VY Canis Majoris este o stea hipergigantă. Steaua se află în constelaţia Canis Major, dar nu este vizibilă cu ochiul liber. Asta pentru că se află la 5000 ani lumină depărtare de Soare. De aproape 100 de ani se ştie că această stea este mare. Dar diametrul ei a rămas un mister până în 2006, când o echipă de astronomi a reuşit să măsoare diametrul stelei. VY Canis Majoris este de 2000 de ori mai mare în diametru decât Soarele! Dacă ar fi adusă în locul Soarelui, steaua ar ajunge până la Saturn! Strălucirea stelei este de 500.000 de ori mai mare decât a Soarelui, iar masa de 30 de ori mai mare!

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Folosind telescopul spaţial Hubble, astronomii au reuşit să observe gazul emis steaua VY Canis Majoris. În jurul stelei se află regiuni ce conţin gaz şi praf. Materia emisă de stea se îndăpărtează în direcţii diferite şi viteze diferite, semn că au fost emise separat, în urmă cu 500 de ani. Materia din acea regiune se îndepărtează cu 165.600 km/oră. Gazul de lângă stea se îndepărtează cu 129.600 km/oră şi a fost emis acum 50 de ani. Se estimează că VY Canis Majoris va exploda prin anul 3200.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De abia în 2003, folosindu-se unul dintre cele mai mari telescoape, o echipă de astronomii a determinat diametrul stelei Archenar. La ecuator steaua are 8,4 milioane km, iar la poli 5,4 milioane km! Nu este o eroare. Diametrul ecuatorial al stelei este cu mult mai mare decât cel polar. Achernar nu este o stea rotundă, ci este foarte alungită. Diferenţa dintre diametrul ecuatorial şi polar al Soarelui este de numai 10 km. În cazul stelei Achernar este de 4 milioane km (4.000.000 km). Imaginaţi-vă cum ar fi să ai pe cer o stea asemănătoare cu o minge de rugby.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii au descoperit în 2004 o stea care este de 40 de milioane de ori mai strălucitoare decât Soarele! Steaua are numele de LBV 1806-20 şi se află de cealaltă parte a galaxiei noastre, la o distanţă de 49.000 de ani lumină. Pentru că steaua se află în spatele unor nori de gaz şi praf interstelar, stălucirea ei aparentă este mică, neputând fi observată cu ochiul liber. Ea este vizibilă prin binocluri şi se află în constelaţia Sagittarius. Această stea era cunoscută de mai mult timp şi se credea că era de fapt o aglomerare de stele. Observată cu cele mai mari telescoape, steaua s-a dovedit a fi una singură, cu o masă de 150 de ori mai mare decât cea a Soarelui.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa mare a stelei LBV 1806-20 este o problemă. Teoriile curente arată că o stea nu poate avea o masă de 120 de ori mai mare decât a Soarelui. Stelele ce au masă mai mare decât această masă limită, se vor auto distruge înainte de a se aprinde. În interiorul stelei presiunea este atât de mare încât ar atrage gazul din atmosferă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am obişnuit să credem că stelele sunt rotunde. Imense sfere de gaz ce emit energie. Toate stelele au o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii. Soarele face o rotaţie odată la 25,4 zile. Este o viteză destul de mică pentru ca Soarele să fie o stea sferică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Achernar. Acestă stea este situată în constelaţia Eridanus şi nu poate fi observată din România. Este o stea strălucitoare, a noua de pe întreg cerul. Este de 1000 de ori mai strălucitoare decât Soarele şi se află la 144 ani lumină depărtare. Nimic deosebit până aici. Nici nu se bănuia ceva până când steaua nu a fost studiată în detaliu. Cu toate că astronomii ştiau că Achernar se roteşte cu o viteză ameţitoare, 250km/s, nu puteau măsura diametrul stelei.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua numită Soare este o stea medie ca dimensiuni, ce are 1.400.000 km în diametru. În comparaţie cu planetele ce o înconjoară, acestă stea este foarte mare. De 109 ori mai mare în diametru decât Terra şi de 10 ori mai mare în diametru decât Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul solar.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La 42 ani lumină depărtare de Soare ne aşteaptă steaua Aldebaran, cea mai strălucitoare din constelaţia Taurul. Aldebaran înseamnă "cel ce urmează" şi a primit acest nume din cauză că răsărea după Pleiade. Se află la 65 de ani depărtare de Soare şi este o stea de 44 de ori mai mare decât Soarele în diametru! Stelele atât de mari se numesc stele gigante, iar Aldebaran este o gigantă portocalie, având la suprafaţă o temperatură de 4010 grade.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Polux este o stea simplă (prima pe care o întâlnim în hexagonul de iarnă), o gigantă portocalie aflată la 34 de ani lumină depărtare de Soare. Este de 8 ori mai mare decât Soarele şi în jurul sau orbitează o planetă de două ori mai mare decât Jupiter.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul depinde din cât de mult gaz este formată protosteaua: Dacă masa gazului este asemănătoare cu cea a Soarelui, protosteaua se va transforma în stea în 10 miloane de ani; dacă masa protostelei este de minim 15 ori mai mare decât masa Soarelui, aceasta va deveni o stea gigantă în doar 100.000 de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă acest monstru stelar îi poate speria pe oamenii obişnuiţi, el este un motiv de bucurie pentru astronomi. Steaua VY Canis Majoris face parte din categoria stelelor hipergiante, stele foarte rare. Mai puţin de 10 stele hipergigante sunt cunoscute în galaxia noastră, iar aceasta este cea mai apropiată de Soare. Se bănuieşte că acest tip de stele, foarte mari, foarte luminoase, ce emit mari cantităţi de gaz sunt o fază de tranziţie a stelelor supergigante care dau naştere supernovelor. Faza de tranziţie poate dura numai câteva mii de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În stânga lui Sirius, cam la aceeaşi înălţime faţă de orizont cu stelele din Orion, se află o altă stea strălucitoare cu încă trei situat putin mai sus. Este Procyon din constelaţia Canis Minor (Cainele Mic). Sirius, Procyon şi steaua din colţul din stânga sus al lui Orion, Betelgeuse, formează un triunghi ce se numeşte de "triunghiul de iarnă". Nu este o constelaţie, dar este uşor de identificat. Triunghiul de iarnă se vede şi în martie/aprilie dar seara.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra stelei Sirius, la 25° nord-est, se află a doua stea din hexagonul de iarnă: Procyon. Este a 19-a stea ca apropiere faţă de Soare, fiind situată la numai 11,4 ani lumină depărtare de Soare. Procyon este un sistem binar, cele două stele făcând o rotaţie completă în jurul centrului comun de masă în 41 de ani. Procyon A este dublă ca masă şi mărime faţă de Soare şi de 7,5 ori mai luminoasă decât acesta. Este o stea subgigantă. Companionul său, Procyon B este o pitică albă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi găsit Carul Mare sau Ursa Major, cum i se spune în astronomie. După ce aţi identificat Carul Mare priviţi ultimele două stele din patrulater (din car). Acestea indică drumul spre steaua Polară. Trasaţi o linie imaginară de la steaua mai slabă la cea strălucitoare şi mergeţi cu privirea până când întâlniţi o stea cu strălucire asemănătoare cu a stelelor de la care aţi pornit. Aceasta este steaua Polară. Dacă nu sunteţi siguri că aţi identificat-o bine, mergeţi în casă (sau aşteptaţi) o jumătate de oră, apoi ieşiţi şi vedeţi dacă steaua Polară s-a mişcat în raport faţă de clădirile de pe teren (fata de copaci sau orizont). Dacă nu s-a mişcat este steaua Polară.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desigur că este greu sa vă imaginaţi un văcar din stelele ce formeaza constelaţia Văcarul, dar asta este. Înspre est (stânga) observaţi alt arc format din câteva stele mai puţin strălucitoare decât cele din carul Mare. Este constelaţia Corona Borealis (Coroana Boreală). De la Arcturus spre sud, trageţi o linie ca în figura noastră şi daţi de steaua Spica din constelatia Virgo (Fecioara). Între Spica şi Ursa Mare se observă o siluetă compusă din cinci stele, una mai strălucitoare. Este constelaţia Leo (Leul), cea mai strălucitoare stea numindu-se Regulus.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima stea din hexagonul de iarnă este Sirius. Se află nu departe de orizontul de sud-vest sau de vest, seara, imediat după ce se face noapte. Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe cer, alb-albăstruie, ceea ce denotă o temperatură ridicată. Sirius este de fapt o stea dublă, un sistem binar format din două stele total diferite, numite Sirius A si Sirius B. Sirius A este o stea mai mare si mai strălucitoare decât Soarele, care va evolua în maniera acestuia. În jurul său se roteşte Sirius B, o stea care a evoluat mult mai repede din cauza masei mari. S-a transformat într-o gigantă roşie şi a devenit pitică albă în numai 150.000.000 de ani. Este ca şi cum ne-am naşte, am creşte şi am îmbătrâni în două-trei luni! Sistemul binar se află la 8,6 ani lumină de Soare, fiind unele dintre cele mai apropiate stele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşterea temperaturii duce la începerea altor reacţii nucleare în nucleu, elementele chimice fuzionând în elemente din ce în ce mai grele. Ultima reacţie care are loc este fuziunea siliconului în fier-56. Până acum steaua a emis energie prin reacţiile din nucleu, dar fierul nu poate emite energie, ci absoarbe. Dacă până acum steaua a menţinut un echlibru între energia emisă (ce tinde să marească steaua) şi forţa de gravitaţie a nucleului (ce tinde să colapseze steaua), în momentul în care în nucleu se află numai fier, straturile exterioare ale stelei se prăbuşesc rapid pe nucleu. Ce se întâmplă după acest moment nu este bine cunoscut, dar se produce o explozie gigantică, cunoscută sub numele de supernovă. Pentru o perioadă de timp, steaua devine mai strălucitoare decât galaxia din care face parte.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată cu venirea verii noaptea începe să scadă ca durată şi constelaţiile de primăvară să dispară repede în lumina crepusculului. La sud, înspre orizont, se observă o stea roşiatică ce are la vest încă trei stele dispuse pe o linie verticală. Este steaua Antares din constelaţia Scorpius. Antares înseamnă "rivalul lui Ares" şi vine de la culoarea roşie a stelei. Pentru a vedea cleştii scorpionului privişi în dreapta lui Antares unde se află trei stele relativ strălucitoare, dispuse vertical. Dacă orizontul de sud este liber veţi remarca şi coada scorpionului, un traseu cu formă de semicerc. În zona aceasta Calea Lactee este destul de strălucitoare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există însă o stea ce întodeauna indică nordul, în orice luna, zi, oră sau an. Se numeşte steaua Polară şi sigur aţi auzit de ea. Poate aveţi impresia că steaua Polară este cea mai strălucitoare stea de pe cer, fiind atât de importantă. Nu este aşa. Este o stea slabă ca strălucire, a 50-a de pe cer. Din fericire steaua Polară este usor de găsit. Dacă o faceţi veţi învăţa şi câteva constelaţii.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rigel, călcâiul gigantului Orion, este una dintre cele mai frumoase stele de pe cer. Este un sistem binar compus dintr-o gigantă albastră şi o pitică albă, amândouă vizible prin telescoape! Depărtarea până la ea nu este determinată cu precizie, putând fi situată între 700 şi 900 de ani lumină de Soare. Comparată cu Soarele, steaua gigantă albastră ne lasă perplecşi: este de 40.000 de ori mai strălucitoare decât Soarele şi de 78 de ori mai luminoasă decat acesta! În prezent stelele trec printr-o zonă compusă din praf insterstelar. Praful reflectă lumina stelei albastre, aparând astfel o nebuloasă de reflexie.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se ştie de ce β din Lira variază. Cauza variabilităţii lui Algol din Perseu e alta. Ca şi β din Lira, Algol e format din doi sori. Cel mai mic e numai vreo trei sferturi cât cel mare şi de vreo cinci ori mai luminos decât Soarele nostru; el se învârteşte în jurul celui mare în aproape 3 zile. Când ajunge, pentru noi, în dreptul soarelui cel mare şi strălucitor, începe încetul cu încetul să-l acopere, să-l eclipseze şi eclipsa aceasta ţine vreo nouă ore. După ce trece dincolo, soarele cel mare şi strălucitor îşi recapătă din nou strălucirea de mai înainte. Însă şi cel mic e luminos, dar faţă de strălucirea celui mare, cel mic pare obscur. Aşa e cu petele soarelui, care ne par negre ca cerneala, cari în realitate sunt cu mult mai luminoase decât cea mai puternică lumină electrică de pe Pământ.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!