Când iese urzica, se lasă furca.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cravaşe iese fum

Creşte bârfa ca urzica
Lângă margine de drum,
Într-o rană a iubirii
Sunt cravaşe, iese fum.

Stă cu braţele în cruce
O duduie bârfitoare,
Pe la ea trecut-au mulţi
Pentr-o clipă-nălţătoare.

Şi nu-i pasă. Ea-i femeia
Tocătoare de iubire,
Are tact, ştie să pună
Şiretlicu-n tăinuire.

Bârfa creşte, ea o creşte,
Chiar la margine de drum
Şi când jură că-i cinstită
Din cravaşe iese fum!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revistei "Urzica"

Tot o moarte are omul,
Zis-am, şi-am citit "Urzica";
Dar citind-o chiar pe toată,
Văd că n-am păţit nimica!

epigramă de Marin Fudulu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Redactorilor revistei umoristice "Urzica"

Citii "Urzica"... Ce să spui?
Aceleaşi glume vechi, în serie.
Ei dovedesc că spirit nu-i,
Ci totul e... materie!

epigramă de Pavel Bellu din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revistei "Urzica"

Vorbeau urzicile-ntre ele:
- Tu ce zici de "Urzica", lele?
- Zic c-a avut o moarte tristă:
Nu-i nici urzică, nici revistă.

epigramă de Marin Sorescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se învoiră a-i da o odaie să lucreze numai Prâslea singur, şi pe fiecare noapte să-i dea câte o trăistuţă de alune şi câte un pahar de vin bun. Argintarul îi ducea grija, fiindcă, ascultând pe la uşe, n-auzea alt decât cum spărgea la alune pe nicovală! Iară când fu a treia zi, el ieşi dis-de-dimineaţă din odaie cu furca pe tavă, pe care o scosese din mărul zmeului, ce era la dânsul, şi o dete argintarului ca să o ducă fetei împăratului. Argintarul nu mai putea de bucurie, şi-i făcu un rând de haine; iar pe la nămiez, când venise slujitorii împăratului ca să-l chele la palat, el se duse şi îi dete furca care torcea singură. După ce împăratul se minună de frumuseţea ei, dete argintarului doi saci de bani. Fata, cum văzu furca, îi trecu un fier ars prin inimă; ea cunoscu furca şi pricepu că Prâslea cel viteaz trebuie să fi ieşit deasupra pământului.

Petre Ispirescu în Prâslea cel voinic şi merele de aur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urzica

În atâtea ipostaze
Este bună la ceva...
În salate, dar şi-n supe,
Simplă, ori cum veţi mai vrea.

E ca sarea şi piperul
Când ne pişcă-n epigrame...
O "Urzică" vrând să-i schimbe
Pe cei care fac fasoane.

Bună-i pentru glicemie...
Purificator stilat!
Pentru cei cu anemie
Stimulent adevărat.

Bună-i şi la frumuseţe,
În şampoane şi-n catrene...
Mergeţi şi vă luaţi "Urzica"
Câtă vreme mai e vreme.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai departe

Şi-a încordat furca pieptului
şi a strigat a victorie,
când a încetat nimeni nu l-a crezut,
apoi s-a făcut nevăzut.

Mai departe ca un berbec înfuriat
a strivit barierele întâmplărilor,
ţine întruna coarda întinsă
pentru schimbările care se produc în el
şi în jurul lui cu precădere.

Rupe bucăţi din viitor cu sălbăticie
şi le lasă prezentului gata de luptă,
pune spătar tuturor superstiţiilor
şi păşeşte prin fapte cu dreptul.

Îşi arvuneşte rezultatele pământene,
dar lasă cerului gândurile de meditaţie,
îi rotunjeşte lunii povestea iubirii
şi o trăieşte cu tot suflul prin femeia sa.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitire plutind

Mă lasă carnea
ce să zic!!?
Mă lasă ciorbă de om
Mă lasă umbră de umbră
de pom
mă lasă
ce sa zic!?
Mă lasă inima în drum
cu buzele noi
mă lasă
trupul mamei
mă lasă
tata lângă casă
mă lasă
şi nu-i pasă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pierd nopţile gândindu-mă la tine
Când aş putea veni să te-ntâlnesc
Nici dragostea nu-mi iese foarte bine
Când intr-un ea visând că te iubesc.

Se lasă înşelată noaptea toată
Dar dimineaţa, când îs dat afară
Se culcă şi rămâne supărată
Intrând în sine până către seară!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ajunge furca aproape de ochi, anevoie mintea să ţi-o ai la loc.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Schimbă-aproape pe-orice om
când e prins cu fofârlica...
şi-astfel vezi vreun falnic pom
aducând-o cu urzica.

epigramă de Florian Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Războinicului nu-i este teamă să plângă din pricina unor necazuri vechi sau să se bucure de noi descoperiri. Când simte că a venit ceasul, lasă totul şi pleacă în aventura mult visată. Când pricepe că e la limita rezistenţei, iese din luptă, fără a se învinovăţi că a făcut una, două nebunii neaşteptate.

Paulo Coelho în Manualul războinicului luminii
Adăugat de Andrada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răul iniţial, când iese în lume, acţionează oarecum sfios, cu convingerea că "lasă, că nu se vede ", iar mai târziu, devine agresiv, acţionând cu convingerea că " şi ce dacă se vede ".

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Bine şi rău (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

III

"Jur că această femeie mi-a frânt creierul,
Pentru că iese şi vine ca un glonţ nebun..."
Gonzalo Rojas

Această fată nu este glonţul nebun al lui Gonzalo,
Nu este glonţul care intră şi iese,
Nu este glonţul care explodează
Şi muşcă
Şi rupe fructul, carnea, osul, steaua.
Când o priveşti,
E o oglindă rece,
O piele care apără un incendiu,
dezastrul,
nimicul.
Fata aceasta mă lasă să înot în apele ei,
să mă scufund în umedul ei,
şi eu mă las purtat
ca un speolog,
ca un scafandru
care coboară în gol.

poezie de Cristian Marcelo, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăunătorii

Din ţigară iese fum,
Când fierbi lapte iese scrum;
Din guvern şi parlament
Ies scandaluri permanent...

epigramă de Ion Bindea din Alte epigrame (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

Nu cresc copaci şi flori pe muntele de sare?
Cum iese apa din pământ?
Cum iese soarele din mare?
Ce-nseamnă "să mă credeţi pe cuvânt"?

Cum iese planta din sămânţă?
Stejarul dintr-o ghindă-atât de mică?
Când eraţi mici, vă atingea bunica?
Ce poate să-i provoace unui tată frica?

Unde-i cişmeaua de la care curge lapte?
Cum se cuprind tablourile-n ramă?
Cum zboară un elicopter?
Cum iese un copil din mama?

De ce e dudul plin de dude negre?
De ce e corcoduşul plin de spini?
Cum se imprimă vocile pe bandă?
Rechinii pui sunt pui, sau tot rechini?

Când un avion în aer explodează,
Şi arde, ce se-ntâmplă cu pilotul?
De ce pe cer sunt stele numai noaptea?
De ce copiii vor să ştie totul?

poezie celebră de Doru Davidovici din Dezminţire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună de LEVITAT

... atunci când ea
crede că urci a
nume de scenă pe ea
se face ghem:
strânge în braţe acea
carcasă a ta
ca o viespe - iar a
cul intră şi iese intră şi iese (?!) intră
şi iese ex
act mânuit de-o cusătoreasă ac
tivă - atunci este nu
mai bună de L
EVITAT: o ridici de la sol
cum poate ai ridica
o privire cu vîrf
retractil. a
tunci e atunci...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urzica răului e lenea.

proverbe româneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urzica nu va fi floare niciodată.

proverbe româneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu uita că şi urzica face flori!

aforism de Ianoş Ţurcanu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!