Sibiu, acel rai pe care nu încetez să-l regret și unde, totuși, mă plictiseam de moarte.
Emil Cioran în Scrisori către cei de-acasă (2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Citate similare
Când privesc albastrul cerului și orice albastru, încetez pe loc de-a mai aparține acestei lumi.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Berengea Ani Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sublimul este incomensurabilul ca sugestie de moarte. Marea, renunțarea, munții și orga - în moduri diferite și totuși în același fel - sunt încoronarea unui sfârșit, care deși se consumă în timp, destrucția lui este totuși dincolo de el. Căci sublimul e o criză temporală a eternității.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
De cate ori privesc albastrul cerului și orice albastru, încetez pe loc a aparține lumii. Cine a numit consolare culoarea celei mai subtile pierzanii?
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori nu ni se întâmplă să pipăim timpul, să-l pierdem printre degete, în excese de intensitate care-l proiectează în conture materiale? Sau alteori să-l simțim ca o adiere subtilă prin firele de păr?. Să fi obosit? Caută el vreun culcuș? Sunt inimi mai ostenite ca el și care totuși nu i-ar refuza azilul...
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multe lucruri sunt de regretat în lumea în care nu ar trebui să regret nimic.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până la urmă, iubirea neîmpărtășită moare. Este o moarte totuși parcă ceva mai acceptabilă decât moartea unei iubiri realizate. Aceeași deosebire ca între regret și deziluzie.
Emil Dogaru în Oscilograful nocturn (6 iunie 2008)
Adăugat de Emil Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urâtul mă cuprinde iarăși, acel urât pe care l-am cunoscut în unele duminici ale copilăriei, care apoi mi-a devastat adolescența. Un vid ce pustiește spațiul, și de care doar alcoolul ar putea să mă apere. Dar alcoolul îmi este interzis, toate leacurile îmi sunt interzise. Și totuși încă mă încăpățânez!
citat celebru din Emil Cioran (21 iunie 1958)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mozart mă face să regret eroarea lui Adam.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Încă iubim... totuși, iar acest "totuși" acoperă un infinit.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Vitalitatea dragostei (1952)
Adăugat de Paius Andrada
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu de unde poate veni o asemenea încăpățânare la o ființă atât de indecisă ca mine. Puținul pe care am reușit să-l realizez în viață, îl datorez acestei înverșunări care nu încetează să mă uimească și pe care o atribui antecedentelor mele transilvane.
Emil Cioran în Schimbarea la față a României
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice mizantrop, oricât ar fi de sincer, ne amintește din când în când de acel bătrân poet, țintuit la pat și cu totul uitat, care, furios pe contemporanii săi, decretase că nu mai voia să-l primească pe nici unul. Soția lui, din milă, se ducea să sune din când în când la ușă...
Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii se împart în două categorii: cei care caută sensul vieții fără să-l găsească și cei care l-au găsit fără să-l caute.
Emil Cioran în Caiete II (1966-1968)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Priviți în jurul vostru: pretutindeni, larve care propovăduiesc... Mi-e de ajuns să-l aud pe careva vorbind sincer de ideal, de viitor, de filozofie..., ca să-l socotesc dușmanul meu.
Emil Cioran în Tratat de descompunere (1949)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toti aceia care umbla dupa eternitate o fac din frica de moarte...
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu se mai poate trăi decât pândind viața peste tot unde nu-i la ea acasă, ca s-o salvezi de la înstrăinare. Astfel, te surghiunești în moarte, ca să guști viața în umbletul ei deșert.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Își va reveni vreodată în fire omul după lovitura de moarte pe care i-a dat-o vieții?
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, La izvoarele vidului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regret ceea ce a murit în mine și din mine.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stânjeneala pe care o simțim în fața unui om ridicol vine din imposibilitatea de a ni-l închipui pe patul de moarte.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de Daniel Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să mor, dar de atâta moarte nu mai am loc.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- frica de moarte
- Frica de moarte este un fruct bolnăvicios al zorilor suferinței.
definiție clasică de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!