Perpetuum mobile

În stare de veghe
Îmi caut un alter ego,
Să-i intuiesc menirea,
Să-l împletesc cu binele
Să-l dăruiesc cu iubire,
Cu iubire divină mai presus
Să-i dedic acele versuri
Cu metafore şi idile
Voi căuta, accelerat
Să-mi caut eul propriu
În orice situaţie
Din orice poziţie
Ca să-l fac desăvârşit.
În har şi adevăr.

poezie de David Boia (25 august 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginaţia este principalul instrument al lucrării diavoleşti împotriva sufletului, fie în stare de veghe, fie în somn; prin ea diavolii îl hărţuiesc pe om, căutând nu numai să-l împingă în păcat sau să-i trezească şi să-i aţâţe patimile, ci şi să-l umple de tulburare în felurite chipuri, trezind în el mai ales tristeţe, nelinişte şi îngrijorare, amăgindu-l şi făcându-l să rătăcească din pricina nălucirilor, ajungând chiar să-l înrobească cu totul.

Jean Claude Larchet în Terapeutica bolilor spirituale (2001)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăruite prin iubire

Eu cred în gând si-n sufletul călduţ
Am agăţat soarele de o creangă
Să-l iau să-l pun la loc călduţ
Si vreau să stiu de-ar vrea sa meargă

Mă tem ca raza lui să nu îngheţe
Să-i pun mănuşa mea în rază
Îi dau căciula mea e o mandreţe
O scară vreau sa ajung la rază

Cum să fac să-l cobor să-l iau acasă
Dorinţa mea soarele mi-a îndeplinit
Până acasă soarele m-a urmarit
Soarele este în casă acum pe masă

Cu micuţa mea gândire
Pot transforma orice în fericire
Astăzi simt o mare împlinire
Toate-mi sunt dăruite prin iubire

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice zid, chiar de beton, poţi să-l treci, să-l spargi, să-l escaladezi, să-l înconjori, dar zidurile pe care le pui in mintea ta sunt cel mai greu de trecut.

aforism de Mihaela Cd din volumul Uneori elefanţii zboară/Sometimes elefants are flying editura Globart Universum 2020
Adăugat de Mihaela Cd
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se numeşte iubire tot ce este la modul superlativ, se numeşte iubire capacitatea noastră de a înţelege, de a zâmbi durerilor. Iubire pentru noi înşine şi pentru destinul care ne-a fost dat să-l împlinim. Se numeşte iubire alipirea noastră la tot ce percepem ca fiind Cel ce nu poate fi perceput, la ceea ce El vrea să facă, chiar dacă încă nu putem să-L vedem şi să-L înţelegem.

citat clasic din Hermann Hesse
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi mamă povaţa ta

Pentru ce-am greşit în viaţă
te chem mamă lângă mine.
Te chem ca să-mi dai povaţă,
orice lucru să-l fac bine.
Să mă-înveţi cum să vorbesc,
cum să pun osul la muncă.
Cum pe oameni să-i iubesc,
fără să aştept poruncă.
În lume cum să mă port,
cum respectul să-mi câştig.
Cum să am în viaţă rost,
greutăţi cum să înving.
Tot de-acolo, de departe,
să-mi trimiţi mamă, te rog,
Din inima ta doar o parte
de iubire. Atâta tot.
Pe raza stelelor din noapte
sfatul tău vreau să-l primesc,
Să le fac bine pe toate,
şi fericit vreau să trăiesc.
Eu, de-aici, de pe pământ
cu drag cerul îl privesc.
Mă-închin sufletului tău sfânt,
cu mult respect îţi mulţumesc!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste autentică

Prin lumea care trece ostilă şi grăbită
Şi unde nebunia e pe deplin trăită
Te caut cu privirea, îţi caut ochii mari
Iubite, acum să vii şi-n faţă să-mi apari.

Cu totu'-n mine eşti, în fiecare gând,
Şi zi de zi te văd necontenit trecând
Pe fruntea mea aprinsă de dor şi de iubire
Spre inimă cobori, la loc de nemurire.

Nu ştiu de este zi, nu ştiu de este noapte
Iar fructele iubirii au dat în pârg, sunt coapte,
În viaţa mea de astăzi, de om matur şi simplu,
Prăpăstii şi adâncuri, cu drag să mi le umplu.

Pe piatră, pe stâncă, pe căi din univers
Amorul meu cel dulce să fie de neşters
Să-l duc mereu cu mine, într-o eternitate
Să-l scriu şi plin să fie de autenticitate.

poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ora actuală nu mă mai las înşelată de aparenţe, ci caut binele în orice situaţie, conştientă că acesta există.

Rhonda Byrne în Magia
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, steluţă, soră bună...

Tu, steluţă, soră bună,
Dă-mi o rază din cunună,
Cât un fir de borangic
Să-mi aflu de-un ibovnic.
Vezi cum clipa trece iute,
Iară vremea rea asmute
Baba-iarnă să-mi îngheţe
Doruri, vrere, frumuseţe.
Dar eu vreau încă o noapte
Să-i ofer tainice şoapte,
Mângâiere interzisă,
Dragoste pe buze scrisă.
Dă-mi o clipă de-ncântare,
Să port focuri în suflare,
Pe-al meu braţ, puiul să-l culc
Şi să-i cânt versuri cu tâlc.
În visare să-i pătrund
Al meu dor să îl ascund,
Să-l simt cald şi înrobit
Să mă satur de iubit.
Iar când zorii ori să vină
Tu să-mi dai iubirea-n mână,
Pe cămaşă să i-o pun
Să mă vrea ca un nebun.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strop de iubire, mamei mele (poezie pentru copii)

Mama mea un nume are
Şi are nume de floare,
Floare albă-mparfumată
De sub zăpada curată,
Floare care a-nflorit
Când pe lume am venit,
Am venit să-i mulţumesc
Şi în lume să-i trăiesc,
Să mă fac şi eu o floare
Cu parfum mirositoare,
Parfumul să-l dăruiesc
Florilor, ce înfloresc,
Flori frumoase, adorate
În buchete, adunate,
Şi aduse sus pe masă
Răspândind parfum în casă
Casă... fie, mirosite
Şi cu iubire: stropite!

poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să-l caut şi o să-l găsesc. Prea mi-e dor de el ca să nu mai fie nicăieri

Otilia Cazimir în Scrisoare către o prietenă - Dor de Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin sărbătorile, iubite!

Ţi-aş cânta un colind de iubire,
Să-ţi dezgheţ geamurile prin care nu mă vezi,
Să topesc gheaţa ce-o pui între noi uneori,
Să-ţi deschizi poarta către mine:
Îmi dai, ori nu-mi dai?
Mâna, să te simt al meu,
Ochii, să-mi luminezi viaţa,
Inima, să-ţi vindec!
Căci tu mi-eşti cel mai falnic brad,
Ce-a rupt securile ce-au încercat să-l taie,
A-ntors furtunile ce-au vrut să-l smulgă,
A-ntins braţele, zâmbind, iernii ce-a vrut să-l doboare!
Şi ţi-aş ura, cât voi trăi,
Semeţ, tu să priveşti de sus,
Ca orice griji să-ţi pară mici,
Problemele, să nu la vezi!
Tu să-mi străluceştii în ogradă,
Eu să te scutur de zăpadă,
Să te scap de orice povară,
Să fii mereu vesel şi bun,
Fie-ne zilele de vară
Şi serile, ca de Crăciun!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Menirea unui educator este să-l înveţe pe copil ce înseamnă existenţa şi să-i întărească personalitatea, mai degrabă decât să-i reprime instinctele şi înclinaţiile.

citat celebru din Nicolae Ceauşescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă

Aştept demult să-mi treacă Dumnezeu la poartă,
Să-i spun c-am fost cuminte rău, o viaţă
Ce-am înşirat, necazuri, perlele pe-o aţă
Şi să-l întreb câte ceva despre a mea soartă.

Mi s-a înceţoşat privirea în lungul aşteptării,
Mă obosind de atâtea treceri, numărate
Până s-au scurs şi numere şi-au fost uitate,
Se răspândind pe rând în glodul aşternut cărării.

Am auzit, că s-a oprit dintr-o întâmplare
La cineva şi aş fi vrut să pot să ştiu
Cum să-l ademenesc, să-l am, cât nu-i târziu
Şi cui să mă adresez... să-mi dea vreo aprobare.

Stau neclintit, cu pesimist crez în speranţă
Că-mi va trimite un sol măcar, de ascultare
Şi-l caut, când şi când, prin case cu altare,
Să îl invit... să nu mă uite, ca pe-o zdreanţă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să cred că păstrez o distanţă faţă de personaj. Mi se pare că actorul trebuie să lucreze la personaj ca pictor folosind nuanţe mai deschise sau mai închise, pentru că aceste nuanţe se amestecă în orice personaj. Trebuie să-ţi poţi vedea personajul pe care îl interpretezi, să-i poţi doza culorile, să-l poţi rectifica, să-l poţi îndrepta, să-l poţi îmbunătăţi.

citat clasic din George Constantin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-l descopăr pe Dumnezeu în orice fiinţă sau formă, să-l simt peste tot, în orice moment şi în orice condiţii ale vieţii. Să văd, să aud, să gust şi să simt totul ca fiind Dumnezeu, acesta este ţelul meu.

citat din Swami Shivananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alertă în oameni

E alertă! E invazie de microscoape
de lentile paraşutate de lupe şenilate
de caleidoscoape
de lunete pliate
Vor omul să-l vadă
să-l vadă bolnav
de convex şi concav
să-l privească în suflet în carne în minte
în iubire în ură
până la oasele din morminte
adunate în gură.
E alertă! Să ne micşorăm să ieşim din celule
când vine moartea să ne punem cagule
să nu ne recunoască
să-i tăiem calea să fie buimacă
Hai moarte! Mai Ia-ţi instrumentele
şi valea! Hai pleacă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie luminoasă...

Femeie luminoasă ca şesurile-n toamnă,
dă-mi gâtul tău, cuib moale cu paseri de azur,
dă-mi mânele, mai pure ca pietrele din râuri —
femeie cu gândirea ca un polen netrebnic
şi carnea ca oricare gândire mai zămoasă.

Femeie, pământ negru, te vreau şi te iubesc,
aş vrea să-l ar, să-l semăn, să-l secer şi să-l macin,
pământ proaspăt în care dormiră toţi ai mei,
pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea,
pământul unde-n urmă vreau să adorm şi eu.

Şi vreau — în ciuda celui ce seamănă-n deşert
nisip şi foc, cu umbra la brâu şi soare-n ceafă —
grăuntelui lumină să-i dăruiesc şi apă;
aş vrea să-l ar, să-l seamăn, să-l secer şi să-l macin
şi-aş vrea s-adorm cu grâul cel bun la căpătâi,
pământ, matrice dată din ziua cea dintâi,
în care mă aşteaptă, ca-ntr-o oglindă, chipul.

poezie clasică de Benjamin Fondane din Privelişti (1917)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştim niciodată cum să recunoaştem "momentul potrivit". El nu există, undeva, să ne aştepte să-l găsim ori să-l ajungem din urmă; nici să-l "prindem". Doar curajul nostru poate face ca orice moment să fie cel "potrivit". Încrederea în noi înşine şi în celălalt poate să transforme orice moment într-o şansă.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cat de mult?

Cât de mult mă caut?
Oare tu ştii?
Oare eu ştiu?
Mă caut în mine,
Mă caut în lume,
Vreau să-mi ştiu existenţa.
Vreau să-mi simţi prezenţa,
Oare greşesc?
Fiindcă IUBESC?
Chiar de am răspuns,
Îl mai ţin ascuns,
Căci ştiu că e bine,
Să-l ţin pentru mine.
Voi fi fericit,
Cât sunt pe PĂMÂNT!
Chiar de mă condamni,
Nimic n-o să sfarmi.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce te-aş mai odihni într-o toamnă. Să-i sorb răcoarea umbrelor molcom, până la extaz. Când arde viclenia dorinţelor îmi va fi reazăm văzduhul arămiu. Pot să-l pictez, să-l tulbur cu liniştea bucuriilor. Pot să-l sărut şi să-i gust abisul într-o fărâmă de întuneric. Pot să te iubesc până se sting visele vechi şi tremură emoţile proaspete, copleşitoare. Tu poţi?

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!