Dacă aș fugi de disconfortul de a sta în picioare, la cozi, apelând la servicii de asistență, ca să primesc un căruț, aș trișa și ar fi nedrept. E ca și cum ...
Dacă aș fugi de disconfortul de a sta în picioare, la cozi, apelând la servicii de asistență, ca să primesc un căruț, aș trișa și ar fi nedrept. E ca și cum aș priva pe altcineva de bucuria de a-și suporta mai ușor necazul. Și apoi, mi s-a dat vindecarea cerută. Am primit vindecarea pentru care atât de mult timp m-am rugat, am luptat și pe care am așteptat-o. Îmi amintesc și de numărul limitat de căruțuri în aeroport. De parcă societatea ar striga: "Trebuie să existe un număr limitat de oameni nefericiți, pentru că există și o limită pentru răbdarea noastră! Deși vi se cuvin serviciile de asistență, și bunăvoința noastră are o măsură!" Cea mai mare atenție de care m-am putut bucura pentru că în rest mi se oferea indiferență era să incomodez. Pe câte cineva. Măcar și așa, tot e mai bine: nu te simți invizibil și inexistent. Îți ajunge, deja, că te simți inutil...
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.