
Tresărire
Când inima-și pierde iubirea
Lacrimi prelungi ne-nconjoară,
Devenim trestia timpului
În sarcofag de vioară.
Icoana mănăstirii din deal
Mângâie imaginea-ntâmplării
Și-n rugăciunea lacrimilor
Arde flacăra-ntristării.
Iubește! Porunca-i: iubește!
Dumnezeu rânduiește
Cerul ce peste noi coboară
Pe sânge incolor de vioară.
Viața devine unduitoare,
Soarele se-ndulcește din alt soare,
Lumina din a Lui lumină,
Noi tresărim pe-o lacrimă de smirnă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre religie
- poezii despre iubire
- poezii despre devenire
- poezii despre Soare
- poezii despre vioară
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Iubește
Iubește aproapele,
Iubește dușmanul,
Iubește și apele,
Iubește uraganul.
Iubește lumina,
Întunericul iubește.
Iubește-o pe Romina
Că și ea te iubește.
Iubirea e tinerețe.
E sevă de viață lungă.
Nu aduce bătrânețe,
Dar aduce bani în pungă.
Iubirea-ți dă putere,
Te face mai frumos,
Viața ta este de miere,
Trăirea mai cu folos.
Sănătate cât cuprinde,
Binele-i de partea ta,
Răul lumii nu te prinde,
În toate vei prospera.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre întuneric, poezii despre uragane, poezii despre tinerețe, poezii despre sănătate, poezii despre miere, poezii despre frumusețe sau poezii despre dușmănie

Copacul și omul
Copacul moare în coaja propriului timp,
Lacrimi de frunze îl trec sub orizont,
Ritualul tăcerii coboară în Olimp
Pe cercul amăgirii supt de cerul bont.
Un om a trecut mai demult sub un deal,
Ploile seci lumina ochilor coase,
Dealul nechează sub umbra de cal
Ținut de hățuri de-o mână de oase.
Copacul și omul dorm peste timp,
Răbdarea lor purifică amintirea,
Într-un picior coboară în Olimp
Prin durerea tăcerii iubirea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre somn, poezii despre ploaie, poezii despre picioare, poezii despre ochi sau poezii despre moarte

Vântul arcuș, lacul vioară...
Vântul arcuș înfioară
Unda lacului vioară;
Păsărilor de pe lac
Cântul lor le e pe plac.
Trestia unduitoare
Melomană o fi, oare?
De-ngenunchează pe lac
Vântului să-i stea pe plac!
Doar mie, pescar bătrân
Vântul îmi face probleme,
Dar cu toate astea-s bun
Nu cer de Sus... anateme!
Și las vântul ca să bată...
Strâng și plec, vin altădată!
sonet de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre păsări, poezii despre pescuit sau poezii despre bătrânețe

Viața-mi, scâncet de vioară
Viața-mi, scâncet de vioară,
Vis năpraznic de iubire,
Spaimă-nchisă-n amintire,
Gemetele-i mă-nfioară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Plâns trudit ce-n van se frânge,
Umbra zilei care plânge,
Și-n vâltoare mă coboară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Lanț târât de slabe glezne,
Taina din adânc de bezne,
Crunt nădejdile-mi doboară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Cânt rămas ce mă alină,
Clipa ce-a-nflorit din tină
Și-o speranță-n gând strecoară.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre muzică, poezii despre gânduri, poezii despre glezne sau poezii despre amintiri

Iubindu-L pe Domnul, iubești aproapele!
Iubește, iubește aproapele
Cum cerul munții și apele,
Iubește mama și frații, iubește
Sufletul ce crește românește.
Iubește înotul și zborul înalt,
Iubește măreția oricărui bărbat,
Iubește copilul ce crește-ntre flori
Purtând în credință ecoul din zori.
Iubește și floarea ce crește-ntre spini,
Istoria păstrată în moloz și tăciuni,
Iubește credința primită ca dar
De la Sfântul Iisus prin cuie și har.
Iubește și hoțul, nu faptele lui,
Lasă-i nimicnicia în grija Domnului,
Îmbrățișează doar faptele bune,
Cu inima curată aleargă prin lume.
Rostește: " Hristos a înviat!",
Prin Limba română fii binecuvântat,
Așa vei limpezi munții și apele,
Iubindu-L pe Domnul, iubești aproapele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre creștinism
- poezii despre România
- poezii despre Iisus Hristos
- poezii despre înălțime
- poezii despre înot
- poezii despre zbor
- poezii despre suflet
- poezii despre munți

Ramură de stea
Lebăda albă-ntinde gâtul
Peste troiene de zăpadă,
Aripa-i mângâie vântul
Din vioară descântată.
În inima-i s-aud poeme,
Îndemn să trecem peste ger,
Să așteptăm o melodie
Pe foșnete venind din cer.
Alte viori vor pune gâtul
Sub un arcuș strunit de nori,
De muguri și de fericire
Care se nasc de sărbători.
Și eu voi ține strâns în suflet
Și-n inimă vioara ta
Iubire, fulgul meu de viață,
Tu ești o ramură de stea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sărbători, poezii despre poezie, poezii despre nori sau poezii despre naștere
Iubita-floare
Sunt floarea,
iubita ale cărui petale le rupi, inconștient,
zicându-ți: mă iubește, nu mă iubește,
mă iubește, nu mă iubește...
Și zilele trec și cu fiecare petală pierdută
mă întreb: mă iubește? nu mă iubește!
mă iubește? nu mă iubește...
Mă iubește!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ioana Voicilă Dobre despre iubire, poezii despre zile, citate de Ioana Voicilă Dobre despre zile, citate de Ioana Voicilă Dobre despre timp, poezii despre flori sau citate de Ioana Voicilă Dobre despre flori
Iubește
Iubește clipa trecătoare,
Eternul răsărit de zi,
Apusul sângeriu de soare,
Vântul hoinar de miazăzi!
Iubește macii din câmpie,
Clepsidra veche cu nisip,
Visul pierdut în veșnicie,
Iubirea ce nu are chip!
Iubește țărmul, depărtarea,
Adâncul mării necuprins,
Inima tristă și uitarea,
Scrumul iubirii ce s-a stins.
Iubește fiecare clipă,
Ochii în lacrimi ce au plâns,
Eternul fâlfâit de-aripă,
Durerile ce-n trup le-ai strâns!
poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre roșu, poezii despre nisip sau poezii despre inimă

O vioară și nota nouă (fabulă)
O vioară,
Care cântase cândva,
Ca o cioară
Și care după studii prelungi
Și-ndelungi,
Ajunsese suavă, pufoasă și fină,
Amintind într-un fel de albină,
Fu acuzată,
În cuvântul introductiv,
De-acolo de sus,
De pe portativ,
De-o notă de nouă!
- Noi diferim amândouă!...
Eu stau sus, cățărată, în solo,
La fel ca slăvitul::: Apollo...
Iar tu, te învârți,
Într-un spațiu frumos
Și iei. când și când,
Nota de jos...
- Oricum;
Te grăbești surioară;
... Sunt totuși vioară!
- Vioară!
Cu note din vremea lui Darius,
Dar ești departe;
... De Stradivarius!
fabulă de Constantin Păun (1987)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre ciori, poezii despre apicultură, poezii despre albine sau poezii despre Apollo

Luna răsare în barbă
Lucrurile se alungesc
Deformând ochiul,
Prin fluturii lui
Domnul ghidează zborul.
Duhul se topește,
Cerul coboară,
Lâna stelară-i
Arcuș la vioară.
Luna răsare în barbă,
Universul miroase
A iarbă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lână sau poezii despre fluturi

În valurile mării
În valurile mării
Soarele înoată,
Cu fiecare rază
Înaintând în soartă.
Tu te învoiești
Cu sufletul la gură
Clepsidrei de nisip,
Ce umbrele ne fură,
Să zâmbești la lună
Când te alint sub stele.
Ne topim de-a valma
În scoici fără de vele.
Marea ne mângâie,
Ecoul ne-nconjoară,
Umbra prinde aripi
Și printre valuri zboară.
Cerul se supune,
Îngerii s-arată
Când valurile urlă
În sânii tăi de fată!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre sâni sau poezii despre stele

Peste vreme - lui Mihai Eminescu
Pe lângă plopii fără soț,
Când trec seară de seară,
Îmi pun în buzunarul stâng
O floare - albastră, rară,
Iar blânda lună, peste deal
Așterne umbre fine
Tot repetând iubirii-n șoaptă:
"Rămâi, rămâi la mine!"
Și dacă stele bat în lac,
Lumina lor mă arde.
Pe lespezi triste de pământ,
Un suflet întins șade...
Adânc, în codrii de aramă
Aud glasu-ți divin.
Ești tu oare? Nu ești tu.
E umbra lui Călin...
Cutreier prin pădurea toată.
Aștept, dar nu mai vine!
Luceafăr blând, nemuritor,
Coboară tu la mine!
Și umple-mi de lumină viața,
Pe deal, seara când lasă
Iubirea să îmbrace-ncet,
A lunii grea mătasă!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară sau poezii despre păduri

Aprindem universuri, iubirii
Cea mai frumoasă,
Cea mai plăcută,
Cea mai dichisită,
Cea mai superbă
Este...
Streașina privirii sub care
Îngeri cu pene de soare,
Mângâie vântul
Din cuibul norilor.
Arcuș și vioară
Ating
Inima împodobită
Cu trecerea amintirii
În frumoasa poveste
În care
Împreună aprindem
Universuri, iubirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Meditație
muzică,
natură,
zâmbet,
o libelulă
soare peste mare
vioară,
flori de primăvară,
un suflet
desprins dintr-o celulă
soare pe cerul meu
m-așez pe mal,
mă gândesc la tine?
nu... azi doar meditez
ce frumoasă e viața
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară sau poezii despre natură

O floare a nopții
E timpul ce-l făr' de lumină
Moare, se stinge ca o zidire,
Topindu-se la soare cu mâna
Privire ce în rouă se trezește
Așa e timpul, fără tine ca miezul nopții
Ce coboară luna în ape
Tot se coboară pe obraji ca o lacrimă
Lumina curge, îl oprește are pământ și cer
Și e cuprins de dragoste timpul
Iubirea seamănă cu un pește alb ce zboară,
În aripile lui stă poezia și Dumnezeu plângindu-i pe oameni
Așa e timpul când îl răsucești în palme,
Ca pe o lumină a libertății.
Noaptea e liniște!
Ziua fântinile orașului se tot mută în umbre de lumină,
Răsărind în fiecare culoare a curcubeului
În raze, purtând un înger.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte sau poezii despre rouă
Dacă vrei să trăiești, iubește
Dacă vrei să realizezi ceva pe lumea asta,
iubește familia -copiii și nevasta.
Iubește oamenii care te înconjoară,
iubește meseria, adevărată comoară.
Iubește soarele, iubește marea,
iubește pomul, iubește floarea.
Iubește cinstea, adevărul și dreptatea,
iubește izvorul, muntele și piatra.
Iubește grădina, casa și locul,
într-un cuvânt, iubește totul.
Iubește glia, iubește țara,
iubește liniștea, alungă ocara.
...............................
Nu te plânge că n-ai timp de iubire!
În lumea și istoria antică aruncă privire!
Poți vedea că anticii gândeau, iubeau și construiau.
Dacă vrei să trăiești și pentru azi și pentru mâine,
iubește, zâmbește și fericirea va fi cu tine!
Iubind îndulcești sufletul celui amărât
și înfrumusețezi chipul celui ce se crede urât.
Chiar dacă iubirea este un lucru prea scump,
dăruiește-o, fă-o cadou, pe altul bucurând.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre antichitate, poezii despre adevăr, poezii despre țări, poezii despre viitor sau poezii despre soție

Rânjet de câine
Iubirea se bălăcește într-o lacrimă,
Valve stelare îi cuprind diamantul,
Statui de rumeguș răstoarnă trunchiul
În suspensia timpului maturizând bărbatul.
Materia vuiește în creștete de nea,
Scara încercării coboară în unde,
Pe burta incoloră a somnului doarme
Nenașterea care-n vacarm se ascunde.
Zbuciumul adăpostește elocvența,
Realitatea derizorie doarme pe-o pâine,
Mușcă din ea și forma rămâne
Un rânjet albastru de câine.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre realitate, poezii despre pâine, poezii despre oratorie sau poezii despre diamante
De atâta primăvară
În lumina dimineții, soarele și-a pus cununa
Bucuriei peste oameni, să-le arate că-i iubește;
Și cu raze de speranțe, a rugat până și luna
Să-și întârzie venirea, până somnul... se ivește.
Ploile cu flori inundă inimile adormite,
De atâta frig în noi rătăcit-am printre umbre,
Ne trezesc din hibernare sentimentele-amorțite
Și tristețile ivite în culori de gheață sumbre.
A-nflorit până și cerul de atâta primăvară
În culori de liliac și magnolii albe, roz,
Totul este-o simfonie ce-n arpegii de vioară
Dirijată e din ceruri de un mare virtuoz.
poezie de Angelina Nădejde (28 aprilie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiește...
Nu pune la viață
Cuvântul povară,
Că viața-i o zi,
Trăiește-o din plin
Din zori până-n seară.
Trăiește alături de tot
Ce trăiește
Și umblă și zboară
Și cântă și crește.
Vezi firul de iarbă
Cum sparge pământul
Și frunza de tei
Cum o leagănă vântul.
Ascultă izvorul
Cum curge în râu,
Iubirea de prunc...
Și mirosul de grâu.
Te pierde prin ele
Și mergi mai departe.
Nu pune la viață
Ideea de moarte.
Iubește pământul
Și cerul și marea.
Iubește cuvântul
C-ascunde uitarea.
Iubește și-arată
Cât poți să iubești...
Și-mparte iubire
De vrei să primești.
Iubește și ura,
Iubește-o de poți
Și-ascunde-o în tine
Că ură au toți.
Iartă...
Acolo unde iertarea
E ruptă din tine...
Și simte-i puterea-n suspine
Ce mor. În gânduri ce cresc
Pentru-aceeași iertare.
În tot ce se naște
Trăiește și moare.
În zile ce trec
Și nu te mai ceartă,
Trăiește,
Iubește și iartă.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare sau poezii despre creștere

În toamnă
Florile-soarelui pe gard lucesc,
Și liniștiți bolnavii stau în soare.
Pe-ogor femeile cântând trudesc,
Bat clopotele mănăstirii cu vigoare.
Păsările-ți povestesc legende,
Bat clopotele mănăstirii și belșuguri.
Din curte o vioară lin transcende.
Azi storc ei maroniul vin din struguri.
S-arată omul bucuros și plin de sine
Azi storc ei maroniul vin din struguri.
Deschise larg sunt morgile puține
Și văruite sunt de soare cu belșuguri.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, citate de Georg Trakl despre toamnă, poezii despre struguri, poezii despre femei, citate de Georg Trakl despre femei, poezii despre bucurie sau citate de Georg Trakl despre Soare