Santa-Fe, navă din marina militară a Republicii Argentina, cu o capacitate de 200 de tone, cu o maşină de 200 de cai putere, comandată de un căpitan şi un secund, având 50 de oameni în echipaj, cu maistru cu tot, slujea la paza coastelor de la gurile lui Rio de la Plata şi până la strâmtoarea Lemaire din Oceanul Atlantic.

Jules Verne în Farul de la capătul lumii
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

În clipa când din discul însângerat al soarelui nu rămase decât o fâşie, se auzi o lovitură de tun de la bordul canonierei Santa-Fe şi în vârful brigantinei steagul Republicii Argentina se înălţă, fâlfâind în bătaia vântului.

Jules Verne în Farul de la capătul lumii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forward era un bric de o sută şaptezeci de tone, prevăzut cu o elice şi cu o maşină cu vapori de o sută douăzeci de cai putere. Ar fi putut fi uşor confundat cu alte bricuri din port. Dar, dacă pentru privirile publicului nu avea nimic deosebit, cunoscătorii remarcau la el anumite particularităţi asupra cărora un marinar nu se poate înşela.

Jules Verne în Căpitanul Hatteras
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea fu liniştită. Mareele, în general slabe în Pacific, mai ales de-a lungul coastelor Americii şi Asiei, sunt din contră foarte puternice pe suprafaţa Atlanticului şi violenţa lor este resimţită până în îndepărtatele regiuni ale arhipelagului Magellan.

Jules Verne în Farul de la capătul lumii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se vedea întinzându-se pe Marea Antilelor frontiera maritimă a Venezuelei, de la provincia Maracaibo, cu capitala purtând aceeaşi denumire, până la gurile fluviului Orinoco, care o separau de Guyana engleză.

Jules Verne în Minunatul Orinoco
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenţă

Un cer albastru, o somnoroasă mare,
Linia gri şi rece-a ţărmului mut,
O sclipire-a unei vele-n zare –
Şi nimic mai mult.

Asta au văzut ochii, inima mea a văzut mai mult:
O femeie-ale cărei buze repetau fără zăbavă
Această propoziţie,
"Domnul aibă-n paza lui acea navă!"

Domnul aibă-n paza lui acea navă! Rugăciunea ei, nu a mea,
Traversează toate mările – şi nu-s puţine,
Până dincolo de frontierele ceţii,
Unde cineva şi-a întors faţa de la mine.
Domnul aibă-n paza lui acea navă! Nava ei, nu a mea –
A mea niciodată n-a mai revenit la mine.

poezie de Thomas Fleming Day, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâmtoarea Torrès este socotită ca fiind periculoasă, atât din pricina stâncilor ei ieşite în afară, cât şi din pricina sălbaticilor ce locuiesc pe ţărmuri.

Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balena propriu-zisă, numită "Nord-caper" în Oceanul Îngheţat de Nord şi "Sulpher-boltone" în Oceanul Îngheţat de sud, era pe cale de dispariţie. Pescarii fuseseră siliţi să se repeadă asupra balenelor din specia "jubart" – un mamifer uriaş, ale cărui atacuri repetate erau destul de primejdioase.

Jules Verne în Căpitan la cincisprezece ani
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dingo ajunsese în curând răsfăţatul întregului echipaj de pe goeleta Pilgrim. Numai Negoro continua să evite orice întâlnire cu el. Ura câinelui faţă de omul acesta era pe cât de vie, pe atât de inexplicabilă.

Jules Verne în Căpitan la cincisprezece ani
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl tânărului Fergusson, un viteaz căpitan din marina engleză, întovărăşise pe fiul său încă din cea mai fragedă vârstă, la primejdiile şi aventurile meseriei sale. Acest vrednic copil, care părea să nu fi ştiut ce este teama, vesti în curând o minte vioaie, o inteligenţă de cercetător, o remacabilă înclinaţie către lucrările ştiinţifice, în afară de aceasta arăta o dibăcie puţin obişnuită de a ieşi din încurcătură; nu a fost niciodată stânjenit de ceva, nici chiar să întrebuinţeze pentru prima oară furculiţa, lucru la care îndeosebi copiii se pricep aşa de puţin.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu de noi continente ar avea nevoie pământul, ci de oameni noi.

citat celebru din Jules Verne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea portugheză, care fusese mare în Indii, începuse să scadă. Astfel încât englezii, folosindu-se de această situaţie, au încercat o primă tentativă de administrare politică şi militară în guvernământul Bengalului, a cărui capitală, Calcutta, avea să devină centrul noii colonii.

Jules Verne în Casa cu aburi
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Han Solo: Sunt Han Solo, căpitan de navă. Am auzit că vreţi să mergeţi la Alderaan.
Obi Wan: Avem nevoie de o navă rapidă.
Han Solo: N-aţi auzit de Millennium Falcon?
Obi Wan: Trebuia?!
Han Solo: A făcut cursa Kesse în mai puţin de 12 parsecunde! A întrecut navele imperiale de luptă, marile nave corelliene... E destul de rapidă. Ce încărcătură aveţi?
Obi Wan: Pasagerii... Eu şi băiatul, doi roboţi şi nu mai pui alte întrebări!
Han Solo: Ceva tulburări?
Obi Wan: Să zicem că aş vrea să evit orice încurcături cu Imperiul.
Han Solo: Deci asta era. O să vă coste ceva mai mult. 10000, plata înainte!

replici din filmul artistic Războiul stelelor - Episodul IV: O nouă speranţă
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată partea insulei care se vedea spre vest era pustie, ca şi marea pe care o puteau cerceta de la nord-vest spre sud şi care forma un vast arc de cerc, întrerupt numai spre nord-est de înălţimile capului San-Juan. La poalele turnului se afla golful Elgor, al cărui mal era însufleţit de forfota marinarilor de pe Santa-Fe. Nici o pânză, nici o dâră de fum nu se vedea în larg. Nimic, decât imensitatea oceanului.

Jules Verne în Farul de la capătul lumii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea vrednicului căpitan, Samuel Fergusson, în vârstă de douăzeci şi doi de ani, făcuse ocolul lumii; se înrolă în corpul inginerilor bengalezi şi se distinse în mai multe afaceri; dar acea viaţă de ostaş nu-i convenea; fiindu-i indiferent să comande, nu-i plăcea nici să se supună. Îşi dădu demisia şi aici vânând, aici botanizând, se urcă spre miazănoaptea peninsulei indiene şi o străbătu de la Calcutta până la Surat. O simplă plimbare de amator.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul 1866 s-a petrecut o întâmplare ciudată, un fenomen nelămurit şi neînţeles, pe care fără îndoială că nimeni nu l-a uitat. Dacă lăsăm la o parte zvonurile care-i nelinişteau pe locuitorii porturilor şi frământau opinia publică de pe întregul glob, trebuie să spunem că întâmplarea aceea i-a tulburat îndeosebi pe marinari. Ea a dat foate mult de gândit negustorilor, armatorilor, comandanţilor de vapoare, skipperilor şi masterilor din Europa şi America, ofiţerilor din marina militară a tuturor ţărilor şi o dată cu ei, guvernelor din diferite state ale celor două continente. În adevăr, de câtva timp, mai multe vase întâlniseră pe mare "ceva uriaş", un fel de obiect lunguieţ, în formă de fus, câteodată fosforescent şi cu mult mai mare şi mai rapid decât o balenă.

Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bibanul-de-mare, calcanul de Groenlanda, calcanul de Marea Neagră, cambula de Pacific, codul arctic (codul polar), codul de Alaska, codul de Atlantic, guvidul-de-mare, heringul de Atlantic, heringul de Pacific, limba-de-mare, macroul de Atlantic, mihalţul-de-mare, păstrăvul-de-mare, scorpia-de-mare, scrumbia albastră de Pacific, scrumbia-de-mare, somonul de Atlantic, somonul de Pacific, stavridul de Atlantic, stavridul mediteranean, sturionul de Atlantic, şalăul-de-mare, tonul de Atlantic, tonul roşu de Pacific şi ţiparul-de-mare nu se pescuiesc din râul Dâmboviţa.

George Budoi în Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o milă şi jumătate de fregată, un corp lung şi negricios ieşea până la un metru deasupra valurilor. Coada lui, care se zbătea cu putere, stârnea un adevărat vârtej. Niciodată o coadă de animal Marin nu lovise apa cu o asemenea forţă. O dâră imensă de spumă, de o albeaţă strălucitoare, arăta drumul străbătut de animal şi descria o curbă alungită.

Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Jules Verne-iană" de sezon

E rece şi plouă-n cascadă,
Umbrelă nu am, nici palton
Şi-n ton cu Jules Verne, ies pe stradă
De cinci săptămâni... în balon.

epigramă de Mihai Batog-Bujeniţă din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din loc în loc, lanţurile de roci aride se prelungeau până în mare, ca un vârf ascuţit, muşcând din păşune, dar întotdeauna rămânea un loc de trecere.

Jules Verne în O călătorie spre centrul Pământului
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa totală de arbori este caracteristica acestei triste regiuni. În consecinţă, ţinând seama că nu se găsesc nici cărbuni, iar legăturile cu oceanul sunt lente şi dificile, nu e de mirare că localnicii sunt siliţi să ardă, pentru nevoile casnice, bălegarul turmelor de animale.

Jules Verne în Steaua Sudului
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!