Uneori nu ni se întâmplă să pipăim timpul, să-l pierdem printre degete, în excese de intensitate care-l proiectează în conture materiale? Sau alteori să-l si...
Uneori nu ni se întâmplă să pipăim timpul, să-l pierdem printre degete, în excese de intensitate care-l proiectează în conture materiale? Sau alteori să-l simțim ca o adiere subtilă prin firele de păr?. Să fi obosit? Caută el vreun culcuș? Sunt inimi mai ostenite ca el și care totuși nu i-ar refuza azilul...
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Silvia Velea

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.