
Iubirea, Floare-Albastră...
Călătoresc între două molecule,
Le vindec putrezirea prin viață,
Le pun la distilat în fiecare seară
Și le-nnoiesc izvoru-n dimineață.
Între lamele le-așez la microscop,
Fiecare e-un schelet de stele,
Universul se-nvârte buimac
Punând în inimă și zboruri, și atele.
Tu, ca moleculă a iubirii ești
Marmura ce trece în statuie,
Eu te-am altoit în scoarță de copac
Și îmi zâmbești din galbena gutuie.
Călătoresc și vindec putrezirea
Izvorului ce a pătruns în noi,
Iubirea, Doamne, este Floare-Albastră,
În rest e raiul cu a lui gunoi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Între o moleculă și altă moleculă este aceeași distanță ca între două stele.
citat din Carlo Dossi
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Caruselul de păpădie
Caruselul de păpădie cu raze stelare
Se-nvârte în spațiul turnat între noi,
Merele rumene cad în palmele mele
Ascunse în iarba poveștilor cu ploi.
Inima răvășită îmi toarnă pornirea
În visătoare, mocnite, săruturi fierbinți
Prin sânii durdulii de nectar ai luminii
Străpung telegrame transmise de sfinți.
Sunt lunecos arcuș pe gât de vioară,
Pe-aripile nopții șterg cerul de ceață,
Prin mine trece, săgeată, trenul iubirii
Cu fiecare petală și muguri de viață.
O batistă agăț în curcubeul din zare
Să-ntâmpin triburi de umbră sudată
De tălpile moi mocirlind caruselul
Plantat pe vecie, la mine-n ogradă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu arzi în palme stele...
Tu arzi în palme stele
Și-n inimă iubirea,
În vise merg gondole
Și-n sânu-ți tresărirea.
Izvoare de lumină
Îmi previn convulsii
De când îmi ești vecină
În taina cu iluzii.
Te-aștept într-o oglindă
Să ne vedem odată,
Tu floarea ce colindă,
Eu, gândul ce te-așteaptă.
Desculță trece vraja
Prin timpul arămiu,
Singurătatea-i straja
Momentului ce-Źți scriu.
Mătasea de nori negri
Coboară peste noi,
Prin vis mergem integri
Ca fulgerele-n ploi.
Te-aștept în raiul unic
Născut în veșnicie,
Pe-un sărut teluric
Crestat în poezie.
Zâmbești, dulce-i nectarul
Florii vorbitoare
Care-și arată harul
Plutind în depărtare!...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Captiv între două respirații
iartă-mă pentru ceea ce am fost
am palmele ude și mă agăț de viață
ca iedera de cer
nici nu știu dacă mai am nevoie de dragoste
momentul este o taină prin care
mă plimb zi de zi și e
firesc să fie așa
nu mă simt niciodată singur
iubirea se ascunde în oameni și
fiecare are povestea sa
și-n fiecare poveste
sunt eu
captiv
între două respirații
privesc iubirea
durerea și oamenii
dar cine mai are nevoie de cuvinte
prin acest labirint
se ajunge la Dumnezeu
poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea iubirii aleargă în vânt...
Floarea iubirii aleargă în vânt,
Luceafărul serii o așează pe frunte,
Ea e născută din dulce cuvânt
Pus între două rime, ca punte.
Are picioare de stele sub frunze
Unde săgeți de amor se ascund,
Pe rotundul inimii vin buburuze
Să-și pună inel de logodnă, curând.
Tu râzi pe mormanul de vise,
Șuvițe de sânge pui în izvoare,
Zboruri line în clipe-s prelinse
S-adape simbolic o rază din zare.
Floare minune, din lumea de lut,
Coboară la mine fierbinte în sân,
Gura trufașă mereu să-ți sărut
În iarna prelungă cu fulgii din fân.
Prin două cuvinte, cu rime alese
Să ardem prezent și visare,
Să trecem în inimi neînțelese
Iubirea cu statui sub picioare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoresc prin gerul inimii mele
Îți mulțumesc pentru strânsa îmbrățișare
Îți mulțumesc pentru zâmbetul curat din fiecare zi
Mulțumesc divinității pentru darul primit
Cerul și stelele mi-au luminat cărarea
Am fost departe de semeni?
Nu, niciodată. Doar am căutat ziua propice exprimării iubirii
Iubirea mea ți-a ținut loc de haină, de hrană
Acum sunt tot mai departe
Călătoresc prin gerul inimii mele
Departe de snobi și inculți.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul tău
Nu regret nimic
Nici frunza, nici atingerea ta
Nici macii care îmi vor aminti de tine
Mă simt frumoasa din ziua desprinsă
De magia unei întruniri miraculoase
Și pot să cuprind cu ochii universul tău
Pot să mă vindec de tine
Nu mai e sinceritatea de altă dată
E doar magia reîntâlnirii
Și poezia de dragoste sublimă
Pe care tu o spui în fiecare dimineață, pentru mine
Și-n fiecare noapte pentru femeie.
Pentru a se salva din mrejele iubirii
Ce nu cuprinde doar sufletul, ci și mintea.
Iubesc mângâierea ta, cu palma luminii
În care mi se rupe tăcerea
Din ziarul cubului și a piramidei sentimentelor.
poezie de Ileana Nana Filip din Zbuciumul unui suflet însetat de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără dor iubirea moare
În așteptarea îmbrățișării
Ecoul rătăcește în vedenii,
Inima-i buchet de sentimente,
Dimineața iese din muțenii.
Zburăm vindecător în vindecarea
Așteptărilor țesute-n duioșie,
Candela privirii se aprinde
În mirosul proaspăt de gutuie.
Ai venit? Te-am așteptat
În pragul meu țesut cu floricele,
Hai, pășește dar ai grijă,
Mânjit este cu smirnă și cu stele.
Promisiunea sângerează-n noi
Sub flacăra unui sărut profund,
Te-am așteptat cu nerăbdare,
În inimă cu grijă să te-ascund.
Nu vreau vedenii să apară
În orizontu-ntins precum o ață,
Sub el și când voi fi nisip,
Tu să mă vezi crâmpei de viață.
Până atunci te tot aștept
Din orice colțișor cu soare
Că doru-i sfânt întru iubire
Și fără dor iubirea moare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea albastră rostind
Ninge pe geamul deschis,
Tu ai pătruns pe fereastră,
Te-ai prefăcut, iubito, în vis,
Ai intrat în inima-mi albastră.
Fulgii s-au topit până-n zori,
În inimă ai culcuș de iubire,
Te port printre stele și flori
Și te înalț icoană-n mănăstire.
Se-nchină la tine, prin mine,
Vecia ninsorii în stele roind,
Pe buze răsar cuvinte senine,
Iubirea albastră rostind!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi vindec spinii ce m-au omenit
Rătăcit în anotimpuri nesfârșite
Pașii mei tresaltă treptele uitării,
Gândurile plutesc în amintire
Și munții se privesc în clarul mării.
Noiane de izvoare curg din cer
Cu dorul veșniciei din tămâie,
Ferestrele iubirii se închid ușor
Și-n umbra lor sunt doar o poezie.
Fulgerători, albaștri-s ochii care
Mă lasă să mă-nchin la un stejar,
În scoarța lui stă sângele rodirii,
Mă mai visez vânjos și temerar?
Acum îmi lămuresc propria clipă,
Îmi vindec spinii ce m-au omenit
Și-n candela în vânturi cocoțată
Aprind mucu-i mic, nisip desțelenit!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul de ceară
Cea mai frumoasa povară,
Cea mai plăcută,
Cea mai dureroasă,
Cea mai cea iubire
Este iubirea noastră.
Sub streașina ei
Cresc îngeri cu pene de soare,
Lăutele cântă
Sub degetele vântului
Ce trece prin pletele tale.
Eu sunt arcușul
Fluturilor ce ating corzile
Inimii împovărate
Cu stelele iubirii,
Cu trecerea amintirii
În cea mai frumoasă povară
În interiorul căreia
Aprindem împreună
Universul de ceara!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocația simplității
te-am așteptat în palma timpului
și te-am găsit în întrebările cu răspuns
în universul verbului a iubi
frumosul din frumos
pur și simplu
mi-am legat înțelesul de tine
precum în ghidul de călătorie al simplității
într-o odă a bucuriei prin trecerea vieții
primește salutul iubirii mele
pur și simplu
te-am prins strâns în brațele minții
și am urcat lângă tine treaptă cu treaptă
în cercul nesfârșit al iubirii
prin al trăirii pas
pur și simplu
mi-am apropiat gândul de bucuria unui alt poem
precum o partitură pentru pian
ești în fiecare cuvânt din fiecare secundă
te iubesc și te scriu în fiecare vers
pur și simplu
poezie de Vali Nițu din Metafore în palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață
În fiecare dimineață
mă trezesc a mirare.
În fiecare dimineață
fac cunoștință cu mine.
În fiecare dimineață
cafeaua are zaț.
În fiecare dimineață
îmi verific amintirile.
În fiecare dimineață
umbra este mai grea
poezie de Vasile Ghinea din Lutul unui pumn de vise (2009)
Adăugat de Vasile Ghinea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele iubirii cu mii de rădăcini
Iubirea mea, credința, prinde rădăcini
Între două mere râvnite de vecini,
Urcă peste dealuri, curge în furtuni,
O sorb cu plăcere din adânci fântâni.
Urme lungi de umbre se-ntind către apus,
În brațe infinitul ne poartă spre Iisus,
Netezim răspunsul și așteptarea noastră
Că-ntr-o zi vom trece în viața cea albastră.
Până atuncea punem spice la cingători,
Copii-i înălțăm spre soare deseori
Și visăm la mărul râvnit și de vecini
Prin sângele iubirii cu mii de rădăcini!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis cu hematii de statuie
Vântul hoinar curge printre brazde de-ntuneric,
Tu te speli la rădăcina nopții cu visele mele.
Ochii stelelor crapă rușinați de gestul himeric,
Bruma îi ascunde în riduri brodate cu iele.
Iau de la lună fuiorul de raze, lumina să-ntind
Intre brațele noastre croite în miez de gutuie.
Tu te așezi la zvântat, eu norocos mai aprind,
Focul iubirii, în visul, cu hematii de statuie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul vieții
Pe aripa stângă
Aprind lumânarea inimii.
Pe aripa dreaptă
Aprind lumânarea...
Între cele două lumini
Se zbate universul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pârleaz
Frumos e mărul din vecini,
Dar mai frumoasă e vecina
Și ca să fur nu e păcat
Cât pe gard coace lumina
Raiul, raiul fericirii,
A iubirii și-mplinirii.
Cum să nu ne fie bine
Când pe cer e-un curcubeu
De culori care alină
Gândul bun și gândul greu
De-a râvni la raiul care
Face orice clipă floare.
Și m-am sprijinit de gardul
La care-am făcut pârleaz
Ca să trec în nemurirea
Fericirilor de azi,
Mâine, Doamne, nu se știe
Mărul dacă-o să mai fie...
Cum vecina încă este
Veselă, ușor zglobie
Aștept să nu întârzie
Semnul care ne îmbie,
Că-altfel dispare pârleazul
Și cu el vine necazul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-am cunoscut niciodată
deschid fereastra
în fiecare dimineață
o dimineață oarecare
îți simt parfumul
când privesc un fluture rătăcit
soarele strălucește uneori
atunci știu că zâmbești
alteori plouă
presupun că e doar lacrima ta
nu te-am cunoscut niciodată
iubito
poate doar într-un vis fără țărm
dar când deschid fereastra
în fiecare dimineață
o dimineață oarecare
îți simt parfumul
poezie de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre molecule încă se mai poate spune ceva
o moleculă s-a întors fericită acasă
după ce a muncit o viață
la ADN-ul unui prost
*
o moleculă s-a schimbat la față
după ce-a trudit o viață
la ADN-ul unui prost
care-ncerca să-și facă rost
*
molecule, molecule
toate zero, toate nule
cântecul suprem al morții
gluma care-a luat proporții
*
moleculele de sare
au creat o mică mare
cu nisipuri mișcătoare
ha, ha, ha, ce închisoare!
spuse o ciocănitoare
desigur, dezgustător
pe principiul izbitor
dacă e să mor, nu mor
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise plecate cu muntele la mare
Am pus inima nopții în palme,
Am conectat-o prin două raze stelare
Viselor mele aburind de iubire,
Tu mi-ai răspuns că ești la mare.
Dorul a pogorât de pe muntele vrăjit
Cu privirea albastră ca cerul,
În valurile mării te-am zărit
Izgonind din inimă misterul.
Umbrele noastre sortează nisip
Clepsidrei pătrunse de timp,
Noi, gâtuiți de aburii iubirii,
Uităm să pășim în alt anotimp.
Rămânem conectați
Prin două raze stelare
Din visele plecate
Cu muntele la mare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!