Ca şarpele

-Mai muşcă şi tu din mărul ăla,
Că n-am luat decât două guri
Şi-am rămas gură-cască
La tot ce s-a-ntâmplat:
Izgonire, dragoste, moarte
Şi toate celelalte!

-Nu mai vreau măr!
Izgonirea asta şi moartea
Mi-au luat pofta de mâncare;
Nu mi-a mai rămas decât
Pofta dragostei,
Zise ea schimbându-se la faţă,
Aruncând mărul
Şi lăsându-mă cu burta goală,
Dar înţelept ca şarpele!
02.09.2003

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dă-mi puterea să mă bucur de tot ce mi-ai dat şi mi-a rămas şi să uit de tot ce mi-ai dat şi mi-au luat sau nu mi-au dat sau mi-au furat oamenii. Dar de ce mi-ai dat lucrurile care mi-au fost luate? Pentru că te rugam insistent să-mi dai mai mult decât aveam. Dar nimeni nu poate primi mai mult decât are de la Tine şi nici nu poate pierde ce are de la Tine. Afară bate vântul şi parcă mi te-aduce-n rugăciune, făcându-mă să uit mai uşor şi să nu mai cer fără să ştiu ce.

Marius Robu în Carte de bucăţi (29 ianuarie 2008)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dă-mi puterea să mă bucur de tot ce mi-ai dat şi mi-a rămas şi să uit de tot ce mi-ai dat şi mi-au luat sau nu mi-au dat sau mi-au furat oamenii. Dar de ce mi-ai dat lucrurile care mi-au fost luate? Pentru că te rugam insistent să-mi dai mai mult decât aveam. Dar nimeni nu poate primi mai mult decât are de la Tine şi nici nu poate pierde ce are de la Tine. Afară bate vântul şi parcă mi te-aduce-n rugăciune, făcându-mă să uit mai uşor şi să nu mai cer fără să ştiu ce.

Marius Robu în Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A doua ispitire a Evei

Eşti ameţită de iubire?
Dezbracă-te de tot ce n-ai,
ca Eva. Reprimiţi în Rai,
vom fi scutiţi de izgonire.

Că, dezbrăcat de tot ce n-am,
şi, gol, ştiind tot adevărul,
din tine voi muşca, iar mărul
i-l vom lăsa tot lui Adam.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teologie

Nu, nu şarpele a sedus-o
Pe Eva cu mărul.
Toată povestea nu-i decât
O simplă viciere a faptelor.

Adam a mâncat mărul.
Eva l-a mâncat pe Adam.
Şarpele a mâncat-o pe Eva.
Acesta este un intestin întunecat.

Între timp, şarpele
Îşi digeră liniştit hrana –
Încântat să audă cum Dumnezeu
Îl strigă enervat prin grădina Raiului.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am crezut că doar meritocraţia mai poate salva România. Faptele guvernului tehnocrat mi-au luat pofta de-a mai crede-n asta.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastile "Robu" pentru slăbit şi alte slăbiciuni

Au apărut, minune, pentru slăbit, pastile
Pe bază de cărniţă, bune tare,
Dacă ᾽naintea mesei iei numai două... kile,
Îţi trece toată pofta de mâncare!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(E)ram

Sunt părăsit de tot, de toţi, de toate,
De mine însumi, nume nu mai am,
Şi mă confundă vântul când mă bate,
Crezând că sunt un ram, precum eram...

Nu mi-a rămas decât o legănare,
Nu-i de la rod, şi de la ce-i nu ştiu,
Pesemne de la ultima mirare,
Că voi muri când nu voi mai fi viu...

Şi nu voi mai putea simţi acut
Frica de moarte, care mi-a trecut...

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (23 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreme de sărut

Într-o zi ploioa,
Două guri se roa
De trei ore-n coa,
De dor să nu moa.

Pe vreme noroa,
Chiar dacă nu-i ploa,
Din lipsă de soa,
Ori de la răcoa.

Pofta uimitoa
De sărut le doa;
Şi mă tem că poa
Chiar să le omoa.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am aflat misterul

Priveam mărul încărcat
Cu rodul copt al verii.
Priveam cerul înstelat,
Târziu, în faptul serii.

Am întrebat mărul
De ce are mere.
Am întrebat cerul
De ce are stele.

Mărul iute mi-a răspuns
Că merele sunt mărgele.
Bunul Dumnezeu le-a pus
Să se mândrească cu ele.

Iar cerul, în loc de răspuns
Îndată s-a luminat.
Am înţeles. A fost de-ajuns
Răspunsul ce mi-a fost dat.

În măr se rumenesc mere,
Pe boltă se aprind stele.
Aşadar, mărul şi cerul
Mi-au dezvăluit misterul.

Mărul, colier cu mărgele
Numai bune de mâncat.
Cerul, policandru cu stele,
Lumânări de luminat

poezie de Dumitru Delcă (20 aprilie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilema unui ou de Paşti...

Într-un coş stau zece ouă
Roşii, puse pe pervaz.
Ciocnind două câte două,
Întorc celălalt obraz.
Alte ouă-ncondeiate,
Pe o masă-n coşuleţ,
Stau pe-o parte-ngândurate:
-Mai bine era-n coteţ!
Şi gătite cu mărgele,
Ouă multe zac pe scrin.
Le-au scos vintrele din ele;
Doamne iartă! Ce mai chin.
Ouă albe, nevopsite,
Pentru cozonac cu nuci,
Aşteaptă nedumerite
Pitulate dup-un tuci.
-Vezi tu, frate, zise unul
Înţelept şi mai poznaş!
Fug îndată, ca nebunul
Şi-am să scot un pui golaş.
Speriat şi alb ca varul
I s-a pus în gât un nod.
De nu părăsea cuibarul,
Rămânea un ou cu plod.
Nu vreau să ajung nici pască!
Cum aş mai putea s-o spui?!
Ştie orice gură-cască;
Ou-i bun să facă pui.
Să mă pună sub o cloşcă,
Nu boit cu fard pe ochi!
Stau la cald, mai trag o duşcă,-
Să nu-mi fie de deochi...
Câte întrebări perfide:
Mă frământe-n cozonac,
Printre nuci, rahat, stafide
Şi seminţele de mac?!
Sau să intru într-o pască
Printre brânză şi orez,
Să mă pună ca o mască;
Să fiu fond de ten pe miez?!
Nu vreau să ajung omletă,
Cot la cot cu un alt ou!
Ţin şi eu la etichetă;
Nu vreau să mă bea şodou!
Înţepat şi şturlubatic
S-a-nvârtit şi s-a foit
Şi-a rămas flăcău tomnatic,-
A ajuns un ou clocit.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Al.O. Teodoreanu, pentru "Cronica gastronomului"

O cronică de-a ta - mirare! -
Se valorifică-ndoit:
Deschide pofta de mâncare
Şi strică pofta de citit!

epigramă de Mircea Pavelescu din Păstorel, politice şi apulitice (1934)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Al.O. Teodoreanu - care deţine "Cronica gastronomică" la o revistă

O cronică de-a ta - mirare -
Se valorifică-ndoit:
Deschide pofta de mâncare,
Dar strică pofta de citit.

epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarte, eşti nenorocită

Printre ziduri dărâmate
de cutremurul sălbatic,
Zi de zi te caut, moarte,
biciuit de-un vânt tomnatic.
Când ai zguduit pământul
casa mi-ai făcut-o scrum.
Prin moloz caut mormântul,
în viaţă nu vreau să rămân.
Mi-ai luat părinţii, fraţii.
Am rămas singur pe drum.
Cu ei ai luat şi pe alţii.
Ia-mă şi pe mine-acum!
La ce bun să mai trăiesc?
Mi-ai luat fata iubită.
Pe cine să mai iubesc?
Moarte, eşti nenorocită
De nu mă iei, gâtul îţi sucesc.
Şi-n cumplita disperare,
în lavă te pârjolesc.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a luat sfârşit

Mă dezobişnuisem de tine
Şi te uitam încet-încet
Fără speranţă sau regret
C-a fost sau că va fi mai bine.

Mă dezvăţasem de mine chiar
Şi mă-nchinam de plictiseală,
Făceam adeseori sminteală
Şi rareori citeam un ziar.

Mi-a luat sfârşit această criză
Doar când un înger mi-a şoptit
Că Dumnezeu de n-a murit
Îmi pregăteşte o surpriză.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turnesol

şarpele cu clopoţei de smarald
cambrându-se peste umărul
ascuns în mătase
nu privi înapoi
te vei preface într-o statuie
de ciment poleit
până când prinţul pribeag
se va îndrăgosti
de privirea ta goală
mai bine muşcă din mărul otrăvit
şi nu uita să visezi
cum pădurea adormită
înfrunzeşte din nou

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

am luat o coală de hârtie
şi-am scris cu ochii pe ea iubire
am luat o frântură de cer
şi ţi-am desenat chipul
am luat gândurile
şi le-am prins între pagini
am luat buzele tale
şi
am sărutat timpul că mi-a dat timp
să te citesc

poezie de Viorel Muha (septembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sărut [Ae fond kiss]

Un sărut la despărţire;
Rămas bun, a mea iubire!
Vărs acum lacrimi amare,
Cu suspin îţi dau valoare.
Soarta cine-o terfeleşte
Când o stea îl părăseşte?
Eu, căci nu mai simt lumina;
Bezna-i neagră, bat-o vina.

Nu-mi blamez acest capriciu,
A mea Nancy e un viciu;
Mi-a plăcut la nebunie;
Voi iubi-o pe vecie.
Dacă n-aş fi îndrăgit-o,
Dacă nu aş fi iubit-o,
De n-am fi plecat departe –
N-am fi două inimi moarte.

Rămas bun, tu cea frumoasă!
Rămas bun, fată duioasă!
Să ai faimă şi avere,
Pace, dragoste, plăcere!
Un sărut la despărţire;
Rămas bun, a mea iubire!
Vărs acum lacrimi amare,
Cu suspin îţi dau valoare.

poezie de Robert Burns, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefer să evit cuvântul perfecţiune. Ai mărul adevărat. Şi ai mărul care arată ca mărul perfect. Problema, atunci când muşti din mărul perfect, e că nici nu are gustul mărului adevărat şi nici nu este la fel de hrănitor.

Al Pacino în revista "Esquire"
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cazier

E timp să-mi fac bilanţ de-o escapadă
De fapte ce-am produs şi-am fost pricină;
Să văd obiectiv de-am fost de vină
Şi dacă "acasă", îi mai pot spune... "Ţară dragă"?

Întâi avutul, ipocrit la cei ce l-au,
S-a dus, mi s-a luat... "japcă" încet-încet
De-un co-popor ce l-am pierdut de înţelept...
Cu-atât mai mult, cu cât venisem ca să dau!

Mi-am risipit economii prin primării
Sponsorizând lingăi parşivi cu râs sarcastic,
Mă pedepsind că nu-mi dau suflet!?... Drastic
Punând străbunii-mi inventar... cu sforării.

Mi-au luat şi bruma ce-mi rămase-un colţ de ţarnă
Căci grosu-i luat şi-i dedesubt la zeci de blocuri,
-Falsificând ce-au numărat "public", ca ale lor stocuri-
Ce din părinţi le-aveam... S-au dus pe goarnă!

Maşinile mi-au spart, le-au făcut rable,
Ce-am construit mi-au luat în schimb, dezdăunare;
Că trebuia mai mult să pun şi-n răzbunare
Şi judecăţile-am pierdut... N-am dat "parale"!?

Sunt un ratat în ochii lor că după o viaţă
N-am nici cât alţii au făcut în trei luni;
Să-i sparg afară pe străini!?... Nu-s printre buni!...
Nici diplome de-o lună n-am... Nu-s dur de gheaţă!?

Toţi ce m-au frânt, m-au mărunţit, mi-au luat avut,
Sunt protejaţi că-mpart ce au, ce nu-i al lor!?
Eu sunt doar cont de cheltuieli... Nu-s "autor",
Că n-am pus mâna... Deci rămân "necunoscut"!

Am un câştig căci stresul mult şi vise sparte
Aduc aminte de uman ce-l am, mi-e boală
De prea mult bine-ntors în rău; că nicio şcoală
Nu-mi dă câştig, căci se prescrie... nedreptate?!

Deci mi-ar rămâne decât rugi, fără de mistic,
Numai că popii ieri mi-au spus "n-ai loc de veci
De nu ne dai...!", c-aşa se-mparte, să petreci
Precum Iisus, ce-l proslăvesc... eufemistic!?...

Dosar curat cred c-am, deci pot să cer
Un pic de suflet din ce nu-i, ce-a mai rămas
Din plus cu minus... De nu ţeasta-mi las la ras,
Că oricum golită-i... N-am măcar nici cazier!!!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul (sufocat): Mă omori... Îmi iei aerul...
Femeia: Iubi! Tu poţi trăi şi fără aer! Sunt lângă tine, odorul meu! Nu spuneai tu: "Iubito, am nevoie de tine, ca de aer!"
Autorul: Mă sufoci...
Femeia (cu glas profetic):... Iar şarpele, când mi-a dat mărul şi numărul său de telefon, mi-a şoptit: " Ai grijă, doamnă! Adam, pare el om, dar este mai şarpe decât şarpele! Fii posesivă! Încolâceşte-te în jurul lui, ca o liană fierbinte, şi strânge-l bine! Strânge-l! Altfel o să-ţi scape... Iar un bărbat, odată scăpat din strânsoarea dragostei, se duce direct la gară....
Autorul: Delirezi! Ai găsit tu aşa ceva în Biblie?
Femeia: Pasajul acesta a fost suprimat! Biblia este o carte scrisă de oameni normali, dar cenzurată de sfinţi! Adică de masculi ajunşi la andropauză!...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!