Treizeci de arginţi

S-a vândut un om odată,
Pentru trezeci de arginţi
Pentru că voia şi Iuda
Să rămână printre sfinţi...

Trist mijloc pentru tortură,
Enigmatic ochi de drac,
Greu a chinuit prin veacuri
Viaţa omului sărac...

Sunet de argint sinistru,
Odios metal flămând,
Cu reflexe de lumină
A hrănit un om de rând...

Blestemat să fie omul
Care s-anăscut sub soare,
Cu arginţii săi netrebnici
Născociţi pentru vânzare...

Veac de veac nemărginirea
În pustiul ei să-l soarbă
Şi sub lespezi ferecate
Amintirea să-i adoarmă...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginţi. Voi vreţi să o faceţi pentru 30.000 de ducaţi? Iată-L! Luaţi-L şi vindeţi-L!

Thomas de Torquemada în conversaţie cu regele Ferdinand de Aragon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iuda L-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginţi. Ieremia Golia l-a trădat pe Vasile Lupu pentru 30 de pungi cu aur. Iată ce face inflaţia.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arginţii

Treizeci de-arginţi curaţi şi grei,
Cu chipul lui Cezar pe ei...
Treizeci de stele sclipitoare...
şi-un Rai întreg în fiecare...
După trei ani de-atât tumult,
o pungă de arginţi nu-i mult!
Trei ani să te smereşti, să taci,
cu ochi de vânător dibaci!
Trei ani cu arcul încordat,
s-aştepţi cel mai de soi vânat.
Şi... pân-la cerbul din omături,
mai, mai să-l scapi pe cel de-alături.
Trei ani de slujbă între sfinţi!...
O, nu-i prea mult treizeci de-arginţi!
Arginţii mei, vânatul meu!
Acum mi-atârnă tolba greu!
Acum eu sunt bogat! Şi pot
să cumpăr... via lui Nabot.
Ca Ţiba, pot să iau şiret
moşia lui Mefiboşet.
Şi pot găsi ca Sanbalat,
chiar şi prooroci de cumpărat...
Căci am arginţi, mi-e brâul plin!
Ia seama, Abel... sunt Cain...
Căci am arginţi! Treizeci la rând!
Şi alţii vor veni curând.

Tu, snop din grâul arnăut,
tu, pârgă, vin să te sărut.
Dar ce văpaie-n zimţi se frânge?
Ce mână v-a umplut de sânge?

Nu pot să sufăr. Pot să mint,
dar nu vreau sânge, vreau argint.
O, iată apă jos în râu.
Vă spăl şi iar vă strâng la brâu.
Ce-i asta? Minte-aşi pierde frâul.
De ce s-a înroşit tot râul?
Ce rană s-a deschis în pungă?
Nu-i apă-n matcă să-mi ajungă!

Ei, preoţii, ei cărturarii,
m-au prins în mreajă ca pescarii,
mi-au dat să beau din cupe sparte.
Eu am cerut arginţi, nu moarte!
M-au înşelat, dar nu mă las.
Pe cine duceţi voi de nas?
Bătrâni şi preoţi, farisei,
luaţi arginţii! Nu-s ai mei.
Eu v-am vândut un sfânt curat.
Voi ce arginţi murdari mi-aţi dat?
Vreau banii, banii mei, pe drept!
Acesta-i sânge, nu-l accept.
Isus e sfânt. Am fost nebun.
Nu vreau cu Cerul să mă pun.

Vai! Iadul... ziua de apoi...
Nu vreau arginţii, luaţi-i voi!
Nu vreau arginţi, Isus e sfânt.
Ah! Numai sânge-i pe pământ.
Ce sânge cald... Dar nu-s de vină!
Şi via lui Nabot e plină...
Se scaldă-n sânge de profet
moşia lui Mefiboşet...
Şi-un viscol de arginţi turbat
l-a troienit pe Sanbalat!...
Lasaţi-mă, voi, ochi de drac.
Fugiţi! Eu vreau să mor sărac.
Lăsaţi-mă, voi preţ străin!
Vreau să fiu Abel, nu Cain.

S-au strâns toţi banii-acestei lumi?
Mamona, vrei să mă sugrumi?
Dar voi scăpa. Nu cad învins!
Nu sunt cu-n brâu de in încins?...

Un brâu. Un laţ. Şi-apoi... în gol!
Veniţi, voi îngeri din Şeol!
Să scap de-arginţi, să trec prin vad...

Ah, iată, plec. Dar plec in Iad!
Şi Iadul!... Vai, îmi ies din minţi.
Căci Iadul... Iadu-i plin de-arginţi!...

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iuda

Iuda Iscarioteanul,
Pe Isus Nazarineanul,
Pe arginţi când L-a vândut,
L-a vândut cu un sărut.
E simbolul degradării,
Vicleniei şi trădării.

poezie de George Budoi din Trădarea şi Trădătorii (17 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pentru că obişnuiesc să scot anumite realităţi mai puţin plăcute la lumină, nu înseamnă că o fac pentru a judeca pe cineva. În primul rând, o fac pentru că aşa este bine, fiindcă ştiu că pot face şi altora un bine prin această atitudine. Iar în al doilea rând, o fac pentru propriul bine, pentru că ştiu cât de toxică poate fi ignoranţa asupra omului atunci când o practică.

aforism de Andrei Ş.L. Evelin
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au trecut timpurile în care Iuda te vindea pentru nişte arginţi. Astăzi, el te vinde pentru un Audi argintiu.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din veac în veac, Iuda e tot mai prost plătit. Dar nu renunţă.

aforism de Valeriu Butulescu din Steagul roşu (1984)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

încet

a trecut un veac
şi o zi
de când tu nu m-ai sărutat
ce greu a trecut
nu ne-am atins buzele
din orgoliu din ne
putinţă (?!)
o
să ne sărutăm
poate azi poate mâine
şi sărutul
o
să fie pentru un veac
şi o zi de abstinenţă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice creaţie este o formă de sunet. Forma prin care te exprimi este o formă de sunet. Un gând este o formă de sunet. Un sentiment este o formă de sunet. O bară de oţel este o formă de sunet. Prin schimbarea frecvenţei, reaşezi dansul dansatorului, însă această schimbare poate provoca atât fericire, cât şi tristeţe. Acesta este motivul pentru care orice formă de sunet trebuie să fie conştientă de melodia pe care dansează. Nimeni şi nimic nu poate stopa acest mecanism existenţial. Chiar dacă omul se împotriveşte, Liniştea continuă să rămână, indiferent de încercările omului de a face zgomot, căci Liniştea nu poate fi eliminată - Ea este De Sine Existentă. Din Linişte provine orice sunet, în Linişte se întoarce orice sunet.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isus e izvorul

Din tristeţea cea mare,
Tu mergi pentru a recunoaşte,
Pe Isus cel etern, din care,
El învie şi viaţa din nou renaşte.

Noi spre infinit suntem nişte scântei,
Suntem dependenţi de ce este sfânt,
Isus e singur între dumnezei
Şi-nvie din morţi după al său cuvânt.

El este iubire şi nu este iad,
S-a chinuit pentru noi şi pentru cei ce mor
Şi ştie că e un chin pentru cei ce ard
Şi-un compromis pentru libertatea lor.

Omul e liber în viaţă s-aleagă,
Să spună tată celui ce merită,
Să judece şi să-nţeleagă,
Ca atitudinea să fie smerită.

Alege viaţa, alege drumul vieţii,
Nu poţi să fii etern, eşti doar ţărână,
Mai e un pic şi-n zorii dimineţii,
Cei ce-l iubesc pe Isus, or să rămână.

Acum alege viaţa, Isus e izvorul,
Să nu alegi păcatul şi blestemul
Şi ai să mori etern la domnul,
Soare şi flori să ai iubind pe domnul.

poezie de Eugenia Calancea (20 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce spune sperietoarea de ciori

Întunecate,-n zbor de zdrenţe, aripile spiritelor nopţii
Provoacă teamă, dar mie-o generoasă favoare-mi fac.
Ele se strecoară printre gardurile grădinii unde eu
Stau de pază zi după zi, veac după veac.

Îmi flutur braţele peste cărare. Trupele mi-ascultă
Comanda-ngenunchiate-n reverenţă, ca un balerin,
Şi-mi dăruiesc, mătăsoase, robe de umbră străvezie
Şi cupe de ciuboţica cucului pline ochi cu vin.

Apoi, dezvelesc o comoară numită lună,
Lucru scump mie în nopţi cu marame-albastre,
Şi-o ţin sus în aer, luminoasă, doar pentru mine,
Pentru că eu sunt Regina acestui cer de astre.

poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pragmatism, inoculat de Iuda, este o terifiantă şi păguboasă mecanică pentru cei dezumanizaţi. O prostituare ocultată, în zornăit de arginţi.

aforism de Gheorghe Mihail (2017)
Adăugat de Elena-Mona MIHAIL
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru bărbatul înfometat la propriu şi la figurat, un excelent afrodisiac, recunoscut ca al iubirii leac ce dăinuie din veac în veac este... plăcinta de dovleac.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anihilare

Sunt şi legi ce-or să rămâie
Neschimbate, veac de veac,
Spre exemplu: Soaţa-i drac,
Doar când soţul e... tămâie!

epigramă de Giuseppe Navarra din Palatul de Justiţie (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru omul sărac, cei 30 de arginţi sunt de aur.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-i acela care să nu se simtă mângâiat pentru dispreţul sau nedreptăţile îndurate din partea celor cu dare de mână la gândul că opera sa va răzbate din veac în veac, de la un popor la altul, pentru a se pune stavilă strâmbătăţii şi tiranilor; şi că din întunericul în care a trăit va izbucni o glorie atât de strălucitoare, încât va întuneca fala celor mai mulţi monarhi, ale căror monumente pier înecate în uitare, în pofida linguşitorilor care le înalţă şi le preamăresc?

citat din Bernardin de Saint-Pierre
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare de Anul Nou

E soarta mea să fiu sărac,
Pe viitor ca şi-nainte,
Din an în an, din veac, în veac,
Din Preşedinte-n, Preşedinte.

epigramă de Nicolae Bunduri din ziarul "Viaţa Buzăului" (18 octombrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viu ori treaz

pe vani pereţi plâng sfinţi în ilustraţii
şi-n sacre lacrimi desenez blesteme...
când de-al ei cântec pasărea se teme
voi, oameni, o enigmă clipei daţi-i

că e cenuşa stinsă-n anateme
renaşterii nu-i zbor în respiraţii
carnală existenţă-n strâmte spaţii
şi timp doar până liniştea să cheme

am frânt din mine să îmi fii femeie
ca să-mi rămâi amor şi după veac
sub ochi tămăduindu-mi moartea, cheie
a descuia pe îngerul sărac
ce am lăsat să-mi umble prin idee,
dar viu ori treaz mi-e stihul tot un drac...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub brăduţu-mpodobit

Sub brăduţu-mpodobit
Moş Crăciun a aţipit.
- Săracul, e obosit!
Zice-un puşti, abia şoptit.
Credeţi că la vârsta sa
Să umble toată lumea,
Când e ger şi-atâta nea,
Nu e greu, cine-ar putea?
Să alergi veac după veac,
Să mai duci şi-n spate-un sac,
În odăi sau în cerdac
Să fii puştilor pe plac?
Hai să-l mai lăsăm un pic,
Să se odihnească zic,
Să se simtă mai voinic,
Că-i şi el un biet bunic!

poezie pentru copii de Gheorghe Vicol (24 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimism

De-un veac Unirea noastră ţine
Şi-aleşii se mai ţin de fleacuri,
Dar peste-un veac va fi mai bine...
Sau poate peste zece veacuri.

madrigal de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!