Se ştie de ce β din Lira variază. Cauza variabilităţii lui Algol din Perseu e alta. Ca şi β din Lira, Algol e format din doi sori. Cel mai mic e numai vreo trei sferturi cât cel mare şi de vreo cinci ori mai luminos decât Soarele nostru; el se învârteşte în jurul celui mare în aproape 3 zile. Când ajunge, pentru noi, în dreptul soarelui cel mare şi strălucitor, începe încetul cu încetul să-l acopere, să-l eclipseze şi eclipsa aceasta ţine vreo nouă ore. După ce trece dincolo, soarele cel mare şi strălucitor îşi recapătă din nou strălucirea de mai înainte. Însă şi cel mic e luminos, dar faţă de strălucirea celui mare, cel mic pare obscur. Aşa e cu petele soarelui, care ne par negre ca cerneala, cari în realitate sunt cu mult mai luminoase decât cea mai puternică lumină electrică de pe Pământ.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul lui Algol din constelaţia Perseu, soarele cel mic se află la vreo 4-5 milioane de km depărtare de cel mare, dar bine-nţeles, că cei doi sori având diametre destul de mari, suprafeţele sunt mult mai aproape decât centrele lor şi depărtarea de la centru se socoteşte. Oricine, după ce a găsit pe Algol, poate să pândească una din eclipsele lui, căci e curios să vezi cum această stea, aproape egală în strălucire cu α din Perseu, se face din ce în ce mai mică, ajungând la fel cu steluţele cari o înconjoară. Astronomii calculează cu un an mai înainte ziua, ora şi minutul când începe o asemenea eclipsă şi aceste date se găsesc în calendarele şi anuarele astronomice.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţia Perseu mai are o minunăţie: steaua vita, sau Algol, o stea în adevăr minunată. Un surdo-mut din Anglia, care iubea mult cerul, a descoperit că steaua aceasta îşi schimbă strălucirea. Timp de aproape trei zile ea e de mărimea 1, apoi strălucirea începe să-i descrească, până ce în trei-patru ore ajunge de mărimea 4; în urmă, în trei patru ore se întoarce la mărimea ei obişnuită. Schimbarea ei ţine vreo nouă ore, cu totul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirius are un mic însoţitor ce nu se vede decât cu lunetele mari, la o depărtare ca aceea a planetei Uranus de Soare, adică la vreo 2800 milioane de kilometri. La început se credea că acel însoţitor nu e decât o planetă care primeşte şi reflectă lumina soarelui Sirius; azi însă se ştie că e tot un soare, dar mai puţin luminos. Sirius e de 63 de ori mai strălucitor decât Soarele nostru, deşi e numai de câteva ori mai mare decât el. De la distanţa la care se află Sirius, Soarele nostru s'ar vedea ca o stea de mărimea 3.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un timp când Mira Ceti din constelaţia Balena nu se vede cu ochii liberi, ci numai cu luneta, de-oarece nu e decât de mărimea 9. Încetul cu încetul lumina îi sporeşte până ce ajunge la mărimea 2. De la un minimum de strălucire la celălalt trec vreo 330 de zile, adică aproape un an. Cauza variabilităţii acestei stele este deci o alta, nu e din cele pe cari le au alţi sori. Astronomii nu ştiu încă adevărata cauză, dar cei mai mulţi cred că Mira Ceti e un soare spre declin, un soare care, ca şi al nostru, are pete, dar mult mai multe.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţia Vizitiul se poate găsi prelungind arcul lui Perseu dinspre gama, prin alfa spre delta din Perseu. Β din dreapta, care de obicei e legată de constelaţia Vizitiul, e şi β din Taurul, pe când vita din Vizitiul se află sub Capella. Capella răsare prin octombrie, pe vremea când soarele apune. Strălucirea acestui soare e de vreo 120 de ori mai mare decât cea a Soarelui nostru şi lumina Capellei ne soseşte după o călătorie de vreo patruzeci de ani.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua β din Lira e una dintre cele mai curioase de pe cer. Strălucirea ei se schimbă, variază în vreo 13 zile şi de unde acum o vezi de mărimea 3 şi jumătate, peste câteva seri o vezi aproape de mărimea 4 şi jumătate. Cel mai uşor lucru e să o compari cu γ, care e alături şi care nu-şi schimbă strălucirea. De ce variază β din Lira? Astronomii au găsit că steaua aceasta e formată din doi sori, ce sunt aproape împreunaţi. Ei se învârtesc împreună şi când ni se prezintă amândoi în faţă, steaua e la maximul ei de strălucire; când se ascund unul după altul, steaua e la minimul ei de strălucire. Steaua ς e dublă, o vezi cu ochii; steaua ε numai cu binoclul e dublă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele nostru, văzut de pe alţi sori, e şi el o stea variabilă, care din 11 în 11 ani îşi micşorează strălucirea, adică atunci când are mai multe pete. S'ar putea în acest caz, ca Mira Ceti din constelaţia Balena să aibă mult mai multe pete şi astfel, la maximul petelor, să aibă cea mai mică strălucire. După cum petele Soarelui nostru se răresc din ce în ce, până când ajunge o vreme, când luni de zile nu mai vezi o singură pată solară, cum s'a întâmplat în 1913, tot aşa petele soarelui Mira Ceti dispar una după alta, până când discul său poate să dea o mai mare strălucire. Stelele albe sunt cele tinere, cele gălbui cele mature, cele roşii aproape de stingere. Mira Ceti, când începe să descrească, se roşeşte din ce în ce. Aceasta ne-ar face să credem că ar fi adevărată ipoteza cu petele.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă stelele variabile îşi schimbă strălucirea în câteva ore, zile sau luni de zile, trebuie să fie o cauză însemnată, deoarece ştim bine că toate acele puncte luminoase sunt în realitate tot atâţia sori, sori cari în mare parte sunt mult mai mari decât cel care ne dă nouă lumină, căldură, viaţă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

α din Orion sau Betelgeuse este un soare roşu, strălucitor, a cărui strălucire însă variază. Uneori e strălucitor ca Aldebaran, dar alteori nu mai poate fi comparat decât cu Capella. Aşa l-am văzut şi eu în primăvara anului 1912, dar pentru scurt timp. Lumina ne vine în 126 de ani de la acest soare imens, care are o strălucire de 800 de ori mai mare decât a Soarelui nostru.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar Vega, ca şi Arcturus, e un soare enorm, mult mai mare decât Soarele nostru. Are o strălucire de o sută de ori mai mare şi dacă Soarele nostru s'ar afla acolo unde se află Vega acum, l-am vedea ca o stea mai mică decât mărimea 5, adică mai mică decât ε din Lira.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirius e strălucitor nu numai fiindcă e un astru imens, dar şi pentru că e relativ aproape de noi şi apoi are şi o putere de strălucire mai mare, fiind un soare mult mai tânăr decât Soarele nostru.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VY Canis Majoris este o stea hipergigantă. Steaua se află în constelaţia Canis Major, dar nu este vizibilă cu ochiul liber. Asta pentru că se află la 5000 ani lumină depărtare de Soare. De aproape 100 de ani se ştie că această stea este mare. Dar diametrul ei a rămas un mister până în 2006, când o echipă de astronomi a reuşit să măsoare diametrul stelei. VY Canis Majoris este de 2000 de ori mai mare în diametru decât Soarele! Dacă ar fi adusă în locul Soarelui, steaua ar ajunge până la Saturn! Strălucirea stelei este de 500.000 de ori mai mare decât a Soarelui, iar masa de 30 de ori mai mare!

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punctele luminoase, cărora noi le zicem stele, sunt în realitate sori, sori ce în cele mai multe cazuri sunt mult mai mari decât Soarele nostru, dar cari se află la depărtări neînchipuite. Soarele nostru, cu cortejul lui de planete, e un simplu punct faţă de aceste mari îndepărtări.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era înainte o părere greşită, că toate stelele cele mai strălucitoare sunt cele mai apropiate. Arcturus se află la o depărtare ce trebuie să fie mai mare de 100 de ani lumină şi prin urmare, e un soare de mii de ori mai strălucitor decât Soarele nostru. De prin împrejurimile acestui soare enorm, Soarele nostru nici nu s'ar vedea cu ochii liberi. Deşi, de mii şi mii de ani, steaua aceasta se apropie de noi cu zeci de km pe fiecare secundă, cu toate acestea depărtarea la care ne aflăm de el e imensă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Columba e o constelaţie mică, spre sud-vest de Câinele Mare. E interesant că Soarele nostru pare că vine dintr'un punct situat între Câinele Mare şi Columba. Punctul acesta îl numesc astronomii "anteapex", iar punctul de lângă Lira, spre care Soarele se îndreaptă: apex.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultimii ani s-a descoperit că steaua Capella nu călătoreşte singură în spaţiu, ca multe alte stele; ea formează un sistem binar, e o stea dublă şi are un însoţitor care se învârteşte în jurul ei în ceva mai mult de o sută de zile, adică mai puţin de una a treia din cât îi trebuie Pământului să se învârtească în jurul soarelui. Capella şi tovarăşul ei nu au putut fi separaţi niciodată, nici cu cea mai mare lunetă din lume. Spectroscopul cel minunat a descoperit însă secretul Capellei şi a arătat astronomilor că soarele Capella e compus în realitate din doi sori, aproape de aceeaşi mărime, cari se învârtesc cu o repeziciune neînchipuită unul în jurul celuilalt.

Marta Evans Martin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai există o clasă a stelelor variabile, cari ca şi Algol, au de obicei aceeaşi strălucire, dar la anumite epoce strălucirea lor creşte repede, pentru a descreşte în urmă. Astronomii le-au botezat pe aceste stele cu numele de antalgol, căci li se întâmplă tocmai contrariul a ceea ce observăm la stelele de tipul lui Algol.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţia Balena are câteva stele mai luminoase, dar nu acestea sunt cele mai interesante, ci steaua omicron, sau Mira Ceti (Minunata Balenei). Steaua aceasta e variabilă, dar se deosebeşte cu totul de β din Lira şi de Algol.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vizitiul e o constelaţie mare, cu stele frumoase şi mai ales posedă una dintre cele mai frumoase stele de întâia mărime, pe Capra sau Capella. Culoarea Capellei e gălbuie. E deci un soare ca Soarele nostru, dar cu singura deosebire că e mult mai mare şi mai strălucitor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum vedeţi, cei mai mulţi sori, deşi din cauza depărtărei lor imense ne par nişte simple puncte, sunt superiori Soarelui nostru. În adevăr, Soarele nostru face parte dintre cei mai mici şi foarte puţini sunt cei cărora le este superior. E drept că există însă şi sori mai mici, ceea ce e o consolare pentru vanitatea noastră de supuşi ai Soarelui.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!