bogăţie,
de ce comori ce pot să fie
pe pământul rotogol,
dacă sufletul ţi-i gol?!
Ce folos chiar şi de viaţă,
dacă nu te mai răsfaţă
dragostea, ce'n braţul său
face din om Dumnezeu?

poezie de Iosif Vulcan
Adăugat de Dănuţ Cepoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem două libertăţi. Dragostea noastră nu e umilinţă, e o mândrie. Nu vreau să te copleşesc, să-ţi limitez viaţa numai la mine. N-aş avea nicio bucurie să am alături de mine un prizonier. Nu-ţi cer decât dragostea ta. Aceea e a mea si numai a mea. N-o împart cu nimeni. Aşa cum nici tu nu vei împărţi cu nimeni dragostea mea. Dar dincolo de dragoste eşti liber a trăi cum vrei.

citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Luli B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

Dragostea, e darul măreţ,
Căci prin ea toate au preţ
Dacă dragoste tu ai,
Îţi dă aripi să mergi în Rai.

Dragostea, e fiorul sfânt
Ce te atinge prin Duhul Sfânt,
Dragostea se dovedeşte
La nevoie se jertfeşte...

Dragostea, iubite frate,
Ea te scapă de păcate;
Căci Domnul, dragostea ne-a dovedit
Prin faptul că S-a jertfit!

Dar de dragoste, nu ai inima ta
Cercetează, roagă-te şi Domnul ţi-o va da!
Cheamă-L şi El te va umple(a),
Cu puterea şi dragostea Sa!

Dragostea, fir de mărgăritar,
Mi-ai adus bucuria nemărginitului har
Eşti o nestemată printre stânci ascunsă,
Ce mulţi nu te-au găsit încă...

Dar eu sper şi aştept,
Cu făclia aprinsă în piept,
Căci cei ce, cu har Te-or căuta,
Îndată, Te vor afla şi se vor bucura!

poezie de Alina Sava
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea e Dumnezeu

Chiar în limbi dacă aş vorbi
La nimic n-ar folosi
Dragoste de n-aş avea
Sunt aramă ce-ar suna.
Toată ştiinţa de aş avea.
Munţi în brate de-aş purta
Fără dragoste de sus
Chiar nimic, nimica nu-s.

La săraci de aş da cu vrere
Chiar întreaga mea avere
Trupul ars dacă mi-ar fi
La nimic n-ar folosi.

Prorociile or sfârşi
Dragostea nu va pieri
Limbile vor înceta
Dragostea va triunfa.

Ea-I plină de bunătate
Ea acoperă păcate
Nu se unflă de mândrie
Şi nu ţine nici mânie.

Cine poate a răbda
Numai, numai Dragostea
La rău ea nu se gândeşte
Pe nimeni nu pismuieşte.

Ea ne-a dat pacea de sus
Pacea noastră ce-I Isus
Frica Ea o izgoneşte
Dragostea ea ne zideşte.

Ea dă pace şi-n credinţă
Ne dă orice biruinţă
Ca şi moartea e mai tare
Ce e Dragostea atunci oare?

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă-mi eşti

Dragă-mi eşti ca dragostea,
Dragostea ce-n suflet port,
Tu nu poţi să fi a mea,
Şi acest gând eu nu-l suport.

Dragă-mi eşti ca un luceafăr,
Luceafăr din miez de noapte,
Precum o floare de nufăr,
Dragi îmi sunt a tale şoapte.

Dragă-mi eşti ca un sărut,
Acel sărut ce vreau să-ţi dau,
Ca prin magie apărut
Pe buzele-mi să pot să-l iau.

Îmi eşti tot dragă, şi-mi vei fi
Mai mult decât tot universul,
Cât te-am iubit, te voi iubi
Ştiu că doar eu îţi sunt alesul.

poezie de Răzvan Isac (24 decembrie 2014)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisesc

te iubesc ca un om
ieşind din genune
în genunchi
îţi mărturisesc dragostea

te iubesc ca un zeu
care acoperă fereastra ta
cu blânda strălucire
ieşită din sufletul meu

te iubesc ca o zi
strivită de caii negri
acoperiţi de spuma mării
după un taifun

te iubesc ca un simplu
coborâtor din stele
încununat de lauri
oferindu-ţi câţiva sori

te iubesc din primul
până la ultimul cânt

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenele dragostei

Dragă-mi este dragostea
bântuită de sprâncene,
de sprâncene pământene,
lungi, pieziş-răsăritene.

Dragă-mi este dragostea,
soarele din an în veac,
dragostea ce poartă-n ea
moarte-ades şi-ades un leac.

Spune-se că-n holdă coaptă
macul îl dezbraci c-o şoaptă.
Dragă-mi este dragostea
care zice: nu şi da.

Dragă-mi este dragostea,
mare face inima,
mare pe cât lumea-zare,
mică pe cât lacrima.

Dragă-mi este dragostea
care face stea şi stea
din pământurile noastre -
prin poienile albastre.

Sângele îşi ştie visul.
Dragă-mi este dragostea
cu-nălţimile şi-abisul
şi cu ce mai are-n ea.

Dragă-mi este dragostea -
locului nu pot s-o ţin,
căci frumseţea ei dispare
în frumseţile-i ce vin.

Dragă-mi este dragostea,
dragă uneori furtuna
şi-un păcat pe care-l arde
pe la miezul nopţii luna.

Din aleanul trupului
sufletul se naşte.
Dragă-mi este dragostea
ce de ani mă paşte.

Dragostea ne-o ţină zeii,
să ne-ncânte funigeii
ca urzeala inului
firele destinului.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!