
Ghinda
Ghindă din stejar bătrân
Cum rămâi fără stăpân?
Fie ziua cât de mare
El citește, ori le doarme.
Iar tu ființă mititică
În ochii lui pari o furnică
Ești micuță dragă fată
Și te zbați prin colb și zloată.
Uneori intră la gânduri
Că ai să-i decorezi livada
Cu frați mulți și cu copile
De nu-i mai cunoști ograda.
Însă tu an după an
Putrezești pe jos în van
Stăpânul mereu pregetă
Tot cobind a secetă.
Uite așa dispari fetiță
Lângă tatăl tău în suferință
Care vede el, săracul
Că stăpânul nu-ți vrea leacul.
An de an stejarul crește
Ghinde multe el rodește
Presară la rădăcină
Zeci sau sute și suspină.
Și gândește că vreodată
Îndărătnicul stăpân
Pune mâna pe lopată
Să te așeze în loc mai bun.
Să crești falnică-n ogradă
Lângă frații tăi din jur
Să vă admire o lume întreagă
Când pe voi, când pe stăpân.
poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Omul și pomul
Un stăpân avea un pom,
Stăpânul se numea om!
Pomul roadele-și arată,
Dar stăpânul niciodată:
"Proprietate privată"!
Prețuind a sa avere,
Pomul ține la vedere,
Dezvelind fructele lui
Ca rod al pământului
Și dăruiește oricui!
Vede un om necăjit,
De putere părăsit,
Își apleacă poalele
Să-i culeagă roadele
Potolindu-i poftele!
Omul, când are necazul,
La vecin sare pârleazul
Să i-l lase în grădină,
Chiar de n-are nicio vină,
Din mocirlă-l bagă-n tină!
Cine-i omul, ce e pomul?
Omul se încrede-n Domnul,
Pomul știe stăpân omul,
Amândoi trăiesc sub soare,
Fiecare singur moare!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămâi stăpân pe țintă și când nu ești stăpân pe situație.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de George

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sake
Ești micuță și frumoasă
Asemenea unui bibelou,
Toată ziua stai în casă
Și aștepți stăpânul tău.
El îți este preferatul
Iubindu-te cu ardoare,
El, stăpânul și nu altul,
Care ți-aduce mâncare.
Când mergeți la plimbare
Prin parcuri și grădini,
Bucuria îți este mare
Când te apără de câini.
Dar... și tu îi cerți
Când se reped la tine,
Tu, micuță, nu poți,
Nu ai cum a te opune.
În casă ai de toate
Jucării, păpușerii,
Castronașe cu bucate,
De nu le mai știi.
Când auzi vreo lătrătură
Pe ulisele vecine
Repede le dai gură
Să nu vină la tine.
Mai cu joaca și culcare
Ai căpătat un obicei,
Fie ziua cât de mare
Îi uiți pe stăpânii tăi.
Când vin, alergi la ușă
Ca semn de bun venit
Sari pe ei, ca o jucăușă,
Veselă c-au poposit.
Plecați apoi la Euroveea
Locul tău cel preferat,
Unde începi epopeea,
Luând iarba la călcat.
Pentru ei ești o copilă
Crescută în căminul lor
Cu dragoste și cu milă
Și îți vin în ajutor.
În schimb, ești recunoscătoare
Și vii tiptil la ei în pat
Îi pupi din cap până la picioare
Tu, copilul răsfățat!
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești Domnul meu
Ești ruga purtată pe aripi de vânt
Ești soare în ceruri și jos pe pământ
Ești pâinea vieții, ești pâinea de sus
Ce Tatăl ne-a dat-o prin Tine, Isus.
Când sufletul plânge zdrobit și înfrânt
O rugă se-nalță și zboară pe vânt
Tu vii lângă mine mă treci peste hău
Durerea mi-o poartă doar umărul Tău.
Ești inima toată, ești viața din ea
Tu, Doamne Isuse, ești dragostea mea,
Mă du lângă Tine în cerul Tău sfânt
Acolo mi-e casa, nu jos pe pământ.
Tu ești Domnul meu
Tu ești Dumnezeu
Cu Tine să zbor spre cer e ușor
Îmi dai mâna Ta
Mă sprijini cu ea
De veghe mereu
Ești Tu, Domnul meu.
Tu ești Doamne sfânt
Stăpân pe pământ
La Tatăl ceresc
Cu Tine-ndrăznesc
Pe drumul cel lung
Cu Tine ajung
Ești Tu, Domnul meu
Isus Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, copile drag
De ziua ta, Copilul Meu,
Mă rog la Bunul Dumnezeu,
Să-ți dea tot binele din lume
Și-n minte numai gânduri bune.
Noroc, iubire, sănătate,
În viață tu să ai de toate.
Să ai în suflet numai soare
Și-n viață veșnic sărbătoare.
S-ai parte doar de fericire,
Și multă, multă implinire.
Chiar dacă nu sunt lângă tine
Aș vrea să știu că-ți este bine
Și când ți-i greu sau nu ți-i bine,
Să știi că-s mereu lângă tine
Cu gândul și cu inima
Te rog să crezi, copila mea.
Iar dacă ți-am greșit vreodată,
Te rog mă iartă, dragă fată.
C-așa-i în viață, toți greșim
Când nici nu ne închipuim.
Dar trebuie să avem răbdare
Cu toți cei ce ne ies în cale.
Și trebuie s-avem puterea,
Să trecem multe cu vederea...
Că a greși e omenește,
Dar oare cine nu greșește?!
poezie de Mariana Simionescu (1 iunie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Patriotică
În vatra noastră milenară
Fac numai ceea ce vreau eu,
Că sunt stăpân la mine-n țară...
Atunci când vrea stăpânul meu!
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu n-am știut
N-am fost stăpân pe inima ta,
Am practicat stăpânirea de sine,
Stăpânul ți-a fost altcineva,
Chiar și-atunci când erai lângă mine.
N-am vrut să îți arăt că știu,
Am vrut să știi că te iubesc,
Și-ai înțeles într-un târziu,
Că despărțitul e firesc..
A fost mai mult greșeala mea,
Nu te-ai ferit, eu n-am știut
Că dragostea n-are cum crește,
Când nici n-a început...
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andrei Vlad Balan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, mamă
Tu, mamă,
Prin necazuri și dureri
ai trecut de multe ori.
Bucurii și chiar plăceri
ai avut arareori.
Când ai căzut, te-ai ridicat
tot cu gândul la copii.
Căderea nu te-a-împiedicat
lângă ei mereu să fii.
Lângă ei ai stat de veghe
multe zile, multe nopți.
Azi pe fruntea ta se vede,
cum ia-i îngrijit pe toți.
De ziua ta, ești mulțumită
că la tine au venit.
Ești măicuța lor iubită
și trandafiri ți-au oferit
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i da poetului crezare...
Nu-i da poetului crezare,
Copilă, nu-i al tău el, nu-i!
Și mai cumplit ca de vâlvoare
Păzește-te de focul lui!
În darn cu inima plăpândă
Simțirea cerci să i-o pătrunzi!
Fierbinte patimă arzândă
Sub gingaș văl n-ai să ascunzi.
Poetul e stăpân pe toate
Și nu-i stăpân pe sine doar:
Cununa lui aprinsă poate
Să-ți ardă pletele cu jar.
În lume mulți i se închină
Sau îl defaimă dușmănos:
El intră-n inimi ca albina,
Nu ca un șarpe veninos.
Candoarea ta el n-o umbrește,
Dar fără voia-i uneori
Suflarea vie ți-o răpește,
Sau te înalță până-n nori.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ești?
Ești domn, ești sclav, dar și stăpân,
mă iartă dacă îți greșesc,
când gândurile se opresc
în calea vietii, când nu ești!
Nu te-nțeleg de ce îmi vrei,
iubirea când nu poți s-o dai
ești domn, ești sclav, dar și stăpân,
dar nu ești singur pe påmânt!
Când îți vorbes nu vrei s-asculți,
cuvintele mi le oprești
te știi de domn, dar ești și sclav
iubirii ce o porti și-o dai!
Când îmi săruți privirea
văd bolta cerului de sus,
un amalgam de stele mari
ce-mi mângâie iubirea!
Ești domn, ești sclav, dar și stăpân,
te vreau așa în viața mea
deși mi-e greu să înteleg
cât de serios mă porti în ea!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul va fi stăpânul celui care n-are stăpân.
proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-o mai fi, om mai vedea!
Române - te veselește!
Ești stăpân în țara ta...
Deci - stăpânul - ți-l slujește!
catren de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua copilului
Mi-a urat o turturea:
- La mulți ani de ziua ta!
Să fii bun, să fii cuminte,
Să asculți sfat de părinte.
Să crești mare și frumos
Și să fii politicos.
- Mulțumesc, așa voi face,
Bucuros sunt și îmi place
Ca să știu că sunt iubit,
De cei mari sărbătorit.
Îți pun însă o-ntrebare:
N-ar fi bine s-aibă, oare,
Sărbătoare pisicuța
Și căluțul, furnicuța,
Fluturașul drăgălaș
Și cățelul meu poznaș?
- Se-nțelege că ar vrea
Și un cuc și-o turturea
Ca să aibă-o zi anume,
Să-i serbeze-ntreaga lume.
Însă ție, Dumnezeu
Ți-a dat minte și mereu
Trebuie să te gândești,
Tot ce-i viu să ocrotești.
Și atunci, copile bun,
Eu, o turturea, îți spun
Că mereu e ziua lor
Ziua vietăților.
poezie pentru copii de Gabriela Gențiana Groza din Lampioanele vii (2009)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula și va sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri la vederea chipului tău de lumină; atunci nu va mai fi niciun om rob, nici nația roabă, nici om stăpân pe altul, nici popor stăpân pe altul, ci, domnirea Dreptății și Frăției. Aceste cuvinte ce odată am dat deviză nației mele vor domni lumea. Vai, nu voi avea nevoie de a vedea această zi, dar și eu asemenea am muncit și am pătimit pentru dreptate și cel din urmă al meu cuvânt va fi încă un imn închinat ție, țara mea mult dragă.
citat celebru din Nicolae Bălcescu (1847)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri difuze
Când eram mic, dar mare... mă gândeam
într-o dimineață când soarele strălucea puternic
și afară ploua torențial cu stropi mari de căldură ce nu se mai opreau
și eram nervos pe ploaie, pe soare, pe Tamba
că dispăruse în noapte ca motanii, mă tot gândeam
dacă îi spun Colonelului, tatăl tău,
dimineața când pleacă la unitate:
- Tată... te rog, încuie ușa după mine!
Eu vreau să mă joc cu Luminița până... vom muri și vom învia
vreau să construim din plastilină
o Luminiță, un Laurel și alte figurine...
ce se întâmplă dacă le creăm cu imaginația noastră fabuloasă?
Cred că mi-ar fi răspuns:
- Intră fiule, dar vezi că acum doarme,
nu-i place să se trezească atât de dimineață.
Mama ei nu mai e așa că vezi... iubește-o, iubiți-vă!
Sunteți tineri dară iubirea nu o veți sfârși niciodată;
intră dar n-o trezi... dezbrăca-te dar, n-o trezi... atinge-o dar, n-o trezi
las-o să viseze toată viața! Chiar dacă visează alt băiat acum
începând de azi, te va vedea numai pe tine.
Ai grijă, îi place să viseze,
așa că n-o trezi niciodată!
Hai intră, fiule, încui ușa după tine.
Așa cred că m-ar fi îndrumat colonelul
înalt, puternic, frumos și cu musteți de husar
așa ar fi procedat un tânăr înțelept, dar eu nu eram.
Aș fi pătruns încet în camera ta, în odaia ta
m-aș fi dezbrăcat de hainele devenite inutile și lângă tine,
lipit de tine... te-aș fi privit până în adâncuri.
Sunt sigur că ai fi țipat la mine:
- Pleacă, pleacă imediat, frații nu se iubesc, iar tu îmi ești ca un frate
și nu putem comite acest incest!
Eu te-aș fi mângâiat pe trup și ți-aș fi șoptit:
- Lasă-mă... vei vedea că nu-ți sunt frate.
Luminiță dragă, mică, drăguță, veselă și slăbuță,
toți băieții din această lume sunt frații tăi, numai eu nu-ți sunt.
Sunt sigur, că după ce te-ai fi dezmeticit și te-ai fi gândit un secol,
în secolele următoare m-ai fi lăsat
Luminiță dragă, mică, drăguță, veselă și acum.. plinuță!
Iar eu aș fi fost mai fericit și Ani ar fi fost mai fericită
iar tu Luminiță... ai fi fost cu adevărat fericită!
Așa cred eu, dar nu înseamnă că e adevărat
sunt om și greșesc întotdeauna!
Când eram mic, dar mare iar tu erai mică, dar mare
și eu n-aveam mintea de acum
când sunt mare, dar mic iară tu ești tot tânără, însă înțeleaptă.
Era pe vremuri... când eram tineri
copii de o șchioapă și mi s-a părut că ești singură.
Oare ai fost singură sau am fost noi vreodată tineri?
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă, nu-mi goli pădurea!
Dinspre deal coboară toamna
Adusă de-un vânt pustiu,
Frunzele se țes de-a valma
În covorul arămiu.
Liniștea încet coboară
Prin poienile deșarte,
Cântăreții de-astă vară
Dau concerte-n altă parte.
În tufișuri cu ghimpari
Poamele stau în ciorchine
Colindate de bondari
Prin roșcove și gherghine.
Un stejar, străjer bătrân,
Doinește duios din ghindă
Și visează că-i stăpân
Peste-a cerului oglindă.
Nu iartă și nici nu-i pasă,
În ierburile-amorțite
Își înfige fioroasă
Colții brumei otrăvite.
Toamnă, nu-mi goli pădurea,
Lasă-mi liniștea în gânduri,
Muza ce-a plecat aiurea
Mi-ai furat-o-n dese rânduri!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață, copile
Din primele tale zile,
Când ochii îi deslipești,
Învață mereu, copile!
Învață să trăiești!
Învață să crești frumos!
Precum floarea din grădină.
Ca bradul, drept și umbros,
Care-aspiră spre lumină.
Învață de la pădure
Să crești falnic, ca stejarul!
Că omul trebuie să-ndure
Și dulcele și amarul.
Învață și de la soare,
Suflete să încălzești!
Învață cum pe ogoare
Va trebui să muncești!
Mai învață de la lună,
Mințile să luminezi!
Învățătura e bună
Carte dacă studiezi.
Învață și de la ape
Cum să-ți limpezești,
Gândurile toate!
Și să le-mplinești.
Învață de la aer
Cum să răcorești
Suflete în vaier!
Când le întâlnești.
De la natură învață
Să nu dușmănești!
La lume să dai povață
Din ce agonisești!
Învață de la toate!
Învață cine ești!
Arată că se poate
O viață să trăiești!
poezie de Dumitru Delcă (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpânul moșiei nu era stăpân pe sine.
aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
În iunie de ziua ta
Se coc cireșele în pom
Și grânele se pârguiesc.
Râde la soare pui de om
Ca florile când înfloresc.
E zâmbetul nevinovat
Al tău, copile drăgălaș.
Copilul meu cel răsfățat,
Copilul meu, drag îngeraș.
Copiii sunt florile vieții.
Sunt aura care se pune,
Precum zorii dimineții
Peste o întreagă lume.
Copil bălai, negru sau brun,
Te vreau aievea să zâmbești.
Să ai în viață suflet bun!
Cât e pământul să trăiești!
În iunie, de ziua ta
Tot ce-i mai bun îți dăruiesc
Când crești mare, nu uita
Că te ador și te iubesc.
poezie de Dumitru Delcă (22 mai 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
O, trecător, cât îmi semeni
Cu ochii plecați în pământ...
Și eu mi-i plecam, de asemeni.
Oprește-te lângă mormânt,
Din orbul găinii - anume
Citește - și maci adunând:
Mă cheamă Marina pe nume
De când m-am născut pe pământ.
Să nu-ți fie teamă... Din hume
Stafie n-oi crește subit,
Prea mult mi-a plăcut pe-astă lume
Să râd când e râsul oprit.
Și flăcări mi-au curs lungi în vine
Și plete jucat-am în vânt
Am fost doar cândva! O, străine
Oprește-te lângă mormânt!
Sălbatic un lujer îți smulge
Și fructul la buze să-l duci
Căci nu afli fragă mai dulce
Ca fraga crescută-ntre cruci.
Dar nu zăbovi în suspine
Și nu-ți pleca fruntea în piept;
Gândește-te-n treacăt la mine
Și uită - e mai înțelept.
Cum cade apusul de soare
Din colb auriu pari țesut.
O, fie să nu te-nfioare
Cuvintele mele din lut...
poezie celebră de Marina Țvetaeva din Poezii (1970), traducere de Ion Covaci
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!