Craiova în pasaj și-n afară
Gropi și șanțuri indecente...
Totu-i ca după război,
Doar pasajul strălucește
Și în țară... câți ca noi?!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Împărțire
Craiova e împărțită:
Șanțuri, gropi, pasaj... Atât...
Dacă mergi cu ochii-n soare,
Vei risca să-ți plouă-n gât.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jobul
Meseria mea-i falimentară
Și nu dau, parol, pe ea, doi lei,
Dar, după datina de la țară
Ți-o-mprumut și ție, dacă vrei...
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
vă las, ca-n fiecare an,
azi, mărțișorul virtual
ce tot mai tare strălucește
cu flori zâmbind pe românește.
catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promisiuni
Tot așteptăm să facă-n țară
Minuni ce s-au promis cândva,
Dar totul este doar vrăjală,
Minciună, fals, etcetera...
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Edward Cullen (după ce îi arată casa): Ce te așteptai să vezi? Coșciuge și temnițe și șanțuri de apărare?
Isabella Swan: Nu, șanțuri nu.
replici din filmul artistic Amurg, scenariu de Melissa Rosenberg, după Stephenie Meyer
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!
După beție
După o beție bună
Și-un pate de epigramă,
Aș dormi o săptămână
Doar... la cramă.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plata
Lăsați oricărui muritor
O șansă, spre a exista!
În țară mulți muncesc, că vor,
Că de plătit... om mai vedea!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai Eminescu decât tine
Mai Eminescu decât tine,
Această țară n-a avut,
Și-au fost dintre ai noștri cine
Să vrea ca tu să fii tăcut.
În miez de iarnă vineție,
Tot alte vreascuri ard pe foc,
Alți șoareci rod prin pod hârtie,
Dar totu-i trist și echivoc.
"Scrisoare" e cuvânt arhaic,
Iar "codru" nu mai are sens,
Să-ți fie dor este prozaic,
Poetul e de ne-nțeles.
Câți dintre noi mai știu anume,
Volumul tău de "Poesii",
Câți mai citim "Confesiune",
În nopțile de tot târzii?
Mai Eminescu decât tine
Nu-i nimeni. Și nu are cine!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amanet
Femei cu cap! Distribuim
Bărbați cu ouăle, prin țară
Și de răspundere fugim
Când vine gripa aviară.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța muritorului
Lăsați oricărui muritor,
O șansă, spre a exista!
În țară mulți muncesc că vor,
Să fim plătiți... om mai vedea.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-au dus pe rând...
S-au dus pe rând, pe rând, toți cunoscuții...
Și câți au fost, nu-mi mai aduc aminte!
Florin, doamna Cașiu, tanti Nuți...
Plecăm dintre cei vii, cu toți, cuminte.
S-au dus bătrâni, s-au dus copii și tineri...
Așa e rostul vieții - de-a muri...
Se-aprind pe ceruri candele de sângeri
Și lacrimi curg în fiecare zi.
Mai ieri erau în viață mulți... Acuma
Sunt doar un suflet rătăcit pe cer...
Oh, peste trupul vieții cade bruma
Și-n jur e-atâta noapte și mister!
Cosește moartea trupuri de lumină!
Ne-afundă-n iadul nemărturisirii,
Rod secerat încununat de vină,
Nu mai atingem laurii iubirii...
Murim cuvinte pentru veșnicie...
Dar ce lăsăm în urmă?! câți murim
Precum aici și dincolo de lume?!
Și câți dumnezeiască frază vrem să fim?
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânjeam după vară și bucuriile ei, după energia solară înmagazinată în mine printr-un proces neconvingător și inexplicabil.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțărcatul
Mamaie face top-less, ca la țară,
Iar țâncul se agită disperat,
Căci înțelege: Treaba e nasoală,
Venit-a vremea să fiu înțărcat!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Băsescu și Fregata (Traian Băsescu: "România va trimite o fregată să lupte împotriva piraților somalezi")
Din câte nave-au fost în Țară,
Mai pleacă una la război,
Fiindcă din câți au fost aseară
Au mai rămas numai ei doi.
epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rodica
nu mă apucase frica
de rodica
dar plângeam cu ochii în geam
de rodica
nu mă apucase
nici ea de picior așa cum se-ndoaie prin
rodica frica
de măduvă
frica
de rodica pe post
de directoare de școală gimnazială
aproape primară
rodica fiind
doar
rodica
ea fiind și eu fiind
doar
o
femeie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șofer nervos
Mama lor de gropi și șanțuri,
Mi-au făcut mașina praf
Nu-l vreau pe primar în lanțuri
Dar l-aș vrea-ntr-un epitaf.
epigramă de Any Drăgoianu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rămân
Rămân coloana vertebrară
A celor care-au fost și sunt,
Rămân în fiecare seară,
Rămân un înger pe pământ...
Eu sunt izvoarelor, strigare,
Eu sunt al nopților sicriu,
Durerea voastră-n mine doare...
Mă-ntreb de nu e prea târziu.
Și voce-clopot am să fiu,
Să strig durerea ființei voastre
Cât înger am să pot să fiu...
Un vis spre zările albastre...
Voi scrijeli cu neputința
Lumina-n hăuri risipită,
Țară lipsită de credință,
Oh, țară, țară prea iubită!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt către Dumnezeu
Doamne, noi, câți mergem la biserici?
Câți suntem, Iisuse Sfânt, cuminți?!
Câți din pruncii noștri sunt nevrednici
Și-s pe calea vrajbei rătăciți?!
Câți postim și câți vom lua aminte
Când atâtea semne ne trimiți?
Peste tot se fură și se minte
Frați pe frați se vând pentru arginți.
Crima este literă de lege
Pe tărâmul nostru pământean,
Ne supunem silnicei pedepse
Și-avem, Doamne, suflet de samsar.
Legi meschine azi ne țin în hamuri,
Ne lovesc adeseori furtuni
Vin războaie și se trec în valuri
Peste fața hâdă-a astei lumi.
E violul parcă de o vreme
Lecție de profesionalism.
Trăim, Doamne Sfinte, vremuri grele,
Devenim dovadă de cinism...
Doar asceții se mai roagă, Tată,
Pentru pruncii noștri nenăscuți
Și postesc cu pâine și cu apă...
Tu le vezi pe toate și Te uiți.
Boli cumplite ne sădesc în moarte,
Pierdem ființe dragi, prieteni, frați,
E iubirea astăzi, prea departe,
Diavolului îi suntem argați.
Este sărăcie, frig și foame,
Câți mai dăm o mână de-ajutor
Celor ce dorm astăzi prin canale?
Mulți răspund: doar ei cu moartea lor.
Dar Tu știi de-a fiecărui soartă,
Știi de boli, orbire, suferință...
Vei veni să mântuiești odată
Lumea ce se pleacă-n pocăință.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replica la "Pastel social Janet Nică"
Maestre-avem mulțime de canalii...
Avem o țară minunată doară...
La mare trecere sunt papagalii?!
Păi zi mersi că nu ne cântă-o cioara!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decepție politică
Cum merg toate azi în țară
Ca la balamuc, pe roate
Strâmbe, șui, cu scârț, pătrate,
Mă gândeam așa,-ntr-o doară:
Dacă au partid și foștii,
Lăutarii, papagalii,
Verzii, rromii, panglicarii,
S-aibe un partid și proștii,
Fi'ndcă, pe bună dreptate,
Câți suntem făcuți grămadă,
Plus, câți dau în gropi pe stradă,
Am fi în majoritate,
Și-n mod cert, și prin urmare,
Vom schimba fără excepții,
Tot ce au promis destepții,
De când sunt la guvernare,
De-am pornit, ca om cu minte,
Imediat, fără povețe,
Să cat membrii prin județe,
Evident ca... președinte,
Pas cu pas, din capitală,
Prin Moldova, sat cu sat,
Tot Ardealul, prin Banat
... chestie electorală,
Întrebând pe fiecare,
Dacă-i prost și, pe-o hârtie,
Doar c-un deșt să se-nscrie
În partidul ăl mai tare,
Ca s-ajung c-un gust amar:
Din tot natul, cât e glia,
Cât de mare-i România,
N-am găsit un prost măcar,
Rămânând fără cuvinte
De-al partidului succes,
Și să pierd eu, mai ales,
Foncția de președinte...
Să-mi pierd timp, și bani, și rostul,
Pentru țară, pentru nat,
Când toți azi s-au deșteptat,
Să mă zbat singur ca prostul!
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!