În primul rând avem stele pitice brune, ce nu emit decât în infraroșu, ele neavând o sursă de energie internă (fuziune nucleară). Ele degajă căldură și energie pe măsură ce se răcesc. Se consideră că piticele brune nu sunt stele, ci substele. Ele sunt într-un stadiu intermediar între planete și stele. Temperatura atinsă este între 750 și 2200 grade (Kelvin). În ultimul timp s-a descoperit o pitică brună, 2M1207, în jurul căreia se rotește un alt corp, posibil o planetă gazoasă. Până în iunie 2006, s-au descoperit 544 de pitice brune.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Foarte multe dintre protostele nu ajung să devină stele, din cauza cantității mici de gaz din care sunt formate. Acestea devin stele pitice brune, stele ce nu emit decât radiație infraroșie.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un alt tip de stele pitice, sunt stelele pitice roșii. Acestea sunt cel mai răspândit tip de stele din Univers. Piticele roșii sunt stele ce au masa mult mai mică decât a Soarelui, valoarea minimă fiind de 0,08 mase solare. Aceste stele emit doar 1/10.000 din energia emisă de Soare.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În centrul nebuloaselor se afla și sursa lor. După formarea nebuloasei steaua devine o "pitică albă". Piticele albe sunt stele ce au un diametru asemănător cu al pământului, dar o masă de 0,6 mase solare. După consumarea heliului, piticele albe emit căldura acumulată de-a lungul procesului de fuziune, timp de câteva mii de milioane de ani. În final pitica alba, după ce nu mai emite energie, devine o pitică neagră, stele stinse care încă nu s-au format în realitate.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hipergigantele sunt cele mai mari și mai masive stele, putând ajunge și la 100 de mase solare. S-a descoperit că unele stele hipergigante au avut inițial o masă mai mare de 250 de ori decât cea a Soarelui. În ceea pe privește temperatura, stelele hipergigante pot avea între 3500 și 35.000 grade (Kelvin). Viața lor este foarte scurtă, trăind între 1 și 3 milioane de ani. Toate stelele hipergigante devin supernove la sfarșitul vietii. Până acum s-au descoperit 7 asemenea stele în galaxia noastră: P Cygni, S Doradus, eta Carinae, steaua Pistol și LBV 1806-20.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele mai puțin masive stele din secvența principală au numai 0,08 mase solare (80 de mase jupiteriene). Cele mai masive pot atinge și 100 de mase solare. Ca dimenisiuni, stelele pot fi pitice roșii (stele cu temperaturi mai mici de 40000 K), stele pitice (ca Soarele) sau stele gigante (cu mase și diametre de zeci de ori mai mari decât ale Soarelui).
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua Capella se observă aproape deasupra capului în serile lunii martie. Este un sistem cvadruplu (compus din patru stele). Noi vedem doar lumina combinată a celor patru stele. Prin instrumentele astronomice speciale se pot separa componentele. Acestea sunt două sisteme binare. Unul format din două stele gigante, asemănătoare cu Soarele la compoziție și altul (aflat la 10.000 de unități astronomice de primul) compus din două stele pitice roșii. Sistemul se afla la 42 de ani lumină depărtare de Soare.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori, în jurul protostelelor, se formează un disc de praf și gaz ce se numește disc protoplanetar. O parte din gazul din nebuloasă se strânge în jurul protostelei. Aceste tipuri de stele se numesc stele T Tauri. Pe la polii acestei stele se emit jeturi de gaz.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelele pitice roșii se transformă în pitice albe, stelele ca Soarele devin gigante roșii după care se transformă în pitice albe, iar cele mai mari devin gigante roșii după care implodează/explodează, devenind stele neutronice sau găuri negre.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În afară de stelele normale, asemănătoare Soarelui, și cele gigante, există și stele pitice.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintre cele mai apropiate 30 stele de Soare, 20 sunt pitice roșii: un exemplu Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Soare). Dar din cauza strălucirii lor mici, foarte puține sunt cunoscute.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin observarea stelelor, astronomii au văzut că există multe tipuri de stele. După temperatură, stelele pot fi fierbinți (cu temperaturi între 20.000 și 60.000 de grade), medii ca temperatură (cu temperaturi între 5000 și 10.000 de grade) și reci (cu temperaturi între 2000 și 3500 de grade).
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În galaxia noastră se află între 200 și 300 de miliarde de stele. Majoritatea dintre acestea sunt stele stinse sau stele ce nu au avut masa îndeajuns de mare pentru a se aprinde. O altă fracțiune cuprinde stele normale, asemănătoare cu Soarele. Printre aceste sute de miliarde de stele obișnuite găsim câțiva adevărați monștri în spațiu.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul om care a catalogat stele a fost Hipparh (127 înaintea erei noastre). Nu știm câte stele a numărat, dar știm că le-a măsurat poziția atât de bine încât în câțiva ani a descoperit că Pământul face ca un titirez.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a observat că stelele au și mărimi diferite: cele mai mari stele sunt cele supergigante. Stelele supergiante sunt cele mai mari și mai masive stele. Ele pot avea între 10 si 70 de mase solare și între 30 și 500 de diametre solare. Din cauza masei mari, supergigantele trăiesc puțin, între 10 și 50 milioane de ani. Aceste stele se găsesc în roiuri stelare, brațele galaxiei sau în galaxiie tinere.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea sursei de energie, duce la o instabilitate a stelei și aceasta începe să se marească și să se micșoreze, uneori chiar violent. Steaua emite un flux continuu de particule încarcate (electroni și protoni), ceea ce se numește vânt solar. Aceste stele se numesc stele de tip "Mira", sau stele de "tip târziu".
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce în interiorul protostelei, temperatura a ajuns la 10.000.000 de grade, hidrogenul începe să se transforme în deuteriu, apoi în heliu, prin procesul de fuziune nucleară. Acum putem vorbi despre o stea, stea ce a început să trăiască cu adevărat.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe măsură ce particulele de gaz se mișcă, aceastea se ciocnesc și formează formațiuni mai mari de gaz. Aceste formațiuni cresc din ce în ce mai mult, pe măsură ce noi particule de gaz cad pe ele. În nebuloasă se formează mai multe asemenea nuclee, ce atrag din ce în ce mai multă masă de gaz. Astfel nebuloasa se fragmenează. Apar mai multe nuclee ce vor evolua, separat, în stele. Așa iau naștere roiurile de stele, regiuni bogate în stele tinere, stele formate în același loc și cam în același timp. Energia gravitațională produsă se elimină, o parte, în radiație infraroșie, iar altă parte rămâne în nucleul formațiunii de gaz, unde temperatura începe să crească. Deja, în acest caz, s-a format o protostea.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Studiind stelele supergigante, astronomii au descoperit o clasă de stele, foarte rar întâlnite, ce sunt mai mari decât stelele supergigante. Acestea se numesc hipergigante.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea stelelor începe într-un nor imens de gaz (hidrogen) și praf. În acel loc, există particule de gaz și praf, aflate într-o continuă agitație. În acești nori, formați odată cu galaxia noastră, se găsesc ingredientele din care se formează stelele. Astronomii numesc acești nori de gaz și praf nori moleculari, dar se folosește și termenul de nebuloasă. Într-un asemenea nor se află între 100.000 și 10.000.000 de ori mai multă masă de gaz, decât se află în Soare. Până acum s-au descoperit nebuloase ce se întind pe o distanță între 50 și 300 ani lumină. Dacă în regiunile obișnuite ale galaxiei noastre avem între 0,1 și 1 particule de gaz pe cm cubi, într-o nebuloasă există câteva milioane de particule pe cm cub.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hidrogenul, cel mai simplu element chimic, este și cel mai răspândit din Univers. Stelele noi sunt formate aproape în totalitate din hidrogen. Nu este de mirare că acesta este cel ce produce energie în stele. Patru protoni de hidrogen se ciocnesc, se alipesc și formează heliu și încă doi fotoni.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!