Crez
Poezia îmi cade în brațe
Și-mi cere-mpăcare:
Metafore-lacrimi,
Sărut-epitet.
Cum poate Gioconda să fie
Pictată în versuri
Pe inima vastă
A unui poet?
poezie de Marin Moscu din Gioconda din versuri (2000)
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Unui poet nostalgic
El e poet, concepe versuri,
Apreciat în dese rânduri,
Actualmente își ia măsuri...
Cade pe gânduri!
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În inima unui poet nu e liniște
În inima unui poet
niciodată nu e liniște,
nici ora exactă nu-i bate la ceas,
doar din când în când
i se izbesc de frunte păsări
ce țin in gheare vise scăpate
din lesa nopții.
El poartă pe degete iubirea
ca pe niște inele rupte din Dumnezeu...
Din lacrimi își tese cămăși de sărbătoare
și luna în ele își face culcuș,
când vieții îi crește la sân o cruce...
În inima unui poet
nicicând moartea nu poate intra,
Cuvântul ține în mâini
o sabie de cer!
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia pictată
Femeia-i păpușă pictată
Frumos de razele de soare,
În ochii ei e lumea toată
Și ea în lume e o floare.
Se-ntinde pe nisipul clipii
Clepsidră dulce de amor,
Adună zborurile aripii
Și le așează sub picior.
Saltă în valuri maiestuos,
Ar vrea cu brațele s-atingă
Iubirea omului frumos
Și cu săruturi să îl ningă.
Topite-s miile de gusturi
În trupul ei frumos, de vis,
Bărbații șlefuiesc în busturi
Ardoarea ei ce i-a cuprins.
Ori ea, femeia, cea pictată
Frumos de razele solare
Își pune-n forme ciocolată
Să guste lumea visătoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cade arcușul luminii pe sat
Cade arcușul luminii pe sat,
Inima mea-i vioară cu sânge,
În colbul iubirii mă zbat,
În umbra totală m-oi stânge.
Lumea s-avântă în dans hotărât,
Cu jar îmi hrănesc armăsarul,
Scot stele din vechiul mormânt,
Uitarea o aprind cu amnarul.
În depărtări de aripi caut orizontul,
Ambianța speranței mă-ntoarce-n rubine,
Cade arcușul luminii, cu botul
Armăsarul îl nalță spre tine!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet ale cărui creații abundă în mitologie
Poezia ta, văd eu,
N-are nici un Dumnezeu!
Este explicabil, deci,
Să recurgi la zeii greci!
epigramă de Marin Fudulu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Graiul iubirii cu miezul de nai
Razele soarelui se coc într-o cioată,
Pădurea se lasă de vrajă furată,
Inima fierbinte îmi cade în palme,
Universul în fructe și-n scame.
Cât de frumoasă-i imaginea ta
Se-ntreabă în mine, în naștere-o stea,
Ești scânteia aprinsă în iarbă sau ești
Trestie-ascunsă în vad de povești.
Cunoaștem luminile norilor grei,
Jertfa de flori păscută de miei,
Săpăm amintirea, nisipul uitat,
Ecoul din urme prin care-am mușcat:
Tu inima mea rătăcită în tine,
Eu inima ta mustind de iubire,
Razele ies din soarele-ascuns
În pădurea cu cioate în care-am pătruns.
Mai cântă-mi din frunza pe care o ai,
Din graiul iubirii cu miezul de nai
Și dăruie-mi pe-nmiresmatele buze
Versuri pictate în zbor de buburuze!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi și ploaia
Când ploaia scrie versuri, mă contopesc cu ea
Și-mi place să o simt cum se prelinge lin,
Este atât de blândă, în mângâiere sa
Și-n versul ce îl scrie, prea dulce și divin!
Mă las cuprinsă-n brațe, de picături purtată
In valsul lin al ploii ce cade pe pământ,
Mă simt ca o regină iubită, adorată
Atât îmi e de bine, și-mi place să mă alint.
Și dacă se întâmplă cu ploaia să te întorci,
La tine-n brațe atunci m-aș cuibări, timidă
Alintă-mă și spune-mi că nu o să mai pleci
Că ți-a fost dor și că nu port eu vină!
Că vom dansa cu ploaia, și nimeni niciodată
Să poată să despartă ce noi vom reclădi,
Vom fi din nou iubiți, cum am fost altădată
De-a pururi fericiți, și ploaia va zâmbi!
poezie de Elena Bulancea (2017)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipă de-mbrățișare
O clipă de-mbrățișare
Îmi aduce-n suflet soare
Și-mi adaugă la viață
Ochii tăi de dimineață,
Tandri și plini de lumină,
Trup din icoană divină,
Simt că anii se măresc
De când, floare, te iubesc
Și mai simt ca-mbrățișare
Dorul tău din depărtare
Așadar fii fericită,
Poezia mea iubită!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine este poet
Poet e cel care scrie poeme
și cel care nu scrie poeme
poet e cel care se eliberează de legăturile lui
și cel care își impune singur legături
poet e cel care crede
și cel care nu reușește să creadă
poet e cel care a mințit
și cel care a fost mințit
poet e cel care are buze
și cel care înghite adevărul
cel care cade
și cel care se ridică
poet e cel care pleacă
și cel care nu poate pleca.
poezie de Tadeusz Rozewicz, traducere de Claudiu Komartin
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zaț pe-aripi de buburuză
Frica moare prin frică,
Iubirea din cenuși ridică
Urma aventurii care
Poartă flăcări și ardoare
Și cafea cu iz de muză,
Zaț pe-aripi de buburuză,
Cine cade, apoi cade,
Eu iubesc și-n sân la moarte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui Poet
Ne-a citit cu pasiune,
Versuri noi și versuri vechi,
Și-am fi zis că-s foarte bune,
Dacă nu aveam urechi!
epigramă de George Zarafu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa mea, frumoasa mea...
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima de scoici stelare,
A încolțit în piept târziu
Un fulg de frunză trecătoare.
Se-nalță, cade, reînvie
Pe pala vântului ștrengar,
Respir parfumul poeziei
Iubirii ce o port ca dar.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima cleștar de vis,
Tămăduiește-mi rana vieții
Prin aripa ce m-a cuprins.
A încolțit ghinda candorii,
Stejarul s-a ascuns în noi
Pe culmea nemuririi care
Își spală fulgerele-n ploi.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Iubirea ta-i parfum de stea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet
- Ochii văd, inima cere.
- Eu te cred, dar n-am ce-ți face.
În deșert: când n-ai putere -
Lasă biata muză-n pace.
epigramă de Aron Densușianu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gioconda fumătoare
Gioconda cu țigara?
Păi, cum, ea n-a aflat
Că e, în toată țara,
Poprire la fumat?
epigramă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maratonul Marelui Olimp
După treizeci și trei ani și ceva timp
Am ieșit din Maratonul Marelui Olimp,
Tu învingătoare cu gura la urechi,
Eu învins de lipsa unei noi perechi.
Megafonul stării crește în neștire,
În mine sapă-adânc o vastă amintire,
Inima iubirii a devenit povară,
Își trage răsuflarea-n necunoscută gară.
După o viață frumoasă de vis,
Maratonul Olimpului s-a-nchis,
Tu mergi cu flacăra aprinsă mai departe,
Eu închid vecia într-o nouă carte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet, care și-a pus sub tipar un nou volum de versuri
Cu noul tău volum de versuri
Ai s-o brodești, amice Jack;
Am colindat întreaga piață
Și n-am văzut fir de spanac!
epigramă de A. de Herz din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cal înhămat la sănii de stele
Oaspete frumos,
Gândul tău, se plimbă
În inima mea,
Îmi arată calul
Înhămat
La sania stelelor,
Îmi pune
Ramuri pe brațe
Orga lor cântă
Pe-nțelesul
În care
Colțuroase perfecțiuni
Trec iubirea
În glorii.
Rafturi încercate
Deschid
Sentimente
Văzute și nevăzute,
Un cal înhămat
La sănii de stele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet
Scrie "cuvinte amestecate"
Și se dă doctor la română,
Nu înțeleg cum de se poate
Să nu-i dea nimeni peste mână.
epigramă de Paul Constantin (4 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet ermetic care face mult caz de muzicalitatea versurilor sale
Ai prins a intona printre octave
Și versuri dolofane, și versuri mai șiștave,
Și-n cheia portativelor visării
Tu n-ai trecut de semnele-ntrebării...
epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngăduința veșnicilor fapte
La masa stelelor întinse-n cer șirag
Cântă veșnicia pe un vârf de ac,
Serafică asculți, vieții selectezi
Poezia dulce-n care mă visezi.
Coboară înflorirea-n umeri tărăboi,
Inima ascunde-un fluture vioi,
Bate din aripi în forma de statuie
Cu dragostea cea dulce și-amăruie.
Șoaptele se-ntrec să țină poezia
În vraja împlinirii cu mândria,
Zorii vieții în zodii stau deschise
Femeilor ce tăinuiesc în vise.
Tu ai cântat serafic ritmului festiv
Rotunjind misterul în diminutiv,
Cer îngăduința veșnicilor fapte:
Sădește-te în mine, zi și noapte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!