Mama, Vara, Eu

Mama care urăște furtuna,
Agață suspicioasa zilele de vară
Și le scutură, una câte una,
Scrutând ciorchini de nori pitiți pe cer;
Dar când toamna se-ntoarce iară
Și încep ploile, și aerul lipsit
De păsări se-ascute de ger,
Ochii ei se-nseninează subit.

Eu, fiul ei, născut vara, de vară iubitor
Mă simt mai liniștit din multe aspecte
Atunci când frunzele vor fi ieșit din decor;
Prea adeseori zilele verii apar
Ca emblema unei fericiri perfecte,
Căreia nu-i fac faț㠖 trebuie să aștept
Un timp mai fricos, placid, mai neclar:
Toamna ca o stare și ca un concept.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Collected Poems Paperback" de Philip Larkin este disponibilă pentru comandă online la 69.99 lei.

Citate similare

Vară și toamnă

A plecat vara plângând,
a venit toamna dansând.
Au gust zilele de vară,
aur au cele de toamnă.
August a fost foc și jar,
toamna este de brumar.
Vara, anotimp fierbinte,
a plecat cu gust amar.
Toamna, harnică, cuminte,
strânge roade în hambar.

poezie de (7 septembrie 2024)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Se pare că a venit toamna

Se pare că a venit toamna
Să întomneze pe la noi.
Număr frunzele rămase în copaci
Și restanƫele de astă vară.

Se pare că a venit toamna.
Ne amăgește cu spectrul cromatic
Și noi suntem iarăși nepregătiƫi,
Ne mai doream o zi, vacanƫă de vară.

Se pare că a venit iarăși toamna,
Și poate ne-am obișnui cu ea,
Dacă și numai dacă ne-ar promite
Că după vine iarăși vara...

A fost prea cald în inima ta,
A fost prea frig în inima mea,
Și-a mai venit odată toamna,
Pe nepregătite, așa cum e ea.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cuth Hajnalka

~ Toamna mai e ~

când s-au hotărât să se despartă lucrurile cunoscute
atunci am ales să plec în necunoscut,
trandafirul bolnav din grădina uscată
mă scaldă în iubire o ultimă dată,

fântânile îmi vorbesc despre seceta verii
eu le ascult și le spun
suferința e doar o iluzie...

umblând pe aceleași cărări acum par a fi drumuri noi
ce mă fac să clipesc mai des,
la fiecare răsuflare simt toamna
frunzele-mi cântă în tonuri de galben
jelesc zilele lungi de vară,

răsăritul e mai închis și atât de silențios
frigul dimineții îmi amintește de călătoria-mi lungă
îmi sărută obrajii tăcuți și-mi deschide ochii larg
să pot vedea prin ceața deasă,

după o introspecție parțială fac încă un pas,
cu miere în glas mă alint iar picioarele merg de la sine
toamna mai e și e bine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneori toamna e pustie...

A venit răsăritul din toamna sufletelor pustii,
în parc sunt atât de multe bănci goale,
ce încă păstrează atât de multe fotografii,
cu îndrăgostiții din vara fierbinte.
Azi toate băncile plâng și sunt înverșunate,
mai prind doar frunzele în zbor,
crezând că sunt îndrăgostiți cu dragostea lor.
A venit toamna viselor cărămizii,
când frunze și flori cad pe rând răpuse
și se ascund în sufletul pământului...
A venit toamna cuvintelor nerostite,
atât de multe fericiri și inimi frânte,
aripile îngerilor au căzut pe jos
și sufletele sunt transformate-n lacrimi,
ploile de toamnă revin haotic
și merg în cu o iubire de împrumut,
din cerul curcubeu al asfințitului de soare.

poezie de (6 octombrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te aștept

Te aștept fără cuvinte
Când o stea se-aprinde,
Să-ți arate calea iară,
Prin noaptea de vară.

Te aștept nerăbdător
Fiind aprins de dor
Briza n-o mai întâlnesc,
Pădurea n-o mai iubesc.

Te aștept tot gânditor
Vântul n-are spor,
Stau întins pe iarba deasă
Cu luna mireasă.

Te aștept lângă izvor,
Solitar decor
Și-ți văd trupu' mlădios
Ce se-apropie sfios.

Te aștept, sunt necăjit
Pe câmp ofilit,
Ochii minții te zăresc
Pe tărâm ceresc.

Te aștept dezamăgit
Trupul ți-a pierit,
În noaptea de vară
Din mintea mea iară.

poezie de
Adăugat de Emil UtaleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

..

plouă mărunt peste câmpul gol
și cerul pare atât de aproape
au plecat cocorii domol
mânați de toamna ce nu-i mai încape

mi-e gândul tot mai pustiu
se scutură iar roze
de tine nimic nu mai știu
străină îmi ești chiar și în poze

și vântul îmi biciuie fața
noaptea încet coboară
simt aerul rece ca gheața
la fel e în casă cum e și afară

șoptind abia încep să vă strig
pe tine iubito pe tine vară
de ce m-ați dezgolit în frig
și-ați pus în loc toamna să-mi fie povară?...

în Leaganul toamnei (2018)
Adăugat de George IonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Miriam Nadia Dăbău

Și vine toamna

Si trece vara, vine toamna
cât de aproape tu mā simti?
las frunzele sā-mi steargā fata
si buzele zilei pustii...

Iar gândul sā treacā cu zborul,
ca noptile ce-au fost fierbinti,
în verile când mā scāldai cu dorul
si mā chemai sā nu mā uiti...

În locul verii vine toamna
când strugurii sunt moi si copti
se coc si merii lângā poarta
sārutului cu foi de soc..

Dacå pādurea este goalā,
vād urma pasilor trecuti
când ne plimbam pierduti în varā
fārā sā stim cā toamna dor...

Si trece vara, vine toamna
dar trec si anii printre noi,
rāmân si singuratici pomii
cu frunze galbene ce mor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O să vină toamna

O să vină toamna cu lungi insomnii,
Cu nori aruncați peste-acoperișuri,
O toamna rugină, în care devii,
În văile albe de sub zmeurișuri.

O să vina toamna, cu parcuri ecou,
Sandale în ploaie și râuri pe stradă,
O să vină toamna, enigmatic, din nou.
Ca un clopot uitat, amintindu-și să bată.

O să vină toamna, inevitabil și sferic,
Mă plimb prin tăcerea de frunze căzute,
Prin vântul de zi, transparent și himeric
În nopțile peste-ntuneric stătute.

Se lasă deci toamna, o duminică-n vară,
Cu aerul veșted arzând peste nări.
Anotimp descleștat în imagini de seară.
Cu timp strecurat de secunde și stări.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Timp interior

În zilele de vară
căldura-mi învăluia trupul,
închideam ochii și mă rugam soarelui.
Din prea multă iubire mă rugam!
În zilele de toamnă,
în lumina incendiară priveam florile,
miroseam parfumul și mă rugam florilor.
Din prea multă iubire mă rugam!
În zilele de iarnă cu zăpezi nesfârșite,
pe străzi rătăceam,
un zeu al purității inventam
și lui mă rugam!
În zilele de primăvară vântul ascultam
și vântului mă rugam.
Din prea multă iubire mă rugam!
Toate aceste zile,
numai ele, vor putea spune
câte ceva despre mine
și numai dacă vor mai avea amintiri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Jurnal american" de Vavila Popovici este disponibilă pentru comandă online la 38.00 lei.

Merele de vară

Mi-aduc aminte merele de vară,
Când noi copii la mama mai eram,
Când stam pe bancă câteodată seara,
Cu câtă poftă le mâncam!

Și câteodată când ploua afară
Iar noi priveam la stropii de pe geam,
Mama fugea prin ploaia cea de vară
Și câte-un măr cu lacrimi ne-aducea.

Și îmi aduc aminte că într-o vară
Ne-a venit pe la poartă un sărman
Și cum s-a luminat în prag de seară,
Când mama i-a cules un măr din ram.

Dar de când nu mai este mama,
Nici pomul nu mai face rod,
Și parcă degeaba mai vine vara
Și vara parcă nu mai are rost...

De-atunci am mai mâncat mere de vară,
Dar parcă și-au pierdut parfumul sfânt
Și mi-amintesc gustul de-odinioară,
Pe-o bancă, lângă mama la mormânt.

Merele de vară sunt,
Sfinte pe pământ,

Merele de vară plâng,
Mamei la mormânt...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Romanța ploilor de vară

Ce voluptoase-s ploile de vară!...
Sunt veșnic calde și catifelate
Ca bratele femeilor ce ne-nfioară
Cu-aceleași biblice senzații repetate
La infinit -
Ca ploile fără sfârșit -
Din clipa primului păcat
De Eva și Adam sanctificat!...

Ce voluptoase-s ploile de vară
Când se-mpreună sexele spre seară!...
Ce voluptoase-s picăturile de ploaie
Când le lăsăm să intre în odaie,
Să ne topească buzele timide
In buzele lor calde și umide!...

Ce voluptoase-s picăturile de ploaie
Când ne repetă-n fiecare seară
Romanța ploilor de vară -
Pe care noi,
Doi câte doi -
N-o mai cântam nici pe ghitară,
De câte ori
Nerăbdători
Ne-nchidem tainic în odaie...

Ce voluptoase-s ploile de vară
Când ne-ntregesc cu stropii calzi de ploaie
Și ne sărută, seară după seară,
Cu-aceleași buze pline de văpaie,
Eternizând acel "Da capo-al fine",
Pe care noi îl repetam fără rușine
Pe-aceeasi sofa din odaie
Armonizindu-l cu-ale ploii șoapte
Până se schimba seara-n miez de noapte...
Ce voluptoase-s ploile de vară
Când ne saruta pina ne omoară...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.
Adrian Păunescu

Destin-când vine toamna

Nu-mi ajungi și n-avem timp
În fiecare scurtă zi,
Așteptăm nopți mai lungi
Să ne putem și noi iubi.

Mi-a căzut pe gură frunza
Unui ultim arbor frânt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ

Ia-ți pe umăr haină groasă,
Ia-ți flanelul tău răsfrânt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – și-nviem uneori.

Mi-a căzut în noapte mâna
Când am vrut să te descânt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ.

Unde e căldura verii,
Pașii noștri unde sunt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – și-nviem uneori.

cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de
Adăugat de Cristian BuicaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Gabriela Gențiana Groza

Toamna școlăriță

Toamna e o școlăriță
Care poartă coroniță,
Are-n mână un penar
Și carnetul de școlar.

Toamna este vremea-n care
Sunt în floare crizanteme,
Când s-a dus vacanța mare
Și vreau iarăși să am teme.

Fără mine școala mare
N-a fost totuși plictisită?
După cum și tabla pare
C-a fost neagră, necăjită...

Clopoțelu-ntreaga vară
A stat într-un colț cuminte,
Bucuros el scoate iară
Clinchete ca mai-nainte.

Am intrat iar în viteză,
Ore lungi... și recreații,
Tare dor îmi e de-o teză
Ce sătul sunt de distracții!...

Toamna asta-i minunată
-Înflorită crizantemă-
Cartea-i nouă și curată,
Vreau urgent măcar o temă!

Dar aștept cu nerăbdare
De pe-acuma chiar, vă spun:
O vacanță-nu prea mare-
De la bunul Moș Crăciun.

poezie pentru copii de (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie
cumpărăturiCartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 11.99 lei.

Rețeta vieții

Asta e rețeta vieții,
care mi-a spus-o mama,
tinându-mă în brațe
în timp ce plângeam.
Gândește-te la florile alea
pe care le culegi toamna
ele oricum vor muri,
și tu plângi.
În grădină în fiecare an
apar și plantăm flori,
copaci și alte plante,
ele te vor învăța,
să știi ce e frumosul.
Apoi vine toamna
și ele se vor usca.
Chiar și oamenii sunt trecători
la fel ca apa care curge.
Toamna încorporează
un timp de tranzit.
Maturizează-te,
pentru că și natura
va fi în stare să înflorească.

poezie de (15 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Vine toamna!

Vine toamna! Vântu-n pale,
Poartă frunzele-n spirale.
Vara mi-au închis-o-n cufăr.
Lacul n-are flori de nufăr.
Păsările cântă-a jale.

Vine toamna! În gradină,
Pomii-s goi, ori cu rugină.
Eu stau singură și tristă
Și trec vara în revistă,
În acord de cavatină.

Vine toamna! Numai umbre
Pe-arborii cu chipuri sumbre.
În răstimp, de peste vară,
Fac sufletul să-mi tresară,
Amintirile-n penumbre.

poezie de din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

Iar a venit toamna

Toamna dă cu frunze-n noi;
Ne-mpresoară, ne-amețește,
Ne-amintește de nevoi
Și că totul se plătește!

Toamna dă în noi cu ploi,
C-a dat vara prea mult soare
Și ne-mproașcă cu noroi
Pe gânduri și pe picioare...

Toamna dă cu brumă-n noi:
Feriți inimi, vise, flăcări;
Iar ne lasă pomii goi
Și de frunze și de păsări!

Toamna-are pică pe noi
Că e singură și tristă,
Nu știe pasul în doi:
Plânge și n-are batistă!

Toamna-și răzbună pe noi;
Dar lecția am învățat:
Când și-asmute vântu-n toi
Iubirea-mi pun la hibernat!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Toamna

Frunzele se sfătuiesc,
Ce culori se potrivesc,
Unele roșesc mirate
Altele-s galbui pătate,
Arămii și visătoare
Se aștern pe-alei covoare!

A sosot toamna la noi
Cu belșug și multe ploi,
Păsările plec din țară,
Dar se-ntorc la primăvară.

Toamna ninge? Toamna plouă?
Câte-un pic din amândouă!
Și noi toți îi spunem iară:
Zâna bună din cămară.

poezie de
Adăugat de Geanina BoglutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie

Vara lui Eminescu

Eminescu s-a născut
Într-o zi cu ger de vară.
Și când iarnă s-a făcut
A-nceput să nu mai moară.

De atunci, a tot trecut
Foarte multe alte veri.
Iar iernile s-au făcut
Minunate primăveri.

Eminescu-i primăvară
Primăvară-nmiresmată.
Și dacă va fi să moară
Cu flori, va fi colorată.

Eminescu-i calda vară
Din sufletele orișicui.
Oare, să îl dăm afară
Acum este, mâine nu-i?

poezie de (15 ianuarie 2014)
Adăugat de Radu BuneiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Timp de toamnă

Toamna mă strigă,
Parcă o aud.
Frunzele-n gânduri.
...........................................

Toamna mă cheamă
Dar nu-i răspund...
Mai multe rânduri.
..........................................

Toamna m-ajunge
În pas alert,
... Eu îi dau voie.
........................................

Răscolitor sufletul meu...
Plin de arome.
Venirea toamnei
A răscolit clipele toate.
Încep să scriu numai povești.
...............................................

Clipe fugare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Diana Niță

Iubire fără granițe

Iubesc marea și al ei nisip,
Tot ce văd și ce simt.
Iubesc al cerului infinit
Si valurile mării,
Ce se scaldă-n răsărit.

Iubesc natura,
Munțîi cu a lor
Podoabă dalbă,
Codrul verde al cărei
Inimă mă cheamă

Iubesc cerul senin,
Soarele, stelele și luna,
Zilele și noptile
Pierdute una câte una.

Iubesc florile
Și a lor parfum,
Petalele cu rouă
Ce se scutură pe drum.

Iubesc azi,
Iubesc mâine,
Nu doar pentru o clipă,
Iubesc cu pasiune,
Tentat să fac risipă

Dar frumusețea din suflet
Nu are margini,
Nici frontiere,
Am iarnă și vară
Toamna și primavară

Le am pe toate,
Într-un singur loc,
În al meu suflet.
Nu am timp să astept,
Să renasc, să trăiesc,
Să transced,
Și să mă pierd
Într-un infinit deșert.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook