România eternă

De două mii de ani
cărăm în sufletele noastre
pietre,
pentru a înălţa templele
din visele dacilor;
nu pentru a-i întrece
pe babilonieni,
ci pentru a oferi
un adăpost gândului nostru
şi pentru ca rostirea străbunilor
să n-o împrăştie vântul.
Pentru că nu aveam
armele la îndemână,
trebuia să aruncăm
uneori
cu ele în cei ce voiau
să ne răpună.
Pentru ca să învingem
risipirile
ne zideam în piatră
iubirile.
De două mii de ani
apele curg
surpându-ne pietrele
implantate ca vetre,
dar abia de curând
ele se-adună,
se-ncheagă,
se-nalţă,
după culoarea gândului nostru
şi după visul de suferinţă al străbunilor.

poezie celebră de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevoia de suferinţă

uneori, e nevoie de fierbinţeala lacrimilor
pentru ca dinăuntrul nostru să se evapore veninul lamentaţiei

uneori, e nevoie de cataracta lipsurilor
pentru ca subconştientul să poată vedea dincolo de aparenţe

uneori, e nevoie să renunţăm la un om
pentru a îi păstra amintirea vie
limpede

uneori, e nevoie de ghilotina deznădejdiei peste capetele noastre încoronate cu prea mult orgoliu
pentru a restabili echilibrul lucrurilor
pentru ca rugăciunile să îşi recapete gustul din copilărie

uneori, omul are nevoie suferinţă
ca de o resuscitare a simţurilor
ca de un restart lăuntric
pentru ca speranţa să nu rămână inertă
pentru ca sufletul să redevină
fecund

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâul psihedelic

Mai ţii minte, suflete
al meu, câte vise,
câte boabe
aveam în păr? Cum
ne rostogoleam,
printre zăbrelele
de fân, copt,
cu ochii, în tavan,
orbiţi de marele lampadar,
scăpărând ca două
lumânări. Una pentru emisfera
stângă, alta pentru
emisfera dreaptă. Două distanţe
unite în capul nostru,
în pulsul nostru...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să luptăm pentru protejarea existenţei şi înmulţirii rasei noastre şi a poporului nostru, susţinerea copiilor noştri şi puritatea sângelui nostru, libertatea şi îndependenţa patriei, pentru ca poporul nostru să se poată maturiza pentru a duce la bun sfârşit îndeplinirea misiunii date de către creatorul universului.

Adolf Hitler în Mein Kampf
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare trupul nostru nu oboseşte niciodată să tot dorească aceleaşi lucruri? Pentru că totdeauna suspină după acelaşi ospăţ, în timp ce spiritul nostru cere necontenit ceva nou. N-au existat decât două tipuri de umanitate pe care să le fi înţeles bine cu adevărat, şi anume: misticul şi destrăbălatul, pentru că amândoi zboară spre extreme şi caută, şi unul şi altul, absolutul.

citat din Julian Hartridge Green
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare trupul nostru nu oboseşte niciodată să tot dorească aceleaşi lucruri? Pentru că totdeauna suspină după acelaşi ospăţ, în timp ce spiritul nostru cere necontenit ceva nou. N-au existat decât două tipuri de umanitate pe care să le fi înţeles bine cu adevărat, şi anume: misticul şi destrăbălatul, pentru că amândoi zboară spre extreme şi caută, şi unul şi altul, absolutul.

citat din Julian Hartridge Green
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate ai simţit şi tu, ca şi mine, de multe ori, că deşi depui eforturi mari pentru a progresa, pentru a obţine ceea ce îţi doreşti, progresul este greoi sau inexistent. Ba uneori poate chiar te simţi dat înapoi. Ei bine, asta se întâmplă pentru că toate traumele noastre, care au lăsat urme adânci în felul în care funcţionează creierul şi emoţiile noastre, sunt fiecare dintre ele ca o piatră de moară. Cum poţi să alergi când ai pietre de moară la gât? Cum poţi să urci munţi sau să zbori cu pietrele de moară după tine? Mai degrabă te îneci şi eşti doborât. De aceea spun că ce nu te omoară, rareori te face mai puternic. De multe ori te slăbeşte, te îmbolnăveşte şi te traumatizează într-un fel care te va afecta pentru tot restul vieţii. Asta dacă nu foloseşti singura cale posibilă de a lega ceea ce simţi, emoţiile tale, de puterea ta mentală, de a înţelege, de a vindeca aceste emoţii şi traume, iar astfel să devii, poate pentru prima oară după copilărie, cu adevărat liber.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru noi

Pentru noi,
voi opri timpul în loc
şi ploaia voi aduce, în deşert
dăruindu-i păduri tropicale!
Pentru noi,
nimic nu-i prea mult,
pentru visele tale!

Pentru noi,
izvoare limpezi voi scoate
din adâncuri,
să-ţi înviorezi faţa, în răsărit!
Pentru noi,
sălaş de alge, în suflet,
iubirii i-am clădit!

Pentru noi,
fructe exotice voi culege
în panere,
cu grijă aşezându-le.
Pentru noi,
din dulceaţa lor, viaţă nouă
vom creşte, sub soare,
împlinind-o!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietre vorbind

Sparg seminţe de pietre
pentru că nu am pietre.
Arunc coji de seminţe de pietre pe pietre
pentru că nu am pietre.
Şi totuşi o piatrâ azvârlită
a venit într-o azvârlire la mine
şi mi-a zis
.. Sparg oameni de oameni
pentru că nu am oameni!
Nu vrei să fii omul meu?"
.. şi am vrut
să mă plâng
şi nu mă lăsau pietrele!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se face dor de Amza Pellea şi de telefoanele pe care le dădea pe la două dimineaţa pentru a mă anunţa că peste două ore plecăm la pescuit sau la vânătoare. Ţin minte că pe soţia mea o enervam îngrozitor, pentru că trebuia ca cineva să facă mămăliga pentru peşte, iar dacă misiunea cădea pe capul meu, nu mai apuca să doarmă nimeni.

Mircea Albulescu în Ziarul Metropolis (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leac

Cuvintele cu care ne-am oblojit rănile
au pătruns în suflet ca un altoi.
Prin ele durerile străbunilor
ajung până la noi.
În cartea mea colindă
străluminate chipuri de eroi.
Din lacrimile celor mulţi
cresc lăcrămioare,
lgănându-se câmpuri
sub a noastră suflare
Pe-o pajişte cu clipe
se-nfiripă
a sufletului nostru aripă.

poezie clasică de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Album de prieten

Pentru ca, între noi,
să nu curgă râuri de dor,
vă las cadenţa vorbelor.
Pentru ca, între noi
să nu se întindă pustiul,
vă las grădina gândurilor mele.
Pentru ca, între noi
să nu crească hotare,
vă las o îmbrăţişare.

poezie celebră de Marin Corneliu Dobre din Poezii Alese (1 ianuarie 2004)
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

După care vis să mă trezesc?

după care vis să mă trezesc
pentru a fi mai aproape
de Dumnezeu?

după visul în care
stelele par a fi
încercările creatorului
de a reda vederea
unui întuneric orb?

după visul în care
durerea palpită
ca un gând abandonat
în neant
iar eu încerc să-mi chem
gândul înapoi
pentru a învinge durerea
prin cuvânt?

după visul în care adevărata iubire
începe cu lacrimi vărsate
pe altarul singurătăţii?

după visul în care
săruturile tremură ca nişte frunze
în bătaia vântului uitării
iar umbrele fug în toate direcţiile
de frica unei îmbrăţişări?

după visul în care
unii oameni ridică statui
alţii le dărâmă
dar prea puţini reuşesc
să le readucă la viaţă?

după visul în care
apa de ploaie se rupe
la naşterea curcubeului
iar noi ne privim chipul
îmbătrânit în bălţi?

după visul în care
te scufunzi în propria suferinţă
pentru a găsi o perlă născută
dintr-un fir de nimic
o poezie pe care nimeni
nu o mai poartă
ca amuletă de protecţie
noroc şi nemurire?

spune-mi tu, celălalt eu
al celeilalte lumi
pe care o port pe umerii
de Atlas al zădărniciei

după care vis să mă trezesc
pentru a fi mai aproape
de Dumnezeu?

poezie de Ionuţ Caragea din Mesaj către ultimul om de pe Pământ (2017)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea este liman pentru cei învăluiţi de vifor, ancoră pentru cei asupriţi de valuri, toiag pentru cei osteniţi, comoară pentru cei săraci, adăpost pentru cei bogaţi, ajutor contra bolilor pentru cei slabi şi apărare a sănătăţii pentru cei tari.

citat clasic din Sfântul Augustin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În trecutul nostru se află victoriile noastre pe care le-am integrat pentru a deveni mai evoluaţi, precum şi rănile noastre, eşecurile şi traumele noastre. Pe unele le-am depăşit, iar pe altele nu. Şi prima mare problemă în viaţa noastră sunt rănile pe care încă nu le-am depăşit. Ele se numesc traume psihologice şi creează găuri în sufletul nostru, care dacă nu sunt reparate, vindecate, vor face ca orice punem în sufletul nostru să se piardă, aşa cum se pierde apa pe care o torni într-o sită. Apoi, după ce vindeci rănile trecutului, te poţi pune pe treabă pentru a urmări visurile şi obiectivele din viitor, însă trăind cu adevărat prezentul, zi de zi, construind pentru viitor şi oferindu-ţi plăcerile vieţii.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru...

Pentru un orb,
e-întotdeauna noapte.
Pentru un surd,
răcnetele-s şoapte.
Pentru un mut,
rostirea de cuvinte,
este ca "vorbirea"
celor din morminte.

poezie de Dumitru Delcă (august 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum nu putem avea două feţe, una pentru fericire şi una pentru moarte - una pentru cealaltă fiind paralizantă, aşa nu putem avea două credinţe. Cum nu există două Judecăţi de Apoi, nici nu putem fi judecaţi de două ori.

aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există decât o singură formă de suferinţă; şi anume aceea de a sta agăţat de gând cu orice preţ. A da drumul gândului, înseamnă libertatea Prezenţei, atât pentru el cât şi pentru tine care eşti Prezenţa vieţii veşnice însăşi!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Din fântână ţi-am adus

Adâncimi de cer supus

Şi răcoare pusă-n ciuturi,

Pentru somn, pentru săruturi;

Pentru gene, şoapte lungi,

Buzele să mi le-ajungi;

Pentru leagăn-cântec mic,

Lângă cer să te ridic.

Şi-am mai luat din arături,

Un izvor cu două guri,

După vis să-ţi speli în el

Mâna stângă cu inel.

......................................

Nu mai ştiu să cânt frumos;

Am scăpat luna pe jos.

poezie de Ion Crânguleanu din Mărgărintul din privaz (1981)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pentru suprema seminţie umană,
Pentru sonora glorie din veacuri viitoare,
Eu am fost lipsit de cupă la al străbunilor ospăţ,
Şi de veselie lipsit, şi de onoare.

Pe umeri mi se aruncă câinele-lup,
Dar după sânge eu nu sunt lup peste vreme:
Mai bine, ca pe o căciulă, mă băgaţi în mâneca
Şubei fierbinţi din stepe siberiene...

Ca să nu văd nici fricoşi, nici noroi vâscos.
Nici însângerate coaste în roate;
Ca să-mi lumineze, argintiu, noaptea vulpi polare,
În ale lor primordiale frumuseţi codate.

Du-mă în noapte, unde curge Enisei
Şi pinul ajunge până la stele lucide,
Pentru că, după sânge, eu nu-s lup peste vreme
Şi pe mine doar cel egal mie mă va ucide.

poezie clasică de Osip Mandelştam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1935), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, monumente glorioase, subterane istorice şi măguri misterioase ale României! Deşi nimenea din noi, care ne pretindem astăzi arheologi, nu ne pricepem cum să vă scăpăm din întunericul în care zăceţi de zecimi de secole, deşi năravul nostru este de a râde unul de altul, deşi ne place numai parada de vorbe publicate prin foi; dar mâine poate veni ziua în care tinerimea studioasă, păşind după descoperirile noastre, vă va scoate din întunericul pământului României şi vă vor arăta naţiunilor luminate, care sunt atât de zeloase pentru monumentele patriei şi ale străbunilor lor.

finalul de la Istoria fondărei oraşului Bucureşti de Dimitrie Papazoglu (1891)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!