La o milă şi jumătate de fregată, un corp lung şi negricios ieşea până la un metru deasupra valurilor. Coada lui, care se zbătea cu putere, stârnea un adevărat vârtej. Niciodată o coadă de animal Marin nu lovise apa cu o asemenea forţă. O dâră imensă de spumă, de o albeaţă strălucitoare, arăta drumul străbătut de animal şi descria o curbă alungită.

Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu era nici un semn care să vestească schimbarea vremii: cerul învolburat cu norişori subţiri. Uşor înclinată sub adierea slabă de peste ape şi cu velele la babord, corabia stârnea în urmă-i o dâră de horbotă fină, ce se topea sub năvala undelor jucăuşe.

Jules Verne în Uimitoarele peripeţii ale domnului Antifer
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toată distanţa, cu tot zgomotul vântului şi al mării, se auzeau limpede grozavele bătăi de coadă ale animalului şi chiar respiraţia sa gâfâitoare. În clipa în care monstrul ieşea la suprafaţa oceanului ca să respire, părea că aerul năvăleşte în plămânii săi aşa cum aburii năvălesc în cilindrii uriaşi ai unei maşini de două mii de cai putere.

Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există animal mai inteligent decât calul islandez.

Jules Verne în O călătorie spre centrul Pământului
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luând media observaţiilor făcute în diferite rânduri, înlăturând evaluările timide, care atribuiau acestui obiect misterios o lungime de două sute de picioare, respingând părerile exagerate care îl descria lat de o mie şi lung de trei mii de picioare, se putea afirma că această fiinţă nemaipomenită, dacă ea exista totuşi întrecea cu mult toate dimensiunile admise până atunci de către ihtiologi.

Jules Verne în 20.000 leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă vietate, salvată de pe epavă, ar fi vorbit fără îndoială cu aceeaşi sinceritate, dacă ar fi putut s-o facă. Este vorba de câinele care se arăta atât de furios când îl vedea pe Negoro – ură într-adevăr inexplicabilă. Dingo – acesta era numele câinelui – făcea parte din renumita rasă de dulăi din Noua Olandă... Dar nu în Australia îl găsise căpitanul lui Waldeck. Dăduse peste Dingo cu doi ani în urmă, rătăcind, pe jumătate mort de foame, pe coasta de vest a Africii, prin meleaurile unde fluviul Congo se varsă în ocean. Căpitanul lui Waldeck îl luase cu el pe frumosul animal, care rămase însă foarte puţin prietenos, părând să tânjească după vreun stăpân de care fusese despărţit în chip năprasnic şi pe care îi era cu neputinţă să-l mai găsească prin locurile acelea pustii. S. V. – două litere gravate pe zgarda lui – era tot ce mai lega pe acest animal de un trecut a cărui taină ar fi fost căutată în zadar.

Jules Verne în Căpitan la cincisprezece ani
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele se ivea spre răsărit sau, mai precis, imaginea-i refractată se înălţa deasupra straturilor joase ale atmosferei, căci discul solar întârzia încă sub orizont. O dâră lungă, luminoasă, mângâia întinsul mării, care susura molcom, vălurită până departe de adierea vântului de dimineaţă.

Jules Verne în Uimitoarele peripeţii ale domnului Antifer
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea e un animal periculos

mereu îmi dă târcoale
trage de carnea mea obosită
ca de o zdreanţă
şi mestecă
mestecă până la suflet
nu strig
nu mă zbat
mă las în ghearele ei ascuţite
şi orele trec
şi trec

aşteptarea e un animal flămând
mereu mă pune la zid
şi mă gustă
cu fălcile ei mari
mestecă
încă o oră
încă o zi
totul pare să fie doar o dâră subţire de sânge

aşteptarea e animalul de care mi-e frică mereu
mă încolţeşte din toate unghiurile
tresar
dar o las să mă consume
până te întorci

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui animal

Eu, în lunga-mi viaţă, mult am colindat,
Am luat în picioare lumea-n lung şi-n lat;
Fost-a imposibil, ţi-o spun amical,
Să găsesc ca tine mare animal!

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (20 martie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E în noi un animal care ne muşcă mortal, cumplit, cu atât mai tare cu cât iubim mai mult şi eu n-am ştiut să mă păzesc, sau mai bine zis n-am ştiut să răspund la întrebarea: ce e cu acest animal, ce caută în noi şi ce legătură are el cu dragostea?

citat celebru din romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul zburător

În ultima vreme

Ţăranul pluteşte
la
un metru
un
metru jumătate

deasupra pământului

Cică
dacă
mai vrea
să lucreze

De fapt
să conlucreze

Cu fratele său

(Fratele său
Pământul
bineînţeles)

Trebuie
să
plătească

Un nou impozit

Plăteşte
şi
poate
coborî

Dacă nu

Va pluti

Până
la
sfârşitul veacurilor

În
bătaia vântului

Deasupra pământului

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul zburător

În ultima vreme
ţăranul pluteşte
la
un metru
un
metru jumătate
deasupra pământului
Cică
dacă
mai vrea
să lucreze
de fapt
să conlucreze
cu
fratele său
fratele său
pământul
bineînţeles
trebuie
să plătească
un nou impozit
Plăteşte
şi
poate
coborî
Dacă nu
va pluti
până
la
sfârşitul veacurilor
în bătaia vântului
deasupra
pământului

poezie de Costel Zăgan din Poeme hai hui (antologie de poezie) (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Animal politic - Replică pentru C.T. Popescu

Zici că-i animal politic...
Ce-i drept, e un nume rar;
Nu sunt rău şi nici nu-s critic
Spune-i numai... animal!

epigramă de Aurel Cehan (2012)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Animal (după ce Shapiro primeşte şapte scrisori): Ce tot zic fetele alea?
Shapiro: Ce tot zic ele mereu.
Animal: Dă-mi şi mie să citesc.
Shapiro: Nu-ţi face bine, Animal.
Animal: Uite, asta e scrisă la maşină... Tre' să fie de la o societate finanţatoare.
Shapiro: Aşa deci... E mai bine decât nimic. Deci vor a treia rată la Plymouth. (aruncă scrisorile pe jos, una câte una) Deci vor a patra, a cincea, a şasea, a şaptea rată... Da, deci vor maşina cu totul.
Animal: Dragul de tine... Te surprinde?

replici din filmul artistic Stalag 17 (29 mai 1953)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

Omul este singurul animal ale cărui dorinţe cresc pe măsură ce sunt hrănite; singurul animal care nu este satisfăcut niciodată.

definiţie de Henry George
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ar fi fost un cetaceu, el ar fi întrecut în mărime pe toţi cei cunoscuţi de ştiinţă până atunci. Nici Cuvier, nici la Lacépède, nici Dumeril, nici de Quatrelages n-ar fi admis existenţa unui asemenea monstru marin, afară poate de cazul când l-a fi văzut ei înşişi cu proprii lor ochi de savanţi.

Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

coadă

Coadă. Partea coloanei vertebrale a unui animal care trece dincolo de limitările ei naturale pentru a-şi face o existenţă independentă într-o lume proprie.

definiţie aforistică de Ambrose Bierce din Dicţionarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgeata

Rănitul s-ar fi rătăcit
În pădure,
Dacă nu s-ar fi ţinut după săgeată.

Săgeata
Îi ieşise mai mult de jumătate
Prin piept
Şi-i arăta calea.

Săgeata
Îl lovise din spate.
Îi străpunsese pieptul
Şi vârful ei însângerat
Îi arăta calea.
Un noroc - un mare noroc
Să ai o săgeată indicatoare
În pădure.

Rănitul ştia că de-acum nu se mai poate rătăci
Şi că nu mai e departe.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce poate fi mai îngrozitor decât un animal care ştie că e animal? Iată omul!

Horia Pătraşcu în Despre urât şi alţi demoni. Reflecţii şi exclamaţii (2005)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa noastră de astăzi e contaminată de la rădăcini. Omul a luat locul arborilor şi al animalelor şi a contaminat aerul, a corupt văzduhul. Se poate întâmpla chiar şi mai rău. S-ar putea ca acest trist şi activ animal să descopere şi să pună în slujba lui şi alte forţe. Deasupra capetelor noastre pluteşte o asemenea ameninţare. Şi va avea, ca urmare, o sporire a... numărului oamenilor. Fiecare metru pătrat de pământ va fi ocupat de un om. Cine ne va vindeca de lipsa de aer şi de spaţiu? Numai gândindu-mă la asta simt că mă sufoc.

Italo Svevo în Conştiinţa lui Zeno (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biciul nu era prea lung, avea cam 40 de centimetri, în schimb era gros, îndesat – un bici de cauciuc, tare şi umplut în interior. Nu era ca vergeaua de cauciuc, după o asemenea vergea durerea e ascuţită, iute, te furnică, dar dispare repede ca rotocoalele pe apă, se întinde pe piele şi nu o mai simţi; dacă nu iei în seamă nedreptatea în sine, umilinţa în sine; o asemenea vergea, în principiu, nu se soldează cu rezultate educative mai bune decât un ziar înfăşurat ca un rulou; o asemenea vergea este bună pentru baseţi sau poate pentru foxterieri, o durere măruntă pentru un animal mic, pură profilaxie. Nu, biciul acesta nu era gol pe dinăuntru, avea greutatea lui, masa lui, avea probabil mirosul lui. Ori de câte ori bătrânul K. se apuca să aplice pedeapsa cuvenită, le cerea animalelor să adulmece biciul – fie câinelui-lup pe care îl dresase în anii de tinereţe (unui animal mai mare, adaptat la o mai mare nedreptate), pe care îl învăţase să sară peste poartă cu ajutorul biciului (pedeapsa pentru o săritură nereuşită era lovitura, recompensa pentru săritura reuşită era lipsa loviturii – ce anume îl poate convinge mai mult pe un animal mai mare?), fie terierului Kerry Blue.

Wojciech Kuczok în Mizeria (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!