Legenda începe pe la mijlocul anilor '70, când în satul de munte îşi face brusc apariţia o femeie de vreo cincizeci de ani, Ines Garcia Clemente, nepoata lui Pedro Garcia Luciente, membru al vechii familii Garcia al cărei nume este purtat de o jumătate de sat ca patronim şi de cealaltă jumătate ca matronim (există doar puţini Garcia Garcia, iar Institutul Epistofelic i-a privit multă vreme cu suspiciune, deşi toată lumea ştia că mama şi tatăl proveneau din sate diferite). Noua sosită e bine primită de clan; îşi pierduse bărbatul şi cei doi fii şi n-avea rude decât la Mesala. Ines vorbeşte puţin, iar când vorbeşte e incoerentă.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ines Garcia ajunse în sat cu câteva ceasuri înaintea lor: numai bine cât să gătească o fiertură bună de urzici şi să şteargă praful care le năpădise bordeiul.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru o mie de pesos, obţinu ca un gardian mai tânăr să arunce o privire într-un registru. Mulţi cu numele de Garcia fuseseră reţinuţi în anchetă şi soldatul n-avu timp să-i citească toată lista, ceea ce-i lăsa lui Ines oarecare speranţă. Cheltuindu-şi toate economiile rămase - două mii de pesos - obţinu colaborarea unui sergent. Soldatul aflat la ordinul acestuia petrecu de astă dată trei ore ca să parcurgă toate registrele în căutarea dispăruţilor, care erau doar trei din cei 365 de Garcia arestaţi în cursul ultimei luni. Dar, conform datelor din acest catalog de nume ("Registrele noastre sunt infailibile", îi spusese soldatul în mai multe rânduri), cei trei fuseseră eliberaţi de două săptămâni. Şi Ines trebui să îndure o ultimă umilinţă: aceea de a fi copios ironizată de soldat, care înclina către ipoteza că bărbaţii profitaseră de ocazie ca să-şi ia tălpăşiţa de la ea.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un an de la întâmplarea cu Ines Garcia, podişul era presărat cu locuinţe precare, însă compania Nectariano Inc. a construit alături un hotel cu şapte etaje şi o bancă pentru pelerinii cu dare de mână. Tozgrec nu-i ocoli pe clienţii hotelului şi nu le ceru nicio umilinţă suplimentară.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel, satul află mai multe variante ale dispariţiei familiei sale, de la clasicul accident de tren până la înecul celor trei care, la recentele inundaţii, ar fi intervenit cu mult curaj ca să salveze o oaie aflată în primejdie. În realitate, cei trei dispăruseră pur şi simplu fără urmă, în timp ce se aflau la oraş ca să-şi vândă marfa - spanac, castraveţi şi pepeni. La piaţă avusese loc o încăierare şi cei trei Garcia, laolaltă cu alţi ţărani, fuseseră luaţi şi duşi de militari către o destinaţie necunoscută. Unii se întorseseră de acolo, după ce fuseseră bătuţi. Nu le plăcea să vorbească despre asta. Şapte ţărani în total, între care şi cei trei Garcia, n-au mai apărut însă. Ines începu să-i caute pe la secţiile de poliţie; puţin a lipsit să nu fie arestată; în orice caz, încasă mai multe lovituri în stomac, la bărbie şi în cap. Nu se descurajă dintr-atâta şi ceru lămuriri Prefecturii.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apoi, Ines avea să-şi amintească perfect înfăţişarea bătrânului, dar nu şi glasul lui; de altfel, n-ar fi putut preciza dacă mesajul pe care i-l transmisese avusese ori nu o formă sonoră. Oricum, după acea întâlnire, când, potolită, coborâse în viteză spre casă, ştia ce li se întâmplase alor săi de parcă nu fuseseră niciodată despărţiţi. La încăierarea petrecută în piaţă, cei trei Garcia nu luaseră parte în niciun fel. Fuseseră arestaţi o dată cu ceilalţi, în vreme ce aceia căutaţi de poliţie fugiseră. Fuseseră duşi pe un stadion şi bătuţi şi înainte şi după ce li se luaseră numele. Nu fuseseră fotografiaţi, nu li se luaseră amprentele, numai numele.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat simte că îmbătrâneşte atunci când începe să semene tot mai mult cu tatăl său.

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa a fost prima întâmplare ce a dat loc extraordinarei legende a lui Tozgrec, în care e cu neputinţă să discerni adevărul de închipuire. Pentru că tot ceea ce bătrânul îi comunicase - în ce fel anume, nu se ştie - lui Ines Garcia se dovedi exact, ea trase concluzia unei intervenţii divine şi li se destăinui tuturora. Se porni un pelerinaj către podiş şi vechea hacienda în ruină, căci majoritatea oamenilor avea probleme insolubile, iar cei care n-aveau erau totuşi foarte dornici să întâlnească divinul. Fiindcă, spuneau ei, dacă divinul există, asta schimbă într-adevăr totul.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate eşti...

Eşti aşa frumoasă, cum îmi place mie
Jumătate eşti femeie, cealaltă poezie,
Jumătate o şterg, pe cealaltă o scriu,
Jumătate-mi eşti, cealaltă o să-ţi fiu.

Jumătate eşti vis, cealaltă doar gând
Jumătate o râd, pe cealaltă o plâng,
Jumătate o cert, pe cealaltă o doresc,
Jumătate o simt, pe cealaltă-o iubesc.

Jumătate-o compun, pe cealaltă o cânt,
Jumătate o am, pe cealaltă nicicând,
Jumătate o vreau, cealaltă mă vrea,
Jumătate sunt eu, cealaltă-i doar ea.

Jumătate-i poiană, cealaltă mi-e floare
Jumătate mi-e dor, cealaltă mă doare,
Jumătate eşti vin, pe cealaltă o beau,
Jumătate esti chin, cu cealaltă eu stau.

Jumătate mi-e soare, cealaltă e noapte,
Jumătate e mare, cealaltă doar şoapte,
Jumătate o cer si vreau să-mi fie mie,
Cealaltă mi-o dai, când jumate-o să fie.

poezie de Mihail Coandă (10 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să ştie că adevărata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf.

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ca un copil, trudeşti toată viaţa, te sacrifici ca să-l creşti, iar când ajunge mare, tot ce are el chef face.

citat clasic din romanul Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te nelinişti! Lucrurile bune se întâmplă când te aştepţi mai puţin.

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există meserie mai frumoasă decât jurnalismul.

citat clasic din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te agita atât, lucrurile cele mai bune se petrec atunci când le aştepţi mai puţin.

Gabriel Garcia Marquez în 13 rânduri pentru viaţă
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua în care avea să fie omorât, Santiago Nasar se sculă în zori la cinci şi jumătate, pentru a aştepta vaporul cu care sosea episcopul.

începutul de la romanul Cronica unei morţi anunţate de Gabriel Garcia Marquez (1981), traducere de Tudora Şandru-Mehedinţi
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu este mai viu decât amintirea.

citat clasic din Federico Garcia Lorca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pare-se că părul trebuie să reînvie mult mai puţin decât celelalte părţi ale trupului.

Gabriel Garcia Marquez în Despre dragoste şi alţi demoni
Adăugat de Sy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu văd mai bine cu mâinile.

citat celebru din romanul Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fatalitatea ne face invizibili.

citat clasic din romanul Cronica unei morţi anunţate de Gabriel Garcia Marquez (1981)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea vine peste cel care o aşteaptă cel mai puţin.

citat din Federico Garcia Lorca
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea soseşte când nu ne mai serveşte la nimic.

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!