Un roman e ca un arcuş de vioară, iar corpul ei dă rezonanţă precum sufletul unui cititor.

citat celebru din Stendhal
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disonanţa

... iarna din sufletul meu-
crivăţ ce geme afară-şi
duc disonanţa mereu
pe un arcuş de vioară

trist şi sporadic mă ţin
tot de cărarea pierdută
lin printre fulgii ce vin
din albăstrimea cernută

prin sita veacului meu
strâns la perete cu uşa
strâns că o nucă ce greu
stă să-şi înăbuşe tusa

vreau să mai fiu cine sunt
omul din pâclă de ceata
omul cu suflet cărunt
cărui de nimeni nu-i pasă

omul ce vine mereu
şi tot aşteaptă să plece
iarna din sufletul său
tristă şi lungă şi rece

iarna din sufletul său
durul arcuş de vioară
şi cognitivul ce greu
ţin disonanţa să moară...

poezie de Iurie Osoianu (20 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul arcuş, lacul vioară...

Vântul arcuş înfioară
Unda lacului vioară;
Păsărilor de pe lac
Cântul lor le e pe plac.

Trestia unduitoare
Melomană o fi, oare?
De-ngenunchează pe lac
Vântului să-i stea pe plac!

Doar mie, pescar bătrân
Vântul îmi face probleme,
Dar cu toate astea-s bun
Nu cer de Sus... anateme!

Şi las vântul ca să bată...
Strâng şi plec, vin altădată!

sonet de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

roman

Un roman este o oglindă purtată pe un drum principal.

definiţie celebră de Stendhal
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi orice ne atinge pe mine şi pe tine, ne aduce împreună asemeni unui arcuş de vioară ce extrage o singură notă din două corzi separate.

Rainer Maria Rilke în Cântec de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem arcuş

Ducând vioara,
Alaiul de greieri
Cântă balade cu diezuri
De rapsodii
Plângându-şi
Regele arcuş
De infinit
Precum coloana lui Brâncuş
Ciocârlia spaţială
A universului

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui cititor (in)fidel

Dar când limba se rezumă
La o rimă şi-un scuipat,
Ai ceea ce porcul scurmă
Şi pe foaie ţi-a lăsat!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (ianuarie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără arcuş orice vioară începe să doară.

citat din David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuplu

Ea - vioară - e regină!
El - arcuş - e un biet lord!
Ce se zbate să obţină
De la ea un mic acord!

epigramă de Iulian Bostan din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup de vioară

cu trup de vioară
şi carnea albă
ca neaua proaspăt aşternută
mi se-aşeza în braţe
fulguială în noapte de Crăciun
acoperindu-mă
ascultându-mă
iar cuvântul meu
i-aluneca arcuş
pe coarda sufletului

şi vibra
şi universul vibra odată cu ea
ochii ei cântau muzica nopţii
pleoapele-i cădeau grele
precum ceaţa pe dunga luminii
faţa rotundă ca o lună plină
zâmbea pierdut
cu fiecare trăsătură

şi nu ştiu dacă eu eram
muzicianul vrăjitor
sau doar ascultătorul vrăjit

îmi citeam partitura
cu degetele pe pielea
mirosind mied şi-a scorţişoară
şi mă pierdeam în universul ei
adânc
precum sunetul ce-nnobilează lemnul viorii
şi mă căutam în nesfârşirea ochilor ei
cum caută înţeleptul
dezlegarea misterelor

şi parcă nici timpul
nu mai încăpea în clepsidră
iar firul de nisip încremenea
în străfulgerarea ochilor ei
simţeam că mor
puţin câte puţin
şi totuşi

niciodată nu m-am simţit mai viu
ca atunci când acordam
trupul acela de vioară
după dorul
şi necesitatea inimii mele

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creştinii sunt în lume precum sufletul este în corp.

Horia-Roman Patapievici în Conferinţa "Dumnezeu şi experienţa modernităţii" (13 martie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou

Poetul când tace,
este trist...
La fel ca o vioară
fără arcuş!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie de dragoste

O, iubita mea sprinţară,
Cu obraz de bebeluş,
Dacă tu ai fi vioară,
Eu aş vrea să-ţi fiu arcuş!

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (23 ianuarie 1995)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultima secundă de martie a strigat pentru întâia oară cel ce a făcut din cuvânt arcuş şi din suflet vioară...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cititor bun, un cititor important, un cititor activ şi creativ este un re-cititor.

citat clasic din Vladimir Nabokov
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caporalul Aurel

pe plaiuri olteneşti
femei cu carne albă
fiori reci
cu fluvii de senzaţii
Dunărea...

Morcovi
cartofi
varză
carne
c a r n e
CARNE
C A R N E
zăpezi

suflet destrămat cum nebuloasele cereşti
în cetatea apelor iubind amarnic rătăciri
încolăciri de şarpe cu salturi nebuneşti
un dor cumplit - apoi otrăvuri şi iubiri

trup omenesc sonor
în noaptea simţurilor
plângând
flămând
Arcuş isteric de vioară
Solfegiind pe trupul tău de fecioară

magnet tăinuit
corpul dorit
atrage respinge
respinge atrage

poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Similitudine muzicală ( dactilic)

Cred că bărbatu-i ARCUŞ,
Căci, dup-un ritmic frecuş,
Vezi cum femeia VIOARĂ
Toată vibrând... se-nfioară.

epigramă de Mihai Haivas din Culegerea Epigrama zilei (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul arcuşului

Tu eşti ce nu pot fi
Muzica inimii
Ce nu se poate
Cânta singur
Cât ai incerca
Căci un arcuş fără vioară
E un turţure de lacrimi...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ai fi rămas cu mine...

De-ai fi ramas cu mine când au plecat cocorii,
Ţi-aş fi cântat în noapte pe strune de vioară,
O simfonie-albastră, împrăştiindu-ţi norii
Când ploile tristeţii ar fi-nceput s-apară.

Te-aş fi făcut vioară şi ca un acordor
Vindecător de mana durerilor din tine,
Pe corzile bolnave din sufletul algor
Turnam cu grijă mirul iubirii să te-aline.

Cu trupul meu arcuş, secătuit de dor,
Ai fi cântat din nou cu patimă şi sete,
Doar armonia vieţii, iar focul dirijor
Incandescent în noi cu flăcari violete.

Dar ai ales să pleci, prea lesne şi departe,
Pierdută-i partitura cu muzica dorinţei,
În mine mor izvoare de tine necântate
Şi-n locul lor rămâne doar hăul neputinţei.

poezie de Angelina Nădejde (21 iulie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Stendhal, un roman "e o oglindă care se plimbă pe stradă". Poate să fie aşa pentru un roman, dar nu e pentru filozofie. Mă gândesc, chiar, la un mit în genul lui Wilde, mitul oglinzii:
"Ce frumoasă e lumea, şi-a spus spiritul într-o zi. Mă voi face cât mai impersonal, mă voi dizolva şi aşterne ca o apă limpede şi liniştită, voi fi numai aşteptare; întocmai unei oglinzi, iar lumea se va reflecta în mine aşa cum este ea." Din ziua aceea, spiritul n-a mai văzut nimic.

Constantin Noica în Jurnal filozofic (1944)
Adăugat de Puzzlewell
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui taran roman

O dorinta as avea:
Sa fie bine-n tara mea,
Sa fie iarba pe islaz,
Si piele fina pe obraz.

epigramă de Alexandru Truţă
Adăugat de Alexandru Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!