Cimitirul amintirii

Tu dulce cimitir al amintirii mele
Păstrezi sub mii de cruci doar zile grele.
Pe cele bune le ia cerul la apus,
Aşa că noaptea mă întreb: de ce s-au dus?

Şi unde oare le ascunde?
De ce tristeţea vrea să mă inunde?
De ce nu s-au culcat şi ele-n cimitir?
Şi nu-mi dau voie măcar să le-admir?

Aş vrea să-mi amintesc şi eu de fericire
Din suflet să-mi alung a mea răcire,
Să văd cum printre zile grele stau şi bune
Cum vântu-ncearcă iar să ne adune.

Tăcere. Îmi strigă cimitirul cu glas tare:
Tu, om tâmpit, nu înţelegi chiar oare?
Că zile bune ai în suflet şi în gând,
Dar nu în cimitirul vieţii căutând?!

poezie de Guţu Anna Igorevna din Supradoză de gânduri (19 februarie 2014)
Adăugat de Ecaterina Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile şi zile

Am zile bune şi am zile rele,
Zile când te gândesc, şi-n care nu,
E viaţa mea un fel de paspartu,
Ştiind deschide uşile rebele.

N-am vrut să-mi las sărutul în zăpadă,
Şi astfel, n-am păşit către liman,
Şperaclul meu e doar un talisman,
Departe de-aţi produce vreo corvoadă.

Pe cerul alb trec păsări într-aiurea,
Chemându-se pe nume disperat,
Cerul de lapte a agonizat
Şi de sub mierle a fugit pădurea.

Dar, când mă strigi de dincolo de nori,
Am zile bune ca un pom cu flori.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem şi zile bune, avem şi zile rele

avem şi zile bune, avem şi zile rele,
azi suntem optimişti, iar mâine pesimişti,
avem şi zile-n care zburăm, iubind, spre stele,
avem şi zile-n care nu simţi că mai exişti.

aceste zile toate, nu trebuie minţite
de dragul unor inşi ce trec prin alte stări,
avem şi zile care se vor în cer sfinţite,
avem şi zile care evocă devastări.

avem şi zile bune, avem şi zile rele,
azi suntem vorbăreţi, iar mâine prea lucizi,
tu când te lupţi, aiurea, cu versurile mele,
pe cel ce este sincer, chiar vrei să îl ucizi?

poezie de Ionuţ Caragea din din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri (22 iunie 2022)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţii la Maxim...

Am zile bune şi am zile rele,
Zile când te gândesc, şi-n care nu,
E viaţa mea un fel de paspartu,
Ştiind deschide uşile rebele.

N-am vrut să-mi las sărutul în zăpadă,
Şi astfel, n-am păşit către liman,
Şperaclul meu e doar un talisman,
Departe de-aţi produce vreo corvoadă.

Pe cerul alb trec păsări într-aiurea
Chemându-se pe nume disperat,
Cerul de lapte a agonizat
Şi de sub mierle a fugit pădurea.

Dar, când mă strigi de dincolo de nori,
Am zile bune ca un pom cu flori.

sonet de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratul farmec al trecutului stă în oamenii cu care ai trăit puţinele zile bune şi multele zile grele ale vieţii.

citat clasic din Tudor Teodorescu Branişte
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liceu

Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele...
Şi azi mă-nfiori
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!

Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare...
Nimic nu mai vreu -
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare...

Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de adrina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mult aş vrea...

Aş vrea să-mi amintesc
De căldura din pântec,
Aş vrea iar să cresc
Sub dulcele tău cântec,
Inimă, te-ai rupt în două,
Şi ai creat o viaţă nouă.

Aş vrea iar o mângâiere
Şi să îmi vorbeşti întruna.
Aş vrea s-aud în tăcere
Cum inimile bat ca una.
Aş vrea să te ţin de mână,
Un pupic de noapte bună.

Aş vrea să te joci cu mine
Şi să mă alini când doare,
Să îmi spui c-o să fie bine,
Să mă strângi în braţe tare.
Aş vrea tot ce e mai simplu
Şi să nu mai treacă timpul.

Aş vrea la pieptul tău să stau,
Să mă simt în siguranţă,
Aş vrea o floare să îţi dau,
Iar tu să o păstrezi o viaţă.
Aş vrea să aud râsul dulce
La fel de sfânt precum o cruce.

Aş vrea sa mă duci la şcoală
Şi să mă ajuţi la teme
Aş vrea pe o foaie albă
Să te desenez o vreme.
Aş vrea iar să îmi găteşti,
Arome dulci, copilăreşti.

Aş vrea să mai văd cerul
În ochii tai, să vad şi marea.
Aş vrea să văd în ei reperul,
Calea mea şi îndrumarea.
Aş vrea să nu mai plec de acasă,
Căci doru-i greu şi mă apasă.

Cât aş vrea, cât mi-aş dori
Timpul... să îl pot opri
Sau, măcar, aş vrea să pot
Până în pântec să mă întorc.

poezie de Iulia Ionela Năstăsache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre rânduri

Stau ascunse-ntre cuvinte
Vorbe calde, vorbe sfinte,
Ce îţi cad din cer pe-o coală
Par că-s scrise cu cerneală

Dar găseşti lacrimi prin ele
Suferinţe, zile grele,
O mătase îngerească
Care vrea să te-nvelească

Tu încearcă, le priveşte,
Fii ce poţi să fii, iubeşte,
Simţi căldura lor în suflet
Cum te-ndeamnă la un zâmbet?

Cel ce e, e lângă tine,
Vrea să-ţi fie pururi bine
Inima citind o ştie
Ritmul ei e poezie

Tu simţi dragostea firească
Mantia dumnezeiască
Rânduri, rânduri... de ce oare?
Nu e tot ceea ce pare?

poezie de Adi Conţu (13 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cimitirul faptelor noastre, cele bune nu au cruci.

citat din Cosmin Georgescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instinctul mamei

Mai de la o vreme-ncoace,
Visuri grele mă abat
Şi, de cum zoreşte-n ziuă,
Mă întreb: ce s-a-ntâmplat?

Fixez ceasul de perete,
Brăzdez roua de pe frunte...
Oare cine pe-ndelete
Gândul cearcă a-şi ascunde?!

Nu găsesc răspunsuri clare,
Noaptea nu vrea să-mi răspundă.
Mă feresc pe-un drum de-o cale...
Este cineva s-asculte?!

Privesc cerul şi pământul,
Răscolesc tâmpla-mi de nea:
Răsărituri, asfinţituri,
Ce greu să mă prade vrea?!

Pasăre-s cu-aripa frântă,
Zeu eu sunt ocrotitor:
Cine se ascunde? Unde?
Mădularele mă dor!..

Nimeni! zic în consolare.
Nimeni? Văzul mi se-ncinge:
Văd un greu din depărtare...
Inima în mine plânge!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus în doi

Nu voi putea vreodat' să pierd din amintire
Un chip ce are-n plete un nimb de nemurire,
Atât de dragă-i clipa, clipită şi pierdută,
O umbra a unei zile doar de-al meu vis ştiută,

Nu voi putea vreodată, ca-n nopţile pustii,
Să uit o fericire ce nu-i a celor vii,
Nu voi putea să port a vieţii mele plete
Fără să simt continuu imensele regrete,

Dorinţele pierdute într-un noian apus
Ce-au alungat în beznă un jurământ răpus,
Pierdut, fugit în noaptea grea ce mi-a rămas
Să-mi bucure-n tăcere al fericirii pas,

Apus în doi, dar oare cine-ascunde raza lui?
Eu, tu sau poate chiar blestemul cerului
Ce-i aruncat asupra mea şi condamnată sunt şi simt,
Că nu voi mai iubi nicicând, nimic pe-acest pământ

Stingher
Şi strâmt,
Şi vreau să pier
Visând.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ai vrea o viaţă, Timpule, să îmi mai dai!

Timpule, nu pot să te opresc şi nici să te încetinesc,
Mă simt neputincioasă şi câte-aş vrea să-nfăptuiesc!
De ai putea să îmi mai dai încă o viaţă s-o trăiesc,
Iar graba, oboseala, greşeala, să pot să le strunesc.

De-ai vrea o viaţă, Timpule, să îmi mai dai,
Să mă îmbraci cu ie, cusută-n gânduri bune,
Cu dragoste, cu pace, cu sufletul bălai
Şi orice clipă să o petrec cu pasiune.

Să-mi pui opinci, legate-n sfori cu vânjoşie,
Pe unde calc să las doar urme cu energii depline
Că-ţi voi juca o "Periniţă" cu drag şi voioşie
Şi cu bujori în obrăjori, te prind în păr la mine.

Să-mi pui batic, ţesut cu fire de înţelepciune,
Cu rădăcini adânci prin vene şi artere răsfirate,
Să-mi circule-n fiinţă, să fac doar lucruri bune bine,
Pe unde voi cutreiera, rămână bunătate.

O viaţă de-ai vrea, Timpule, să îmi mai dai,
Cu flori nemuritoare, în vas de lut eu te primesc,
Cu o romanţă şi-un cântec dulce la un nai,
Cu pită şi cu sare, c-aşa e obiceiul românesc.

poezie de Fănica Tănase din volumul de versuri Verde crud (2019)
Adăugat de SIBIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremurile de-Altădată-au fost cele mai bune

Jumătate din inima mea, prieteni, este obosită
De-atâta fericire strânsă pe care-o poartă-n ea;
Deşi cântecele voastre-s vesele şi ora-i însorită,
Iar spiritul vostru avântat precum în zbor o rândunea,

O muzică fermecătoare sosind de dincolo mă bântuie,
La uşa mea musafiri din alte zile vin să sune
Şi-n ureche un cor neauzit insinuează-o melodie:
Vremurile de-Altădată-au fost cele mai bune.

CORUL

În jur totul e strălucitor, în aer un parfum suav persistă,
Se-aud glume şi sunete plăcute, iar cerul e-o minune...
Totuşi, un sentiment mereu prezent insistă:
Vremurile de-Altădată-au fost cele mai bune.

poezie de James Whitcomb Riley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte

Câte lacrimi de iubire,
Oare sunt într-un ocean?
Lacrimi de dezamăgire
Câte, sunt scurse în van?

Câte vise neîmplinite
Se ascund azi printre stele
Şi dorinţe infinite
Câte, oare sunt în ele?

Câte vorbe nerostite
Se găsesc oare într-un veac
Şi decizii mai greşite
Câte sunt şi nu au leac?

Câte răutăţi sunt oare
Într-un gând nevinovat,
Care la necaz apare
Câte-n gând s-au adunat?

Câte zile nesfârşite
Numără un om la care,
Viaţa este pe sfârşite
Câte, când speranţa-i moare?

Câte ceasuri trec pe noapte
Fără somn, fără odihnă
Fiindcă inima vrea fapte
Câte ceasuri fără tihnă?

Câte clipe trec în viaţă,
Fără ură şi minciună
Ce-ţi fac inima de gheaţă
Câte, nimeni n-o să spună?

Câte speranţe deşarte
Are cel care greşeşte,
De iertare s-aibă parte
Câte, dacă se căieşte?

Câte piedici îi mai pune
Unui om soarta în cale
Până când el va apune,
Câte, în zilele sale???

Câte omul pătimeşte
Într-o viaţă din trufie?
Multe şi-l nemulţumeşte
Câte, nimeni n-o să ştie!

Câte suflete sărmane
Aud vorbe jignitoare
Ce le fac reci, inumane
Câte cad jos, la picioare?

Câte zile are omul?
Câte zile are-n viaţă?
Câte frunze are pomul!?
Câte zile e speranţă!?

poezie de Georgiana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de gri

Oameni mai trişti, mai veseli
Străzi şi stări gri—
Oameni mai veseli, mai trişti
Pe străzi şi stări timpurii.

Zile mai bune, mai proaste
Azi nu mai este ca ieri—
Zile mai proaste, mai bune
Ieri, azi se-ndrepta spre nicăieri.

Stări tot mai reci, tot mai calde,
Şi plumbul în suflet ţine de frig—
Stări tot mai calde, mai reci
Şi visele-ncet amorţesc şi se sting.

poezie de Costyn Gilca (19 octombrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anterograd

Mă caută să-mi dea
ceva într-un semn şi mai vrea
să-mi convingă un sens
Dar eu duc mâna pe cer
(să feresc un nor)
mulţumit şi clipesc:
-Ar fi plouat deja..

Şi vine să-mi spună
că eu sunt THE ONE
sunt cel mai reuşit an
şi mi-i vrea pe toţi
Dar eu îi fac mustăţi
şi-i pun ochelari
de soare, de oare?

şi mă iubeşte cu ură
din aia, şi-ar vrea
să mi se lipească de gură,
cu toată inima mea
Dar eu copilăresc şi zic:
-În caru' mare-i unu' mic.
şi i-l dedic..

Şi ar mai vrea să îmi spună
că n-aş mai putea să trăiesc.
Dar eu râd, râd,
râd şi nu-mi amintesc.

poezie de Florin Dinu (27 februarie 2016)
Adăugat de Florin Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt zile bune şi zile rele, iar aceasta este una dintre ele.

citat din Lawrence Welk
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agonie

Aripile morţii plutesc deasupra mea,
De-acum numai Dumnezeu ştie ce-o vrea.
Privesc în urma la anii ce-au trecut,
Cu faptele bune şi rele pe care le-am făcut,
Şi-l rog pe stăpânul a toate cele
Să pastreze pe cele bune, nu şi pe cele rele.
Îngerii cânta un cântec cântat în doi:
"Te aşteptam bătrâne, te aşteptam la noi"
Şi de-odată mă trece-un fior:
Mi-e dor de tine, mi-e tare dor,
Trec care de foc şi lumini albastre,
Unde s-au pierdut visele noastre?
Şi iară mă trece-un fior:
Mi-e dor de tine, mi-e tare dor.

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

Aş vrea în nopţi de vise mistuite
Să fim doar noi în largul de pe glob
Şi două inimi triste, rătăcite
Să se unească într-un singur strop.

Aş vrea să zbor în larg înalt de zare
Şi să dispar, să fug de-acest fior,
Luna mândr,-o rază să-şi coboare
Şi să sărute ochii tăi uşor.

Aş vrea în zile albe, nesfârşite
Să nu mai ştiu de dor şi suferinţi,
Tu să răsai din lacrimă, iubite,
Din pasiunea ochilor cuminţi.

Aş vrea să fiu o pasăre măiastră,
Să nu-mi mai fie visul, gândul sec,
Să pot zbura lângă a ta fereastră
Şi-n triluri nesfârşite să te-nec.

Aş vrea să nu mai ştiu de lacrimi grele
Şi chiar să uit de tot şi toate-aş vrea.
Ridic priviri înmormântate-n stele
Rugându-mă să nu mai ştiu de lumea ta.

Aş vrea să nu mai am gânduri stupide,
Să nu mai sper la clipe ce vor fi.
M-am înecat în lacrimi nesfârşite
Care-mi inundă chipul zi de zi.

Aş vrea sa uit privirea ideală,
Să uit aş vrea, să nu-mi mai amintesc!
Dar ochii tăi frumoşi mă bagă-n boală
Şi-o viaţă nu mă satur să-i privesc...

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

timpul nu doarme niciodată,
se apleacă doar în uitare.
el te dojeneşte, te necăjeşte
cu clipe, secunde, ore sau zile,
punând pe tine haine grele.
pe unii îi dojeneşte mai repede
le ia din ore şi zile, chiar ani.
sau chiar sunt luaţi mai devreme.
pe alţii îi scoate din mersul său,
în greşeli de clipe, de ore şi zile
sau unii pot sa fie uitaţi.
cu multe clipe ore şi zile
dacă dovedesc neprinhănire
până dovedesc şi devin,
veşnici şi nemurire.

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

Să nu-mi dai, Doamne, zile multe
De ştii că singur voi rămâne
Căci nu-mi doresc o viaţă lungă
De n-am necazul cui îl spune.

De ştii că-n soartă mi-este scris
Să nu am parte de iubire
Atunci te rog din suflet, Doamne,
Să nu îmi dai prea multe zile.

De ştii că mie mi-i sortit
Să n-am durerea cui o spune
Atunci să-mi iei din zile mie
Şi să le dai cui o mai cere.

poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!