Să-ți fiu singura rază
Sunt un colț de stea,
luminez adâncimea
ochilor tăi vrăjiți.
Tăcerea nopților
cu lună plină de așteptare
nu-ți mai întunecă
surâsul de flori.
Îți împodobesc inima,
cu trandafiri albaștri
înveșmântați în cuvinte
încă nerostite.
Îți alung oftatul și chem
un vânt de dragoste,
să-ți mângâie dorul,
cuprins între palmele
sufletului,
copil rebel și singuratic.
Vreau să-ți fiu singura rază,
aprinsă de lumina unui vis,
într-o seară târzie de mai,
să mă furișez în odaia
gândurilor tale,
să mă contopesc cu visele-ți,
care-și așteaptă rândul
la fericire.
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Gust liniștea
Lumina mi-a înghețat pe trup,
în diminețile când îmi căutam
amintirile...
Azi, am împachetat iluziile
și le-am vârât sub nori,
nu mai vreau să aud zgomotele
unor vise ce mă obosesc...
Deschid pleoapa sufletului
și văd pe retina clipelor cum
nemărginirea ne înnoadă firul vieții.
Dorul îmi învelește tăcerea -
tremur de dragoste.
Încep să simt emoțiile pictate
de visurile unui copil,
pierdut în jocul iubirii,
în apusuri sărutate de îngeri.
Gust liniștea ca pe un nectar
ce se prelinge pe buza nopții
Mi-e cald, mi-e frig, mi-e dor
Iubesc!
poezie de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de gânduri
Ploaie de gânduri
cu lacrimi de vară
a țesut peste suflet
pânza unei iubirii
care sărută infinitul.
Gândurile-mi sunt
zbor spre fericire.
Stol de pescăruși
își lasă libere
visurile frânte de
furtuna existenței...
Mă scufund alene
în valurile unui dor
pictat în speranță.
Mă înec în lacrima
necunoscută de tine
în adâncimea unui vis
care nu cunoaște
povara singurătății.
Vreau să ating
cu degetele fericirii
curcubeul din tine
să rămân fără cuvinte
doar prin semnele dragostei
să vorbesc sufletului tău.
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Ploaie de gânduri
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina ochilor mei
Lumina ochilor mei,
În apa de cleștar
Îmi oglindesc trupul
Și mă întreb
Dacă frumusețea lui
Este deplină pentru tine.
Aș vrea să fiu
Frumoasa basmelor
Dăruită
Nopților tale de dragoste.
Lumina ochilor mei,
În deschiderea bobocilor de floare
Îmi oglindesc viața
Și mă întreb
Dacă murmurul ei,
Îți străbate viața înviorându-te.
Aș vrea să fiu
Murmurul viu al izvoarelor
Ce îți izvorăște viața
Zilelor și nopților.
Lumina ochilor mei,
În sfințenia curată a rugăciunii
Îmi ascult sufletul
Care se vrea pur,
Dăruire sufletului tău
Care caută zi și noapte
Sfințenia
De-a lungul anilor.
Lumina ochilor mei,
Îmi caut gândurile
Pe cărările stelelor
Și ți le dăruiesc ție,
Ca să faci din ele
Punți de lumină
Între constelațiile
Ființei tale
În armonia lumilor.
poezie de Agenor Crișan din Drumul Tăcerii
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia este oglinda sufletului ce exprimă în lumea exterioară sensibilitatea și zborul senin al gândurilor.
Elena Lavinia Niculicea (9 iunie 2011)
Adăugat de Elena Lavinia Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu lăsa ca furtunile existențiale să-ți frângă aripile! Caută acea frântura de senin care să-ți reinventeze zborul.
citat din Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai nani, nani
Hai nani, nani,
Lumina mamii...
Să-ți cânt și-n seara asta, lumina mea, să-ți cânt...
Dar uite-ncep un cântec și altu-mi vine-n minte, -
Și-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte
Și plânge-așa cum plânge cumplitul ăst de vânt...
Hai nani, nani...
Să-ți cânt, lumina mamii, și iar încep și iar
Cuvintele-și pierd șirul, - că vezi, în astă seară
I-atât de-amarnic cântul ce-l spune vântu-afară,
De parcă-ar plânge-ntregul săracilor amar...
Dar tu aștepți un cântec - că tu ce știi de vânt!
Și ce să știi ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poți pricepe nimic din toate-aceste...
... Să-ți cânt și-n seara asta, lumina mea, să-ți cânt...
Hai nani, nani,
Lumina mamii...
... Și iar rămân de parcă nu mai găsesc cuvânt
Din tot ce-ți spun alt-dată în cântecele mele,
Și feți-frumoși, și zâne, și cer, și flori, și stele
Și-au amuțit povestea de parcă nu mai sunt...
Hai nani, nani...
Adormi în caldu-ți leagăn, lumina mea, și taci -
Nu pot cânta și încă nu ești destul de mare,
Ca să-ți pot spune basmul cel nesfârșit, în care
Se sting de frig și foame copiii cei săraci...
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Întreg
Tu ești copacul meu, eu ale tale ramuri,
Mi le ferești de vânt, de viscoliri și ploi,
În valsul primăverii pun verdele ca flamuri
Iar tu îmi mângâi floarea ce înflorește-n noi.
Îți dăruiesc iubire chiar dacă tu nu crezi
Și-ți pare că la altul am inima și gândul,
În nopți cu lună plină și visele-ți veghez,
Adorm abia la ziuă, aștept să-mi vină rândul.
Suntem o lume-ntreagă făcută doar din noi
Și nimeni niciodată nu ne va rupe-n două,
A noastră-i nemurirea căci vieții-am pus altoi
Din dragoste curată în dimineți cu rouă.
Să te zăresc vreodată?-N-am cum... suntem întreg;
De-ar fi să mor cândva- nu pot să te dezleg,
Rămânem o coroană de frunze și de flori
Sub mângâieri de lună, noi, veșnic visători!
poezie de Angelina Nădejde (11 martie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă inima nu îți este atinsă de dragoste, alergi spre nicăieri...
aforism de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
* * *
O cascadă de albe gânduri
se revarsă peste pajiștea visului
potolindu-mi setea de veșnicie
lacrimile muiate în albastrul nopții
mi se zvânta la soarele iubirii...
doar tu si eu ne legănăm
în pași nebuni de vals,
exersând dansul fericirii
adesea, ne impiedicăm
în ritmul alert al pasiunii
dar mă las îmbrățișată
de stelele pereche
ce imi luminează pașii,
imi spăl cuvintele și dorul
în privirea nostalgică a lunii
le îmbrac în taina visului ei,
să-ți umplu gândurile, iubite,
cu flori de nu-mă-uita
ce au parfumul sufletului meu.
poezie de Elena Lavinia Niculicea (4 august 2011)
Adăugat de Elena Lavinia Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrima
Pașii tăi trec prin
pădurea sufletului meu,
culegând lumina
clipelor de mâine.
Vreau să-mi atingi
crengile cu speranță,
să mă-nalț în visarea
cerului,
pe o aripa de uitare
să-mi așez lacrima...
poezie de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile albe
Aduc puritatea mereu la tine,
Florile albe ce sunt iubire
Și vor să-ți amintească de mine,
Ca să trăiești în fericire.
Nu vreau să ai inima de ghiață,
Vreau să fii într-un loc feeric,
Așteptand surâsul tău pe față,
Să-mi spună ceva romantic.
Floare albă, floare de lumină,
Ce-n grădină înflorești,
Fă ca razele să vină,
Ca apoi să te mărești.
Nu vreau ca florile să se scuture-n noapte,
Când vântul le-nclină tare,
Vreau s-ascult ale tale șoapte
Și florile-n brațele mele să zboare.
Flori albe, multe, fără nume,
Zboară la mine cu dorul tău,
Aduc lumină-n astă lume
Și-nfloresc destinul meu.
poezie de Eugenia Calancea (9 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă m-aș pierde...
Dacă m-aș pierde într-un fulg de nea,
te-aș săruta
în fiecare dimineață din care-ar ninge
dragostea...
Dacă m-aș preschimba într-o frunză arămie
de toamnă târzie,
aș șuiera prin vântul durerii tale
numai inima mea
să-ți fie veșnică stea..
Dacă în muguri de fericire aș renaște
primăvăratic
lângă sufletul tău singuratic,
aș fi eu...
Dacă în aripa mea stângă
ți-ai anina,
din nou, zborul,
ai afla serafica înălțare
spre soare
mereu...
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Între toamnă și iarnă mai e un singur pas, cel al căderii frunzelor. Între noi, câți mai pași mai sunt?
Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când iubești îți deschizi inima în fața celui drag, asemenea unei flori cu petalele deschise spre soare...
Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta
De ziua ta, iubire, aș vrea să-ți fiu
O oază de speranță în pustiu,
Un fir de apă vie, de lumină,
Chiar dacă mă întâmplu mai târziu.
De ziua ta, iubire, -ți sunt aproape,
Chiar dacă-ntinsă apă ne desparte,
Chiar dacă-mi spui mereu că nu e bine,
Clipă de clipă se îndreaptă către tine
Sufletu-mi plin de dor și așteptare.
De ziua ta, iubire, îți sunt mare
Învolburată de speranțe, disperare,
Tristețe, fericire, îngândurare,
Tălăzuind și suspinând fără-ncetare,
Sunt dimineața ta, sunt încântare,
Sunt noaptea-ți plină de înfiorare,
Sunt lună, soare, stele, înserare,
Sunt strop de ploaie plâns pe geana ta,
sunt mirare
Înscrisă pe obrazul tău zâmbind în soare...
Sunt ultima petala dintr-o margaretă
Spunându-ți "te iubesc!" de ziua ta...
Să-ți amintești, te rog, iubirea mea,
Că undeva, departe rătăcită,
E o iubire neîngăduită,
O pasiune neînlănțuită
În așteptare și neîngrădită.
De ziua ta, iubire-aș vrea să știi
Că încă nu e prea târziu să-mi fii...
poezie de Elena Vlădescu (20 septembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie, ești frumoasă când te îmbraci cu dorul!
aforism de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
M-ai cules din țărână...
Și m-ai cuprins tainic cu palmele sufletului,
ca pe o lumânare stinsă.
Și-ai suflat peste mine cu zborul tău...
cu dorul tău...
cu setea ta...
înviindu-mă...
Pâlpâiam timid... cu teama de-a nu te arde
și ca în fața unei icoane
am îngenuncheat...
Era înălțător,
parcă amândoi atingeam cerul...
Cu pumnii strânși ca într-o rugă...
într-o încrâncenare de durere...
am început să ard înalt
Și mirată... să luminez din nou.
Ușor, am început să mă preling printre degetele tale
și toată făptura mi s-a umplut de tine...
Un mănunchi de mine și tine...
dincolo de lume...
Mi-e lumina, dragul meu...
mi-ești caldă și blândă lumină...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cu gust de cireașă
Iubire cu gust de cireașă amară,
Ne-am cunoscut într-o seară...
Eu visul din ochii tăi,
Tu dansul pașilor mei.
Cu rozele buzelor mi-ai mângâiat sânii,
Eu m-am ascuns timidă,
În căușul ochiului tău... și al mâinii.
Mâna ce mi-a atins sufletul
Și m-ai învelit cu lumină, dăruindu-mi
Fericire deplină.
M-am ascuns în inima ta, iar tu mă căutai frenetic
Prin vene.
Brațele tale mă ascundeau în ventriculul drept.
Copil inocent! Editura ochilor tăi
A scris povestea unei noi vieți.
Zâmbește!
Pe buzele tale
Am răsărit eu cuvânt de April.
Surâsul tău e divin!
Iubire cu gust de cireașă amară,
Te-am pierdut... într-o seară.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte nerostite
Șirag de mărgele în jurul sufletului
cuvinte nerostite... sărutările tale,
pietre scumpe
aduse din ținuturile
geloase ale Șebei.
Purtau identitatea ta
în strălucirea lor
când alunecau
pe sâni,
pe genunchi,
în inima mea..
de parcă erau mai limpezi
decât aurul de Ofir,
sarutările tale.
poezie de Mirela Duma Bilc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisul e acea parte din mine care te îndeamnă să mă descoperi, să mă înțelegi și să mă apropii de inima ta. Prin cuvinte mă arăt așa cum sunt: un simplu om care caută să amăgească clipa, iubind poezia vieții.
Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!