Este mult mai uşor de explicat efectul comic al caricaturii decât cel al simplei imitaţii. Caricatura, parodia, travestirea, precum şi demascarea, echivalentul lor practic, se îndreaptă împotriva unor persoane şi obiecte care pretind autoritate şi respect, care se ridică într-un sens sau altul deasupra obişnuitului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijloacele pentru obţinerea comicului sunt: transpunerea în situaţii comice, imitaţia, deghizarea, demascarea, caricatura, parodia, travestirea etc. Desigur, aceste tehnici pot fi puse în slujba unor tendinţe ostile şi agresive. Putem ridiculiza pe cineva pentru a-l discredita, pentru a-i contracara pretenţiile de demnitate şi autoritate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricatura, travestirea, parodia, precum şi demascarea sunt procedee ale minimalizării, cuvânt pentru care există în limba germană un corespondent fericit (herabseitzen). Ceva elevat este, în sens psihic, figurat, ceva mare şi presupun că acesta, ca şi ceva mare în sens fizic, este reprezentat printr-un consum mai mare. Observaţia cea mai obişnuită ne arată că, dacă vorbim despre ceva elevat, vocea are alte inflexiuni, mimica este deosebită, iar întreaga noastră ţinută încearcă să se acorde cu demnitate lucrului reprezentat. Ne impunem o constrângere solemnă care nu diferă mult de cea adoptată în prezenţa unei înalte personalităţi, a unui monarh, a unui prinţ, a unui om de ştiinţă. Nu vom greşi dacă vom admite că această inervaţie deosebită a mimicii de reprezentare corespunde unui consum suplimentar.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricatura realizează minimalizarea prin evidenţierea din ansamblul expresiei unei persoane proeminente a unei singure trăsături, în sine comice, care ar fi trecut neobservată în contextul ei firesc. Izolarea acestei trăsături poate produce un efect comic ce se extinde în memoria noastră, asupra întregului, cu condiţia ca persoana vizată să nu fie de faţă pentru a ne obliga să păstrăm o atitudine respectuoasă. Dacă în realitate nu există o astfel de trăsătură neglijată, atunci caricatura o creează fără dificultate prin exagerarea unei trăsături, în sine nerizibile. Este caracteristic pentru originea plăcerii comice faptul că efectul caricaturii nu este substanţial diminuat prin astfel de falsificări ale realităţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsensul şi prostia, care au adesea un efect comic, nu sunt resimţite în toate cazurile ca fiind comice (ca şi caracterele care odată ne provoacă râsul, în timp ce altădată dispreţul sau ura). Acest fapt nu arată decât că efectul comic depinde şi de alte condiţii, nu numai de comparaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afectele, dispoziţia şi atitudinea individului ne arată, prin rolul pe care-l joacă în fiecare caz în parte, că nu există un comic absolut decât ca excepţie şi că efectul comic se naşte sau dispare în funcţie de punctul de vedere al spectatorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parodia şi travestirea obţin minimalizarea pe alte căi: ele distrug unitatea dintre caracterele persoanelor ce ne sunt cunoscute şi faptele lor, înlocuind fie persoanele cu poziţii înalte cu persoane cu poziţii inferioare, fie vorbele şi gesturile lor prin manifestări inferioare. Prin aceasta ele se deosebesc de caricatură, dar nu şi în ceea ce priveşte mecanismul de producere al plăcerii comice. Acelaşi mecanism este pus în joc şi de către demascare, care vizează doar demnitatea şi autoritatea dobândite prin impostură; scopul demascării este de a repune lucrurile în ordine, de a-l deposeda pe uzurpator.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivul trebuie să se manifeste spontan în cuvintele sau acţiunile altei persoane, care ţine locul celei de-a doua persoane implicate de comic sau de cuvântul de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijlocul principal de a-l face pe altul să fie comic este punerea lui în situaţii în care, dată fiind dependenţa omului de circumstanţele exterioare şi în special de cele sociale, el devine comic independent de însuşirile sale personale. Deci, este vorba de utilizarea comicului de situaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca prototip al genului comic, putem considera nonsensul comic aşa cum este produs de candidaţii care se prezintă nepregătiţi la un examen; mult mai dificil este însă să găsim un exemplu simplu privitor la trăsăturile de caracter.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar cum se produce râsul atunci când vedem mişcări exagerate şi fără sens ale altei persoane? Cred că el se naşte prin compararea mişcării observate la altul cu mişcarea pe care am fi făcut-o noi în locul lui.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul presupune doar existenţa a două persoane: una care-l descoperă şi a doua, la care este descoperit. O a treia persoană, căreia îi este comunicat comicul, întăreşte efectul comic, dar nu-i adaugă nimic nou. Această a treia persoană este în schimb indispensabilă pentru a produce plăcerea specifică cuvântului de spirit; dacă însă nu este vorba de un cuvânt de sprit tendenţios, agresiv, a doua persoană poate lipsi.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi autori nu acceptă o distincţie netă între cuvântul de spirit şi comic, nici în plan conceptual, nici în plan practic. Aceşti autori definesc cuvântul de spirit ca un "comic de limbaj". Pentru a verifica această opinie, vom compara câte un exemplu de comic intenţionat şi de comic neintenţionat al limbajului, cu exemple de vorbe de duh. Vorbirea comică nu se poate distinge fără dificultate de vorbirea spirituală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentările religioase sunt dogme, afirmaţii asupra unor fapte şi raporturi ale realităţii exterioare (sau interioare), care ne comunică ceva ce nu noi înşine am descoperit şi care pretind să le admitem printr-un act de credinţă.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără îndoială, cuvintele de spirit nereuşite au un caracter comic; el poate fi explicat pe mai multe căi. Comicul se poate naşte fie din dezvoltarea modurilor de gândire ale inconştientului, fie din comparaţia cu spiritul desăvârşit. Admitem că cele două surse acţionează simultan. Nu se poate nega că tocmai asemănarea imperfectă cu spiritul face din nonsens un nonsens comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dependenţa sau relativitatea comicului este mult mai mare decât cea a cuvântului de spirit; deoarece acesta din urmă este întotdeauna produs şi nu descoperit, producerea sa poate avea în vedere condiţiile în care este acceptat. Dezoltarea afectelor este unanim acceptată ca fiind condiţia cea mai nefavorabilă pentru comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul produs de naiv este irezistibil şi pare uşor de înţeles.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit este produs, în timp ce comicul este descoperit – în primul rând la persoane şi doar prin transfer la obiecte, situaţii etc. Nu persoanele străine, ci propriile noastre procese de gândire constituie sursa plăcerii pe care o datorăm cuvântului de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul în care persoana străină joacă încă un anumit rol, independent însă de o comparaţie directă cu propriul eu, diferenţa dintre consumurile de investire – sursa plăcerii – este produsă de influenţele extern, pe care le desemnăm sintetic prin cuvântul "situaţie". De aceea, acest tip de comic se numeşte "comic de situaţie".

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât nu s-a elucidat în ce condiţii se comit lapsusurile şi nu s-a explicat efectul produs de lapsus, din punct de vedere psihologic fenomenul rămâne un accident, chiar şi atunci când s-a găsit explicaţia sa fiziologică.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe persoane consideră că visul nu are un sens şi nu poate fi interpretat. Oamenii de ştiinţă şi majoritatea persoanelor cultivate zâmbesc atunci când aud de interpretarea viselor; doar oamenii din popor, care trăiesc în universul superstiţiei şi care, în această privinţă, duc mai departe convingerile antichităţii, nu sunt dispuşi să renunţe la credinţa că visul are un sens.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!