XV

A meritat să existăm
ca să ne întâlnim.
Sărutul nostru a pecetluit
tăcerea veşnică.
Nu mai rămâne gol
nici măcar un colţ trandafiriu
al celulelor noastre.
Nimic altceva.
Nimic altceva.
să plece umbrele şi luminile
de pe fruntea ta fragedă.
Aruncă în foc
cununile uscate de laur
ce zbârcesc strălucirea
iatacului dragostei noastre.
Ce va adăuga o diademă
la diadema
părului nostru dezmierdat de sărutări?
Se înnoptează.
O fulgurare albă pluteşte
deasupra pădurii umbroase
- un şirag de porumbei
- mângâierile noastre viitoare.
Iartă-mă, iubire,
că-n seara asta cânt
ceasurile argintii
în care ar trebui să-mi înalţ mâinile
înspre stelele părului tău.
Le arunc o firimitură
privighetorilor rănite
care odinioară îmi hrăniseră rana
cu lumină.

poezie clasică de Yiannis Ritsos din Simfonie de primăvară (2009), traducere de Tudor Dinu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aft

ajungem să nu ne mai spunem nimic
urechile sunt primele care au cedat
atrofiindu-se
insinuăm auzul şi
nici măcar vocea interioară
nu le mai străpunge
gurile noastre iminent
vor fi un contur desenat
precum genele fetelor, unghiile false...
întreaga noastră alcătuire va sfârşi
călcată-n picioare
strivită de propria-i umbră

umbrele noastre apoi
se vor sugruma unele pe altele până ce
ultimul strop de lumină care le proiectează
va parcurge drumul înapoi cu repeziciune spre
vârsta 10 la puterea -43

până atunci
această gălăgie absurdă
tăcerea
o amendăm
ca poluare sonoră

odinioară o credeam
iubire

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există momente ce se ridică deasupra tuturor celorlalte în serile de iunie, atunci când lacurile în care se reflectă lunile noastre sunt aspirate în pământ şi nu rămâne nimic altceva decât vinul şi atingerea unei mâini.

citat din Charles Morgan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bertrand: Da, într-adevăr, ştim ce gândeşte Miss Jarmond despre şcolile noastre, despre spitalele noastre, despre nesfârşitele noastre greve, despre vacanţele noastre, despre instalaţiile noastre sanitare, despre serviciul nostru poştal, televiziunea noastră, politica noastră, rahatul nostru de câine de pe trotuare.

replică din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Ramona Paduraru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dificultatea de a discerne între bine şi rău constă în faptul că adevăratul rău – egoul nostru – ne pare a fi bun. Suntem obişnuiţi să tratăm ego-urile noastre ca pe mijloace de evoluţie. De fapt, plăcerile noastre, mijloacele noastre de trai, propria noastră Esenţă şi sinele nostru personal, sunt simţite în ego-urile noastre.

Michael Laitman în Kabbalah - Ştiinţa şi semnificaţia vieţii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pieire

Deasupra eleşteului alb
Păsările sălbatice au plecat.
Seara, dinspre stelele noastre bate un vânt de gheaţă.

Deasupra mormintelor noastre
Se înclină fruntea fărâmată a nopţii.
Sub stejari ne legănăm într-o luntre de argint.

Întotdeauna răsună albele ziduri ale oraşului.
Sub bolţi de spini
O, frate, oarbe arătătoare, ne căţărăm spre miezul nopţii.

poezie clasică de Georg Trakl din Tânguirea mierlei, traducere de Petre Stoica
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infinit. Nimic. – Sufletul nostru e aruncat în trup unde găseşte numărul, timpul, dimensiunile. El raţionează cu acestea şi le numeşte natură, necesitate, şi nu poate să creadă în altceva. Unitatea adăugată infinitului nu-l sporeşte cu nimic, nici măcar cu cât s-ar adăuga un picior la o măsură infinită. Finitul dispare în prezenţa infinitului devenind un pur neant. Tot aşa şi spiritul nostru în faţa lui Dumnezeu şi dreptatea noastră în faţa dreptăţii divine. Nu există o disproporţie mai mare între dreptatea noastră şi cea a lui Dumnezeu decât între unitate şi infinit.

Blaise Pascal în Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sutler: Concetăţeni englezi, în seara aceasta ţara noastră, cea pe care o reprezentăm şi pe care cu toţii o îndrăgim este groaznic ameninţată. Acest asalt violent şi unic asupra securităţii noastre nu va trece neobservat... sau nepedepsit. Duşmanul nostru este unul perfid, care caută să ne despartă şi să distrugă chiar fundamentul măreţei noastre naţiuni. În seara aceasta, trebuie să fim fermi. Trebuie să fim hotărâţi. Însă, în mod special trebuie să fim uniţi. Cei care vor fi prinşi în seara aceasta că instigă la asediu vor fi consideraţi aliaţi ai duşmanului nostru şi vor fi judecaţi ca şi terorişti fără indulgenţă sau excepţii. În seara aceasta, fac cea mai fermă făgăduială: dreptatea se va schimba, va fi dreaptă şi nu va avea milă.

replici din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

sărutul nostru pare o rugăciune

în el ne auzim inocenţa
şi tăcem fără scuze

câtă cruzime

liniştea
se sprijină
pe un înger
şi zboară

strângem
bezna
sub un
deal de lumină

auzim porumbei
cum trosnesc
pe buzele noastre

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul e omenirea viitoare întreagă, dar e şi rodul nostru. Asupra lui au căzut şi în el s-au întipărit toate greşelile noastre, el poartă pecetea neştearsă a rătăcirilor noastre.

Maria Montessori în Taina copilăriei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare departe

Mi-e dor de tine ca fricii de vină, ca mingii de joc,
ca morţii de vii mi-e dor de tine;

ia mai vino la o carafă, înstrăinatule,
ia mai vino să ne sculptăm vişiniu copilăriile,
ştii că doar noi şi ecoul ne ascultăm la fel de bine,
că zâmbetele noastre sunt stafii împrumutate,
ştii doar că inimile noastre au aceeaşi ureche muzicală;

vezi tu - de când ai plecat,
am pierdut acel moment rar în care vorbeam cu mine,
dar cu un mine mai bun;

cad frunze, Ialine, cad frunze cum cad frunzele uscate toamna,
trebuie să ştii acel sentiment umbros şi rece,
sentimentul ăla care te face să vorbeşti cu toată lumea de unul singur,
ăla care te înspăimântă şi te duce cu gândul la pământ;

mi-e dor, şi râs, şi fugă, şi plâns,
umbrele se arcuiesc la fel, la fel sunt toate cele lăsate-n urmă,
dar nu în aceeaşi ordine;

şi nu mai înţeleg nimic din toamna asta care înoată portocaliu,
din vântul vânăt care răstoarnă toamna nu mai înţeleg nimic,

dar unghia asta de soare, curbând cerul,
unghia asta albă ca două palme impreunate,
unghia asta, doar asta,
o-nţeleg.

poezie de Adrian A. Agheorghesei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul nostru, adevăratul nostru sine, este dimensiunea esenţială, cea mai misterioasă, şi mai magică a fiinţei noastre. De fapt, nu este o realitate separată, aşa cum este considerat în gândirea occidentală, ci forţa coezivă care ne uneşte trupul, inima şi mintea. Nu este o fantomă prinsă cumva în capcana maşinăriei fizice a trupurilor noastre, ci chiar esenţa fiinţei noastre.

citat din Gabrielle Roth
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi rareori realizăm, de exemplu că gândurile şi emoţiile noastre cele mai private nu sunt de fapt ale noastre. Pentru că noi gândim în termeni lingvistici şi în imagini pe care nu noi le-am inventat, ci ne-au fost date de societatea în care am trăit. Noi copiem reacţii emoţionale de la părinţii noştri, învăţând de la ei că excrementul ar trebui să aibă un miros dezgustător şi că a vomita ar trebui să fie o senzaţie neplăcută. Frica de moarte de asemenea este învăţată de la temerile lor cu privire la boală şi de la atitudinea lor faţă de înmormântări şi cadavre. Mediul nostru social are o astfel de putere doar fiindcă noi nu existăm înafara societăţii. Societatea este extensia minţii şi corpului nostru. Şi totuşi aceeaşi societate de care individul este inseparabil îşi foloseşte toată forţa sa irezistibilă să îl convingă că el este într-adevăr separat! Prin urmare, societatea aşa cum o ştim joacă un joc cu reguli auto-contradictorii.

citat clasic din Alan Watts
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ne urâm duşmanii, le dăm putere asupra noastră, putere asupra somnului nostru, a poftei noastre de mâncare, a tensiunii noastre sanguine, a sănătăţii noastre, a fericirii noastre.

citat din Dale Carnegie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu poate înfrumuseţa chipul nostru, alurele şi manierele noastre ca dorinţa de a răspândi în jurul nostru bucuria şi nu tristeţea.

citat celebru din Ralph Waldo Emerson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se întâmplă de fapt în asemenea cazuri când suferim, este că El ne conduce înspre adâncul fiinţei noastre, spre centrul sufletului nostru, locul pasiunilor noastre celor mai puternice.

Larry Crabb în Vise năruite
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeile sunt dădacele noastre în copilărie, tovarăşele noastre în vremea maturităţii, sprijinul nostru la bătrâneţe, consolarea noastră în nenorociri şi victimele noastre în toate timpurile.

definiţie de Sabatier
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Păi, uite, din cauza mea, lucrezi în weekend, sâmbăta şi duminica, în loc să faci altceva mai plăcut...
Nistor: Altceva?! Să fim serioşi! Ce altceva?! Aş avea oare ce altceva să fac pe aici? Mai plăcut decât asta?! Nu, clar nu...
Lucian: Bine, mă... Atunci, sigur totul e-n ordine?
Nistor: Da, şefu'. E! Sau va fi, în curând, după ce termin cu toate denumirile astea...
Lucian: Şi n-ai nimic altceva să-mi spui?
Nistor: Nu, şefu'... Nimic.
Lucian: Bine, mă. Aşa să fie, cum zici tu.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice frântură şi firimitură existentă în jurul nostru trebuie considerată a fi un precipitat al dorinţelor noastre.

citat clasic din Andre Breton (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mititelule

unde eşti? mititelule
ai plecat spre o lume
mai bună mai omenoasă?
nu plâng din cauza asta
de ce să plâng
dacă tu ai s-o duci mai bine
fără foame fără frig
fără să fii bolnav
fără să cerşeşti o mângâiere
o firimitură de mâncare
o gură de apă clocită
un trai mai bun
plâng puţin recunosc plâng
sunt lacrimi de durere
nici nu mai ştiu ce mă doare
nu-i nimic de data asta
o să-mi treacă cu timpul
fraţii tăi încă trăiesc
mai plâng în seara asta
şi de mâine o să mă gândesc la altceva

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noapte, sentimentele încep să zburde în notele fascinante ale dragostei noastre! Putem cuprinde stelele speranţelor în optimismul şi romantismul fiinţelor iubitoare. Alergăm după speranţele dragostei noastre sfidând vârtejurile artificialităţii umane.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!