Bunicul
Pe băncuța de la poartă
Îl aud din când în când,
Pe bunicul meu oftând,
După vremuri de-altădată.
E supărat. E abătut.
Ochii-n lacrimi umezesc,
Când amintiri îl năpădesc,
Din timpul care-a trecut.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre supărare sau poezii despre amintiri
Citate similare
O veșnicie a trecut, măicuță
E mult prea mult mamă de când,
de lângă mine ai plecat.
Mai lăsat mamă, plângând,
un râu de lacrimi am vărsat.
O veșnicie a trecut.
De tine eu n-am uitat.
Mi-e dor de tine atât de mult,
că zi de zi am tot oftat.
Seara, târziu, măicuță,
gândul la tine mă poartă.
Mă așez trist pe băncuță,
unde vegheai tu altădată.
Întunericul mă înfioară,
amintiri mă năpădesc.
Plânge a mea inimioară
când Înaltul îl privesc.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și poezii despre întuneric, poezii despre tristețe, poezii despre seară, poezii despre plâns, poezii despre mamă, poezii despre inimă sau poezii despre gânduri
Tot oftând
Tot oftând din când în când,
alungi necazul din gând.
Îți pare viața mai ușoară,
gândul către bine zboară.
poezie de Dumitru Delcă (8 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre viață
Îndemn
Când lacrimi îți curg pe obraz.
Când grijile te năpădesc,
Când te-ncearcă un necaz,
Omule, te sfătuiesc,
Totdeauna să fii treaz!
Să nu plângi, nici să faci haz!
Capul sus, privirea dreaptă!
Viața merge înainte.
Dumnezeu pe toți ne așteaptă
Să mergem la cele sfinte.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie sau poezii despre Dumnezeu
Cu bunicul
În serile cu lună plină
Cu bunicul stau la poartă,
Sau, admirăm din grădină
Senina boltă-înstelată.
Aproape-n fiecare seară
Îl întrebam pe bunicul,
Unde e Steaua Polară,
Unde este răsăritul.
Răspundea-întrebării mele,
Arătându-mi cu răbdare,
Din puzderia de stele,
Pe cea mai strălucitoare.
Spunea că ea luminează
Mintea celui ce se pierde.
Că-n viață-l orientează
Să rămână mereu verde.
Bunicul m-a învățat
Că steaua e ghidul vieții.
După ea, eu m-am ghidat
Ca să trec prin valul ceții.
poezie de Dumitru Delcă (25 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre învățătură, poezii despre verde, poezii despre lună plină, poezii despre lumină sau poezii despre admirație
Dorință
Vreau din nou să retrăiesc
Amintiri care-au trecut.
De tine să-mi amintesc
Și de-al tău primul sărut.
Amintiri lăsate-n urmă,
Amintiri ce le-am purtat.
Unele-au trecut în umbră,
Altele m-au vindecat.
poezie de Dumitru Delcă (3 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre sărut sau poezii despre dorințe
Un basm și-un vis
își caută-n tolba lui cu basme
bunicul drag în seara lină
și înfioară cu fantasme
liota de țânci strânsă-n grădină
începe cu a fost odată ...
îi poartă până-n large zări
povestea cu un prinț și-o fată
găsită peste mări și țări
cu vocea gravă-i înfioară
când zmeul rău prăvale stânci
și se aprind când calul zboară
trecând peste prăpăstii-adânci
au ochii-n lacrimi dacă moare
prințul și parcă reânvie
când o măiastră zburătoare
i-aduce stropi de apă vie
închide ochii o codană
în întuneric și visează
că în cosița ei bălană
o floare prințul îi așează
e doar un gând fugar prin minte
și-ar da orice să fie-așa
bunicul basmul lui cuminte
sfârșește-ncălecat pe-o șa ...
poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre voce, poezii despre visare, poezii despre stânci, poezii despre păr sau poezii despre ochi
Când ne-întâlnim
Eu te iubesc, tu mă urăști.
Eu te caut, tu te-ascunzi.
Când ne-întâlnim, nu mă cunoști.
Eu te strig, tu nu m-auzi.
Când te-ating, tu te sfiești.
Obrajii-n lacrimi mi-i uzi.
Din ochi mă disprețuiești,
Când te-întreb, tu nu-mi răspunzi.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre cunoaștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pui de pom și pui de om
Un sâmbure de pom
Prinde viață din pământ.
Din pântece, pui de om
Către viață-și ia avânt
Când puiul de pom prinde rădăcini,
Puiul de om se joacă prin vecini.
Când puiul de pom, drept se înalță,
Puiul de om se-alintă și se răsfață.
Când puiul de pom prinde să rodească,
Puiul de om începe să iubească.
Când puiul de pom rodește din plin,
Puiul de om își făurește destin.
Când puiul de pom nu mai este pui,
Puiul de om își construiește rostul lui.
Când fostul pui de pom nu mai rodește,
Atunci, puiul de om, îmbătrânește.
Când timpul pentru fiecare a trecut,
Pomul este vreascuri, iar omul... a tăcut.
poezie de Dumitru Delcă (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre tăcere, poezii despre răsfăț, poezii despre jocuri sau poezii despre copaci
Timpul
Timpul pentru el a stat.
Timpul tău merge-nainte.
Timpul tău nu s-a blocat.
Tu nu pleci la cele sfinte.
Fiecare avem un timp.
Nu știm când se va sfârși,
Nici când mergem în Olimp,
Nici când ne vom despărți.
Dacă timpul se sfârșește
Pentru unul dintre noi,
Viața-n loc nu se oprește.
Ea continuă cu cu voi.
Iar când timpul tuturor
Se sfârșește dintr-odată,
Nimic nu e mișcător.
Planeta e înghețată.
El și atunci continuă,
Chiar fără Tera, știm bine.
Viața se perpetuă
Pe planetele vecine.
Timpul Universului
Nu are a se sfârși.
Urmează decesului.
El mereu va dăinui.
Cum vașnicia timpului
Încă e nedefinită,
După zeii Olimpului
Știm că ar fi infinită.
poezie de Dumitru Delcă (5 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre planete, poezii despre Olimp, poezii despre moarte sau poezii despre gheață
Melcul
Șade melcul supărat
Cu căsuța în spinare,
Toată ziua a umblat
După pâine, după sare.
A trecut întâi o cale
Lungă cât o gămălie,
De-a ajuns cu greu la vale
În sătuc, la prăvălie.
Dar când a sosit la poartă
Nicio pâine n-a aflat...
"Ah, cât de nedreaptă soartă! "
Zise melcul supărat.
"Și nici nu mai este sare
Pentru ciorba de urzici,
Îi trimit mamei scrisoare
Că dorm noaptea chiar aici.
Și atunci în zori de zi
Îmi voi lua sare și pâine,
Iar când lumea se va trezi
Voi fi eu acas′ la mine!"
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre somn, poezii despre scrisori, poezii despre pâine, poezii despre noapte, poezii despre dimineață sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Mamei să întinzi o mână
Când o-îmbrățișezi pe mama,
sau când îi săruți obrazul,
lacrimi șterge cu marama
și uită de tot necazul.
Dacă-atunci când este tristă
îi zâmbești copilărește,
strânge lacrimi în batistă
și tot mai mult te iubește.
Dacă-atunci când e bolnavă
faci și tu treburi mărunte,
ești un copil de ispravă.
Meriți sărutat pe frunte.
Când mama va fi bătrână,
iar tu vei ajunge mare,
mamei să întinzi o mână,
s-o duci în parc, la plimbare.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre zâmbet, poezii despre plimbare, poezii despre parcuri sau poezii despre bătrânețe
Nu mai vreau regrete
Când tu departe vrei să pleci,
iar eu acasă să rămân,
Când ochii-n lacrimi mi-i îneci,
ascultă vorbele ce-ți spun:
Du-te, du-te! Dar nu mă lăsa.
Du-te, du-te unde-i casa ta.
Pleacă, pleacă dar nu fără mine.
Pleacă, pleacă, vin și eu cu tine.
Dacă tu pleci singur ai să rătăcești.
Vreau să mă asigur că încă mă iubești.
Pierdut în lumea mare, ușor mă vei uita,
Din ochi lacrimi amare, fața îmi vor brăzda.
Nu-ți mai spun băiete du-te, du-te. Nici să pleci.
Nu mai vreau regrete, iubire vreau în veci.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre asigurări sau poezii despre acasă
Pământul țării mele
mult aur adăpostește.
Tezaur în vremuri grele,
când viața rău ne lovește.
catren de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre tezaur, poezii despre patrie sau poezii despre Pământ
Bătrânul cu plete albe
Un bătrân cu plete albe
în cale mi-a apărut.
Purta cu el frumoase salbe
din vremurile de demult
Cum venea așa, în zare,
gânditor și abătut,
La trecut făcea visare
și la viața ce-a avut.
Bătrânul purta în plete
istoria acestui neam.
Istoria fără regrete
după care toți tânjeam.
Purtând cu el iarna în spate,
memorii din trecut aduce,
Să le ducem mai departe
când țara e la răscruce.
Bătrânul mesager -simbol de țară-
și de nație română,
Vorbea de viața milenară
în Dacia -Felix, străbună.
Acel bătrân cu barbă albă,
venit din vremuri trecute,
Când a plecat în mare grabă,
Ne-a lăsat îndemnuri multe:
Sunteți datori să curgă neamul.
Patria să dăinuiască.
Să iubiți râul și ramul,
zestrea voastră strămoșească.
Să nu vă risipiți în lume!
Bucuria vieții, aici o trăiți.
Când vremurile nu sunt bune,
oaselor, odihnă, aici le găsiți.
Casa voastră-i România.
Nu plecați afară!
Cu drag lucrați-vă glia.
Iubiți această țară!
Nu vindeți casa, nici pământul!
Nu știți cum vă duce vântul.
Casa vă adăpostește
Și pământul vă hrănește.
poezie de Dumitru Delcă (11 ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre România, poezii despre vânt, poezii despre râuri sau poezii despre păr alb
Mă ceartă toamna...
Se mistuie în mine zeci de toamne
Ca un ecou din vremuri ancestrale
Venind, intransigent, să mă condamne
Că scutur ale anilor petale,
Apoi le-ngrop, zâmbind copilărește
Într-un album cu foi de catifea
Din care, inocentă, îmi zâmbește
Fetița cu ochi mari de peruzea.
Mai scotocesc, un pic înfrigurată,
Fotografii... iar un surâs fugar,
Privind adolescenta de-altădată,
Tresare într-un colț de calendar.
Și lacrimi reci în ochii mei se-adună,
Mă năpădesc duioase amintiri
Privind pe Mama, ce-o țineam de mână
În curtea cu nostalgici trandafiri.
Citesc, din altă poză, bucuria
Femeii, cu visarea logodită,
Ce-a regăsit, în ea, copilăria
Prin pruncul ce o face fericită.
Plângând, resimt durerea nesfârșită
Din clipa când Părinții au plecat
Către imensitatea infinită
Iar, pe pământ, doar crucea au lăsat.
Se contopesc tristețea, bucuria,
Momente grele, clipe de magie,
Extaz și chin găsindu-și armonia
Într-un destin scriind o elegie.
Dar nu-nțeleg de ce mă ceartă toamna
Când anii mei doar ei îi aparțin
Până atunci când voi valsa cu iarna
Și voi pleca... puțin câte puțin...
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre fotografie, poezii despre vals sau poezii despre trandafiri
Nostalgia amintirilor
Iar îmi amintesc de tine,
de tot ce-a fost și nu mai e.
Aș vrea ca timpul care vine
în amintiri să stăruie.
Când inima mă îndeamnă
să-mi amintesc de tine,
Privesc a ta coroană
și mă încarc de bine.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre coroană
E seara aceea
când coboară
stelele în fântâni să se spele cu lacrimi
uitate în ochiul copilăriei,
când jocul s-a oprit
în curtea vecinului ieșit la poartă
să-și privească nepoții crescând,
când bunica ascunde cu grijă
fotografii cu dor
de bunicul,
când mama rătăcește prin curtea cu dorințe
ascunse în marama decolorată de vremea
viscolind a încărunțire,
când tata zâmbește din tabloul
prăfuit de absență în camera unde încă
așteaptă să deschid ușa,
când eu, fără vârstă,
fug de mine înapoi
spre nașterea primului oftat.
poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre uitare, poezii despre tată sau poezii despre naștere
Căutăm
Căutăm soarele când cerul e acoperit de nori.
Căutăm frumosul când grădina n-are flori.
Căutăm sănătatea după ce ne-îmbolnăvim,
Căutăm tinerețea după ce îmbătrânim.
Căutăm prietenii pe care i-am pierdut,
Căutăm înălțarea atunci când am căzut.
Căutăm totul.
Ce căutăm, nici noi nu știm.
Căutăm viața când este prea târziu.
O căutăm, dar n-o mai găsim.
poezie de Dumitru Delcă (7 ianuarie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sănătate, poezii despre prietenie, poezii despre nori, poezii despre frumusețe, poezii despre flori sau poezii despre Soare
Mamă, raza mea de soare
Mamă,
Ies afară și mie frig.
Intru-n casă și mi-e frică.
Din puteri mamă te strig,
dar speranța îmi e mică.
Întoarce-te la mine mamă,
la pieptul tău să mă-ncălzești.
Fără tine-mi este teamă
când doar din cer mă privești.
Pe băncuța de la poartă
zi de zi, mamă te-aștept.
Spre tine gândul mă poartă,
inima mă doare-n piept.
Sufletul... ce să mai spun;
a plecat din pieptul meu.
Pribegește pe alt drum,
să urce la Dumnezeu.
Noaptea privesc mândra lună
și îmi pare zâmbitoare.
Mie parcă ar vrea să-mi spună
cât ești de strălucitoare.
Mamă raza mea de soare!
Mamă icoană mare și sfântă,
îngerii să te-nconjoare,
că mi-ai fost o mamă scumpă.
poezie de Dumitru Delcă (8 martie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre îngeri sau poezii despre suflet
Gânduri aiurea
Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Cutreieră pădurea
După adăpost.
Aiurea sau încotro,
Nici ele nu știu unde.
Sau poate... apropo:
Ecoul, le răspunde?
Nici el, nici eu, nici tu,
Nu le vedem, nu le-auzim.
Da. Nici pădurea, nu.
De gânduri negre, toți fugim.
Temeri urâte nasc în noi.
Vin toamne triste și vin ploi.
Ne năpădesc noi amintiri,
Din vechile noastre iubiri.
Doar cu-atâta ne mândrim
În viața care-o mai trăim.
Bolnavi de cât ne-am amintit,
Când vom intra în asfințit;
Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Vor părăsi pădurea
De parcă nici n-au fost.
Se vor risipi în vânt,
Nu vor mai zbura nicicând.
poezie de Dumitru Delcă (24 iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre ploaie sau poezii despre negru