Doctorul Fergusson intră în mijlocul unui ropot de aplauze, de altfel câtuşi de puţin mişcat. Era un bărbat de vreo patruzeci de ani, de statură şi de constituţie obişnuită, temperamentul lui sângeros se dădea de gol printr-o coloraţie închisă a obrazului; avea un chip rece, cu trăsături regulate, cu un nas puternic; nasul ca o cârmă de corabie al omului ursit descoperirilor; ochii lui, foarte dulci, mai mult inteligenţi decât îndrăzneţi, dădeau un mare farmec fizionomiei sale, braţele îi erau lungi şi picioarele se puneau pe pământ cu greutatea cutraierătorului de rasă. Gravitatea liniştită respira în toată figura doctorului şi nu-i trecea prin minte că putea fi unealta celei mai nevinovate înşelăciuni.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl tânărului Fergusson, un viteaz căpitan din marina engleză, întovărăşise pe fiul său încă din cea mai fragedă vârstă, la primejdiile şi aventurile meseriei sale. Acest vrednic copil, care părea să nu fi ştiut ce este teama, vesti în curând o minte vioaie, o inteligenţă de cercetător, o remacabilă înclinaţie către lucrările ştiinţifice, în afară de aceasta arăta o dibăcie puţin obişnuită de a ieşi din încurcătură; nu a fost niciodată stânjenit de ceva, nici chiar să întrebuinţeze pentru prima oară furculiţa, lucru la care îndeosebi copiii se pricep aşa de puţin.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar în Anglia entuziasmul nu se ţine numai cu vorbe. El bate monedă mult mai repede încă decât cântarul lui "The Royal Mint". O plată de încurajare fu votată pe loc în favoarea doctorului Fergusson şi se ridică la cifra de două mii cinci sute de lire. Însemnătatea sumei era proporţională cu însemnătatea întreprinderii.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul era curat, strălucitor. La o înălţime de 1500 m se vedea întreaga insulă Zanzibar. Doctorul Fergusson plecase într-o călătorie de 5 săptămâni, însoţit de încă 2 prieteni: servitorul său, Joe şi un vânător, Dick Kennedy. Plecaseră cu balonul cu aer cald, dar soarta le pregătiseră multe primejdii şi pericole, de exemplu balonul rămânea făra combustibil, păsările îi făcusera găuri, rămâneau fără apă şi mâncare şi se confruntau cu furtuni foarte puternice. Doctorul Fergusson a salvat un om de la moarte, aproape mâncat de canibali, dar acesta nu a supravieţuit, deoarece avea multe alte boli. Servitorul Joe s-a aruncat din balon, pentru ca ceilalţi să ia altitudine; Fergusson l-a găsit după 3 zile aproape mort de foame şi sete în deşert, apoi au fost găsiţi de un grup de francezi, care i-au dus la Londra, unde au primit câte o medalie fiecare.

începutul de la Cinci săptămâni în balon, 4 de Jules Verne (6 februarie 1862)
Adăugat de Mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am suprins nuanţele personalităţii domnului Fridriksson din felul în care islandezul asculta sporovăiala pătimaşă a interlocutorului. Stătea nemişcat, cu braţele încrucişate, în faţa numeroaselor gesturi făcute de unchiul meu. Când nu era de acord cu ceva, dădea din cap, la stânga şi la dreapta, iar când încuviinţa, îşi înclina capul atât de puţin, că pletele sale lungi abia se mişcau. Era economia mişcării dusă până la zgârcenie. Văzându-l pe acest om, n-aş fi ghicit niciodată că era vânător. Era limpede că nu-şi putea speria vânatul, dar oare cum îl nimerea?

Jules Verne în O călătorie spre centrul Pământului
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filozofia lui Hector Servadac semăna cu banii de buzunar ai unui gascon, care are totdeauna câţiva bani în pungă, iar în privinţa stomacului, toate apele Garonei ar fi putut trece prin cel al căpitanului, fără să-l tulbure câtuşi de puţin.

Jules Verne în Hector Servadac
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor ce s-ar mira că un personaj aşa de enigmatic ca Phileas Fogg figurează printre frecventatorii onorabilei societăţi Reform-Club, li se va răspunde că el a fost admis în urma recomandaţiei domnilor Baring, fraţi, la care avea credit totdeauna deschis. Phileas Fogg era oare bogat? Nici nu încape vorbă. Dar nimeni nu putea şti cum şi-a făcut averea. În orice caz, el nu era risipitor câtuşi de puţin, dar nici avar. Pretutindeni unde era nevoie de un ajutor pentru ceva nobil, util sau generos, îşi dădea obolul în tăcere sau în anonimat.

Jules Verne în Ocolul Pământului în 80 de zile
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timpul trecerii mării, doctorul Fergusson socoti că e bine să se menţină la înălţimea de două mii cinci sute de picioare; putu să observe coasta pe o întindere mai mare; termometrul şi barometrul atârnate înăuntrul cortului întredeschis se aflau mereu în văzul lui; un al doilea barometru aşezat în afară trebuia să fie de folos în timpul serviciului de noapte.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gurbi nu-i altceva decât un soi de colibă, construită din bucăţi de lemn, care are un acoperiş de paie, numit de localnici "driss". Este ceva ma mult decât un cort arab, dar mult mai puţin decât o locuinţă de piatră sau de cărămidă.

Jules Verne în Hector Servadac
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima ei bătea în ritm ameţitor şi i se făcuse mică de tot. Temătoare, îşi ridică pentru o clipă privirea albastră spre omul din faţa ei. Indiscutabil, era chiar directorul Institutului; dacă avusese vreo fărâmă de îndoială, aceasta i se spulberă de îndată ce-i zări chipul, acel chip al unui om încă tânăr, prezentabil, ba chiar frumos – după cum constată Lia. Directorul era brunet şi nici un firicel de păr nu-i albise câtuşi de puţin. Avea ochii căprui, tare expresivi, cu o privire intimidantă, dar în acelaşi timp blândă, care parcă-i aminti de cineva. Lia se încruntă! Unde mai întâlnise ea oare aceeaşi privire pătrunzătoare, ageră, ca de vultur? Desigur, la colegul ei, Lucian, Don Juanul Institutului şi preferatul directorului. Foarte probabil că i se părea ei doar, altfel nu-şi putea închipui ce legătură ar putea exista între Traian Simionescu şi colegul ei, Enka Lucian?! Alungă rapid acest gând, care i se păru banal şi imposibil.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înclinările spre aventură ale tânărului Fergusson se dezvoltară în timpul tinereţii sale aventuroase, aruncată în cele patru părţi ale lumii. Tatăl lui, ca om învăţat, nu lipsea niciodată a întări această vie inteligenţă prin studii serioase de hidrografie, de fizică şi meanică, cu oarecare noţiuni de botanică, de medicină şi de astronomie.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate lucrurile, toţi oamenii erau închişi în trista şi mica lor obligaţie de a fi exacţi, nimic alta decât exacţi, în zadar aş fi putut să cred că într-un vas erau dalii când acolo se afla o eşarfă. Lumea n-avea puterea de a se schimba câtuşi de puţin, era atât de meschin închisă în exactitatea ei încât nu-şi putea permite să ia eşarfe drept flori...

Max Blecher în Întâmplări din irealitatea imediată
Adăugat de Roshanak
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

=ochii unor bărbaţi, de câţiva km, fără picioare, scot limba bifurcată, strâng, năpârlesc.
tu devii un măr plantat, roditor, interzis, din care muşcă sexologii.

=ce se întâmplă când citeşti 3 cărţi simultan?
treci prin sfârşitul, mijlocul şi începutul celei de-a 4.

=cu limba închisă între pătreţele de ciocolată ridici cacaoria starurilor.

=ziua când crucile înmulţite îşi vor exterioriza pacea.

=orice chip are personalitate multiplă. sărbătoreşte-te singur în zăpada ca un tort.

=îţi folosesţi tristeţea ca un voal sau ca un mecanism de apărare psihologică.

=ai capul în jos.
picioarele sunt indicatoarele unui ceas cordat sculptat în perete.

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Cascabel n-avea de ce să se teamă că mica sa avere, câştigată, s-ar putea spune, cu sudoarea frunţii sale şi pe care o purta în buzunarul de la palton, o să-i fie furată pe drum. În realitate, cumpărarea unei case de bani ca să-şi pună suma la adăpost nu era chiar atât de necesară, dar, dacă ţinea totuşi la asta, o făcea având în vedere o lungă călătorie prin teritoriile din Far West, mai puţin păzite decât zona californiană – drum ce avea să-l readucă în Europa.

Jules Verne în César Cascabel
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa de a face ceva care să dureze mai mult decât viaţa lui este motivul superiorităţii omului faţă de toate celelalte vieţuitoare. Aceasta i-a construit imperiul, şi aceasta i-l justifică, pe toată faţa pământului.

citat clasic din romanul Insula misterioasă de Jules Verne
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este o dimineaţă rece de februarie, iar pe stradă circulă mai puţin oameni decât de obicei. Dinspre staţia de metrou vine un singur om; comportarea lui neobişnuită îmi atrăsese atenţia. Pare un bărbat cam de cincizeci de ani, înalt, chipul lui are trăsături puternice, autoritare. Este bine îmbrăcat, dar atitudinea contrastează cu demnitatea, îmbrăcămintea şi figura sa. Aleargă, ridicând mâinile şi clătinându-şi capul.

Arthur Conan Doyle în Bijuterii poliţiste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era o mare îmbulzeală de ascultători în ziua de 14 ianuarie 1862 la şedinţa Societăţii Regale de Geografie din Londra, piaţa Waterloo nr 3. Preşedintele, sir Francis M. făcea onorabililor săi colegi o importantă comunicare, printr-o cuvântare des întreruptă de aplauze. Această rară toană de elocinţă se termina în cele din urmă pin câteva fraze sforăitoare, în care se revărsa din belşug patriotismul.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunganul se calmase; îi venise inima la loc. Drept urmare, nu putu rezista fără a despacheta o ciocolată mare, cu alune de pădure. Îi oferi şi Adelei câteva cubuleţe; fata nu-l refuză. Se mai plimbară puţin, ţinându-se de mână, zâmbindu-şi din când în când unul altuia. Nistor o admira, dar şi Adela pe el. Îl găsea drăguţ, atrăgător. Şi de ce nu; băiatul avea farmecul lui. Îl dezavantaja puţin înălţimea, dar nefiind nici prea gras, nici prea slab, avea o alură atletică. Chipul îi era tare plăcut, cu trăsături fine, bine conturate, încadrat de părul său şaten; nici blond, nici brunet. Iar ochii, cu o privire ştrengărească, nu erau nici verzi, nici albaştri, ci o stranie combinaţie dintre acestea două, deşi nici una nu era predominantă. Prin urmare, nimeni nu putea spune cu precizie ce culoare aveau ochii lui. Deci, bineînţeles, Adelei nu-i era ruşine să meargă lângă unul ca el, doar nu avea de ce.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Operaţie cosmetică

Cu nasul coroiat şi mare,
S-a operat; şi-acum stupoare:
E prea frumoasă-n ochii mei
Şi nu-i bărbat de... nasul ei!

epigramă de Corneliu Zeană din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit cercetător, inventiv, dublat de o minte ageră, pătrunzătoare; puţin arogant, încrezător în forţele proprii, încăpăţânat şi foarte, foarte insistent (nu renunţa niciodată la ceea ce-şi propunea), la care se adăuga un chip plăcut, cu trăsături delicate şi ferme în acelaşi timp, bine conturate şi un trup atletic; toate acestea se întruneau într-o singură persoană: comandantul misiunii, Lucian Enka! Odată pornit pe un drum, cu siguranţă nu dădea înapoi, până ce nu afla ceea ce-l interesa.

citat din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fireşte, confortul lăsa de dorit în acest gurbi. Dar el nu era decât un sălaş provizoriu. De altfel, nici căpitanul Servadac nici însoţitorul său nu erau pretenţioşi în ce priveşte hrana şi locuinţa.

Jules Verne în Hector Servadac
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!