Parodia şi travestirea obţin minimalizarea pe alte căi: ele distrug unitatea dintre caracterele persoanelor ce ne sunt cunoscute şi faptele lor, înlocuind fie persoanele cu poziţii înalte cu persoane cu poziţii inferioare, fie vorbele şi gesturile lor prin manifestări inferioare. Prin aceasta ele se deosebesc de caricatură, dar nu şi în ceea ce priveşte mecanismul de producere al plăcerii comice. Acelaşi mecanism este pus în joc şi de către demascare, care vizează doar demnitatea şi autoritatea dobândite prin impostură; scopul demascării este de a repune lucrurile în ordine, de a-l deposeda pe uzurpator.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricatura realizează minimalizarea prin evidenţierea din ansamblul expresiei unei persoane proeminente a unei singure trăsături, în sine comice, care ar fi trecut neobservată în contextul ei firesc. Izolarea acestei trăsături poate produce un efect comic ce se extinde în memoria noastră, asupra întregului, cu condiţia ca persoana vizată să nu fie de faţă pentru a ne obliga să păstrăm o atitudine respectuoasă. Dacă în realitate nu există o astfel de trăsătură neglijată, atunci caricatura o creează fără dificultate prin exagerarea unei trăsături, în sine nerizibile. Este caracteristic pentru originea plăcerii comice faptul că efectul caricaturii nu este substanţial diminuat prin astfel de falsificări ale realităţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sursa plăcerii comice, faptul că provine din compararea altei persoane cu propriul eu, din diferenţa dintre consumul prin sim-patie şi consumul propriu, este probabil cea mai importantă din punct de vedere genetic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin neîndeplinirea condiţiilor esenţiale, cuvântul de spirit, ghicitoarea şi alte producţii care prin ele înseşi nu pot avea un efect comic, devin surse ale plăcerii comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sursa plăcerii produsă de cuvântul de spirit trebuie situată în inconştient; nu acelaşi lucru poate fi susţinut şi despre comic. Sursa plăcerii comice constă mai curând, aşa cum arată toate analizele de până acum, în compararea a două consumuri psihice, care ţin amândouă de preconştient. Aşadar, cuvântul de spirit şi comicul se deosebesc în primul rând prin localizarea psihică. Cuvântul de spirit este o contribuţie adusă comicului din domeniul inconştientului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit este produs, în timp ce comicul este descoperit – în primul rând la persoane şi doar prin transfer la obiecte, situaţii etc. Nu persoanele străine, ci propriile noastre procese de gândire constituie sursa plăcerii pe care o datorăm cuvântului de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demascarea întâlneşte cuvântul de spirit doar accidental, în măsura în care este pusă în slujba unei alte tehnici a spiritului, de exemplu, a reprezentării prin contrariu. Dimpotrivă, în cazul tolerării modalităţilor de gândire inconştiente, suprapunerea comicului şi spiritualului este necesară pentru că acelaşi procedeu, folosit ca tehnică a declanşării plăcerii de către prima persoană implicată în relaţia cuvântului de spirit, produce, conform naturii sale, plăcere comică unei alte persoane.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erorile de gândire, care sunt moduri de gândire ale inconştientului utilizate în tehnica sa, apar pentru critică, deşi nu întotdeauna, drept comice. Tolerarea conştientă a modurilor de gândire inconşientă, repudiate ca erori de gândire, este unul din mijloacele de producere a plăcerii comice; faptul este uşor de înţeles, căci pentru producerea investirii preconştiente este nevoie cu siguranţă de un consum mai mare decât pentru tolerarea investirii inconştiente.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul se poate detaşa de persoane dacă sunt cunoscute condiţiile în care o persoană devine comică; odată cu cunoaşterea condiţiilor apare şi posibilitatea de a face, oricând dorim, ca o persoană să devină comică, prin plasarea ei în situaţii în care actele sale devin comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este mult mai uşor de explicat efectul comic al caricaturii decât cel al simplei imitaţii. Caricatura, parodia, travestirea, precum şi demascarea, echivalentul lor practic, se îndreaptă împotriva unor persoane şi obiecte care pretind autoritate şi respect, care se ridică într-un sens sau altul deasupra obişnuitului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezvoltarea plăcerii comice poate fi stimulată de aportul oricărui element plăcut, indiferent de natura lui, element care acţionează prin efectul de contact (după modelul principiului plăcerii preliminare din cazul cuvântului de spirit).

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijloacele pentru obţinerea comicului sunt: transpunerea în situaţii comice, imitaţia, deghizarea, demascarea, caricatura, parodia, travestirea etc. Desigur, aceste tehnici pot fi puse în slujba unor tendinţe ostile şi agresive. Putem ridiculiza pe cineva pentru a-l discredita, pentru a-i contracara pretenţiile de demnitate şi autoritate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imitaţia interferează adesea cu caricatura – exagerarea unor trăsături altfel inaparente – şi poate fi pusă în slujba minimalizării. Totuşi esenţa ei nu se reduce doar la atât; este incontestabil că ea reprezintă prin sine însăşi o sursă extrem de generoasă a plăcerii comice, căci râsul este provocat în special de fidelitatea imitării.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comice sunt şi toate grimasele care exagerează expresia normală a emoţiilor, chiar dacă sunt involuntare, ca la persoanele bolnave de coree; iar cel care nu se pricepe la muzică va găsi comice mişcările energice ale unui dirijor modern, pentru că nu le înţelege rostul.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care citeşte o povestire comică sau se duce la teatru să vadă o farsă va râde datorită intenţiei comice, de lucruri pe care în viaţa obişnuită nu le-ar considera comice. El sfârşeşte prin a râde, datorită amintirii de a fi râs, datorită aşteptării de a râde, de la prima intrare în scenă a actorului comic, înainte ca aceasta să fi încercat să stârnească râsul. Iată motivul pentru care, ulterior, îţi este ruşine de uşurinţa cu care ai râs la teatru.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Categoric este dificil de dat o definiţie a ceea ce, convenţional, este numit "caracter"; totuşi poate fi remarcat faptul că acesta din urmă poate fi atribuit eului în mod univoc şi am putut cunoaşte câţiva dintre factorii care îl determină: în primul rând transformarea vechii instanţe părinteşti în supra-eu, fapt care este de departe cel mai important şi cel mai decisiv dintre toate, mai târziu identificarea cu părinţii sau cu alte persoane influente, apoi încă alte identificări care sunt reziduurile relaţiilor obiectuale abandonate. La toate acestea se adaugă formaţiile reacţionale care îşi joacă întotdeauna rolul în formarea caracterului şi pe care eul le acumulează prin mijloace mai normale, mai întâi în refulările sale şi mai apoi când el respinge impulsiunile instinctuale indezirabile.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două feluri de inteligenţă

Există două feluri de inteligenţă: una dobândită,
aşa cum copilul la şcoală memorizează fapte şi concepte
din cărţii şi din spusele dascălului,
colectând date din ştiinţele tradiţionale
şi, deopotrivă, din ştiinţele moderne.

Cu acest fel de inteligenţă promovezi în lume.
Ajungi în poziţii mai înalte sau inferioare altor oameni,
conform cu abilitatea ta în a reţine şi folosi
informaţii. Tu călătoreşti cu aceast bagaj de cunoştinţe
înlăuntrul şi în afara câmpurilor cunoaşterii, strângând mereu
mai multe însemnări pe foiţele memoriei.

Dar mai există un alt fel de înscris, unul
deja gata completat, aflat în păstrare înlăuntrul tău.
O primăvară revărsându-se din propriul ei preplin. O prospeţime
în interiorul pieptului tău. Această inteligenţă este diferită
şi nu se îngălbeneşte niciodată, nici nu scade. Ea este fluidă
şi nu se deplasează din afară către interior
prin conductele învăţăturii artificiale.

Izvorul acestei a doua inteligenţe curge
din adâncul tău cel mai intim înspre afară.

poezie celebră de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsensul şi prostia, care au adesea un efect comic, nu sunt resimţite în toate cazurile ca fiind comice (ca şi caracterele care odată ne provoacă râsul, în timp ce altădată dispreţul sau ura). Acest fapt nu arată decât că efectul comic depinde şi de alte condiţii, nu numai de comparaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tabu

Tabu sunt însă nu numai toate persoanele, ci şi toate localităţile, obiectele şi stările pasagere care sunt purtătoare sau sunt sursa unei însuşiri misterioase. Tabu este de asemenea interdficţia care provine din această însuşire şi în sfârşit, în sens literal, ceea ce este în acelaşi timp sacru şi mai presus de lucrurile obişnuite, implicând periculosul, impurul, neplăcutul.

definiţie celebră de Sigmund Freud în Totem şi Tabu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un anumit număr de relaţii care par mai utile decât altele în mecanismul formării visului. Acestea sunt asociaţiile prin asemănare, prin contact şi prin corespondenţă. Visul se foloseşte de ele pentru a susţine acţiunea proprie de condensare şi din toate elementele, mai mult sau mai puţin concordante, el alcătuieşte o unitate nouă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura umană – înţeleg prin aceasta tot ceea ce a permis vieţii omului să se ridice deasupra condiţiei sale animale şi prin care ea diferă de viaţa dobitoacelor, refuzând să separ cultura de civilizaţie – prezintă cercetătorului, după cum este ştiut, două laturi. Pe de o parte, ea cuprinde întreaga ştiinţă şi tehnicile dobâdite de om în scopul stăpânirii forţelor naturii şi obţinerii bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor omeneşti, iar pe de altă parte instituţiile necesare reglementării raporturilor dintre oameni şi în special a repartiţiei bunurilor accesibile.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!