Nostalgii

Deşi veţi spune ca sunt depăşit
În era când mobilele există
Îmi amintesc când numărul dorit
Ţi-l oferea zâmbind o centralistă.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apartamentul cu numărul 10

când rămân singur
afară plouă cu bulbuci
în apartamentul meu
doar umbra îşi face de lucru
se plimbă de ici- colo
şi nu zice nimic
nu răspunde nici la uşă
când moartea se uită pe vizor
nu- i bai zic
o să aştept până încetează ploaia
şi de teamă o să trag jaluzelele
apoi îi spun lui Dumnezeu
numărul apartamentului
în care locuiesc
deşi întotdeauna am locuit
în apartamentul cu numărul 10

poezie de Teodor Dume din Fântâna din care bea Dumnezeu (2 iunie 2024)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neutralitate elveţiană

Băncile, stăine-mi dau fiori,
Căci deşi o casă mi-am dorit
Şi-i deja plătită de trei ori,
Mi-au luat-o, totuşi, gratuit!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Când viaţa ţi se pare,
Un pom cu fructe-amare,
Tu, palmele-ţi uneşte,
Spre răsărit priveşte,
Respiră-adânc şi spune,
Timid, o rugăciune.

Când oamenii te lasă,
Sau n-ai pâine pe masă,
Nu-i invidia când spui:
"Sunt fericiţi, sătui!",
Respiră-adânc şi spune,
Mai bine-o rugăciune.

Când fericirea, parcă,
Uşa ţi-o tot încearcă,
Dar pragul nu ţi-l trece,
Las-o, las-o să plece,
Respiră-adânc şi spune,
În urma-i, rugăciune.

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemă de gust

Deşi românii-s oameni blânzi
Din când în când s-au răsculat:
Acum un veac, fiind flămânzi
Şi astăzi, că s-au săturat!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş fugi de disconfortul de a sta în picioare, la cozi, apelând la servicii de asistenţă, ca să primesc un căruţ, aş trişa şi ar fi nedrept. E ca şi cum aş priva pe altcineva de bucuria de a-şi suporta mai uşor necazul. Şi apoi, mi s-a dat vindecarea cerută. Am primit vindecarea pentru care atât de mult timp m-am rugat, am luptat şi pe care am aşteptat-o. Îmi amintesc şi de numărul limitat de căruţuri în aeroport. De parcă societatea ar striga: "Trebuie să existe un număr limitat de oameni nefericiţi, pentru că există şi o limită pentru răbdarea noastră! Deşi vi se cuvin serviciile de asistenţă, şi bunăvoinţa noastră are o măsură!" Cea mai mare atenţie de care m-am putut bucura – pentru că în rest mi se oferea indiferenţă – era să incomodez. Pe câte cineva. Măcar şi aşa, tot e mai bine: nu te simţi invizibil şi inexistent. Îţi ajunge, deja, că te simţi inutil...

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când aţi obţinut ceea ce aţi dorit, desigur că veţi fi fericiţi pe moment; dar imediat după aceea veţi simţi un gol, mai aveţi nevoie încă de ceva... Niciodată nu sunteţi satisfăcuţi. Ce este atunci de făcut? Să căutaţi lucrul cel mai îndepărtat şi de nerealizat: perfecţiunea, imensitatea, veşnicia, iar pe drum le veţi găsi pe toate celelalte: cunoaşterea, bogăţia, puterea, iubirea... Da, le veţi dobândi chiar fără să le cereţi.

Omraam Mikhael Aivanhov în Grăuntele fericirii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu

Deşi îmbătrînesc, pe bune,
Nevasta pentru-a-mi fi pe plac,
Că-s încă verde tot îmi spune...
De la salată şi spanac!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai atunci când veţi sorbi din râul tăcerii, veţi începe cu adevarat să cântaţi. Şi numai când veţi fi atins vârful muntelui, veţi începe cu adevărat să urcaţi. Şi numai când pămantul vă va cere ce-i trupesc în voi, veţi dansa cu adevărat.

citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiii oamenilor, până când va fi batjocorită slava mea? Până când veţi iubi deşertăciunea, şi veţi umbla după minciuni?

David în Psalmii, 4:2
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu

Deşi îmbătrînesc, pe bune,
Nevasta, pentru-a-mi fi pe plac,
Mereu, că-s încă verde-mi spune...
De la salată şi spanac!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu

Deşi îmbătrînesc, pe bune,
Nevasta, pentru-a-mi fi pe plac,
Mereu, că-s încă verde-mi spune...
De la salată şi spanac.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cred în miracole

nu
nu sunt copil, măcar de-aş fi – şi nici naiv
cred în miracole
veţi spune că acestea sunt deseori doar la alţii…
iată sunt viu
iată iubesc
iată o cumpănă rea m-a scos din conul alteia
şi mai rea – anii trecuţi, Nedorita mă căuta ca o umbră
multe semne în ultima vreme
se aşează lucrurile în jur ca de la sine
o concentrare aş spune, în calea mea, de lumini
alb-sidef
speranţa s-a aciuat la ceafă şi mă saltă
toate părându-mi dintr-o dată mai lesne de înţeles
iată, simplitatea acestor rânduri
nici măcar nu ar părea poezie
mărturisire mai degrabă

Nu-mi hrănesc iluzii sau obsesii din
căuşul palmelor, pur văd cu vedere nouă
curândul
îmbrăţişându-vă
îmbrăţişându-mă în oglinda unui lac – undeva
există

de-mi puneţi pe seama religiozităţii…
nu, nu veţi greşi – deşi n-a atins «bobul de mazăre»
rotundul sufletului credincios!
vă spun… ceva se întâmplă. veţi vedea!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Animal de companie

Când vrei, deşi nu ai parai,
În braţe să te ia femeia,
Nu-i indicat să fii cobai...
Ci porcuşor de Guineea!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi dintre voi nici nu realizaţi, dar de fiecare dată când mintea va deschide pliscul vă va spune că e imposibil să trăiţi fără ea. Şi totuşi când veţi începe să o cercetaţi cu seriozitate, veţi vedea că e imposibil de găsit.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Walter Stratford: Care sunt cele două reguli ale casei? Regula numărul unu: Nu veţi ieşi cu băieţii până nu absolviţi liceul. Regula numărul doi: Nu veţi ieşi cu băieţii până nu absolviţi liceul.

replici din filmul artistic 10 lucruri nu-mi plac la tine
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenă fidelă

Deşi am provocat furori,
Precum atleţii în arenă,
Constat că muşchii-s trecători,
Pe când slănina e perenă!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bârfe...

Zvonurile-s cu temei
Că sunt retrograd, căci iată:
Mi-am dorit mereu femei
Cu o vârstă-napoiată.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Telefon îmbătrânind

Trec anii şi se numără ca banii
Şi viaţa mă aşază pe rugul ei cărunt,
Bunica nu-mi mai spune nani-nani,
Mă-nfrigurează fiecare amănunt.

Şi cel ce-am fost şi cel ce sunt se ceartă,
Dar vai şi-acest război e-atât de monoton,
Mi-mbătrâneşte numărul la poartă,
Mi-mbătrâneşte numărul de telefon.

Se adaugă mai fiecare oră
Şi telefonul sună distant şi suveran
Şi parcă şi el însuşi mă imploră
Să nu-l tot schimb adăugând un an.

Acum, când crucea anilor e spartă
Şi omul de zăpadă, ce sunt, îşi ia palton,
Mi-mbătrâneşte numărul la poartă,
Mi-mbătrâneşte numărul de telefon.

Răsună-n mine toate ca-ntr-o sală
În care mormăie strigoiul unui urs
Şi creşte din greşeală în greşeală
Pedepsitorul căilor ce le-am parcurs.

Şi dacă moartea mea nu mai e moartă
E că eu însumi mi-am ajuns un zvon,
Mi-mbătrâneşte numărul la poartă,
Mi-mbătrâneşte numărul de telefon.

Ceva, aici, produce cărunteţe,
O fabrică de calcar la mine-n oase văd
Şi vine albul ei să mă înveţe
Cum să surâd aliniindu-mă-n prăpăd.

Cu fiecare an ce nu mă iartă,
Ca într-o adunare făcută monoton
Mi-mbătrâneşte numărul la poartă,
Mi-mbătrâneşte numărul de telefon.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rezervaţia de zimbrii
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel nostalgic

Deşi mi-e încă sufletul ardent,
Subit, mă copleşeşte-o nostalgie,
Când văd că din oglindă, o stafie
Mă ţintuieste calm, condescendent.

Mai are-un rest de chică colilie
Şi-un abdomen umflat, proeminent;
Deşi mi-e încă sufletul ardent,
Subit mă copleşeşte-o nostalgie.

Nervos, arunc oglinda pe ciment,
Se sparge, ghinion, e pandemie;
În van un cor de muze, permanent,
Mă cheamă, sunt iobag legat de glie...

Deşi mi-e încă sufletul ardent!

hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzii

Cum să te-ajut? Când eu nu ştiu
Decât acasă când mă-ntorc
Prin faţa templului pustiu
Să pun la coş, câte-un chiştoc –

Deşi sunt multe, unul pun –
Mai las destul la alţi creştini –
Şi-o clipă, sunt pe stradă, un
Prea fericit, între străini –

Cum să te-ajut? Când gândul meu
Repetă golul pe o pistă,
Şi şoldul meu îmi spune greu
Dintr-o proteză, că există –

Cum să te-ajut? Vezi, am să pun
Azi, un chiştoc, şi pentru tine,
În coş, la templul de pe drum –
Şi-mi fac iluzii, că fac bine…

poezie de Florian-Liviu Jianu
Adăugat de Nicolae Cozma
Comentează! | Votează! | Copiază!